CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN PEŞTERA
CAUCE
(I)
(sat Cerişor,
comuna Lelese, judeţul Hunedoara)
English Abstract: ARCHAEOLOGICAL
STUDIES IN THE CAUCE CAVE (I)
Autori:
Sabin Adrian LUCA,Cristian
ROMAN, Dragoş DIACONESCU,
ISBN 973-590-995-2
Cu contribuţii de: Eugen
ORLANDEA, Cosmin SUCIU şi
Corneliu BELDIMAN.
Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
Anexa A. 3.
BULETIN DE EXPERTIZĂ
GEOLOGICĂ
ŞI
MINERALOGIGO-PETROGRAFICĂ NR. 4 / 23.12.2002
asupra eşantioanelor
colectate din sit-urile arheologice neolitice de tip cavernicol ale bazinului
Văii Runcu Mare, partea de N a Masivului Poiana Ruscă,
Carpaţii Meridionali,
România
- cultura Tiszapolgár -
Autorul analizei este
inginerul Orlandea Eugen, expert în metale preţioase cu autorizaţia
nr. 2632-8249 (Deva)
Provenienţa
eşantioanelor: Nivel arheologic superior, Peştera Cauce, bazinul văii
Runcu Mare, comuna Lelese, jud. Hunedoara.
Metode de lucru utilizate:
a. studiul microscopic, cu
lupa x 6, x 10, x 16 a eşantioanelor expertizate;
b. studiul microscopic la
Microscopul Binocular Zeiss în lumina reflectată x 500, x 1000 a
suprafeţelor naturale şi/sau şlefuite;
c. reacţii specifice
atacurilor cu acizi;
Rezultate obţinute:
Eşantioanele au fost
separate din punct de vedere mineralogo-petrografic în patru grupe distincte,
după cum urmează:
Grupul de
eşantioane I
Eşantion
P4 – C 119
Jasp opalin de culoare
maronie deschisă constituit din calcedonie criptocristalină în
proporţie de cca 70% şi silice amorfă opalină cca 30%;
- structura rocii este
afanitică criptocristalină-colomorfă, iar textura
rubanată sau cuneiformă datorită prezenţei unor benzi,
şiruri, cuiburi, fisuri anastomozate cu opal alb lăptos sau maroniu
translucid cu caracter relict;
- spărtura rocii este
concoidală-subconcoidală, cu luciu natural adamantin-semigras în zonele
prospere de clivaj;
- zonele opaline sunt în
general clar şi tranşant delimitate de substanţa
criptocristalină, procesele diagenetice de transformare fiind avansate;
- la suprafaţa
eşantionului apar depuneri de carbonaţi sub forma unor plaje
subţiri, neregulate ce atestă păstrarea în mediul cavernicol.
Prelucrări antropogene: eşantion de forma
unei lame de 3 x 1,5 x 0,3 cm obţinută prin decrepitarea-spargerea
naturală a rocii; două muchii prezintă striuri caracteristice
prelucrării umane, respectiv zimţuirii-cioplirii pentru realizarea
unor zone ascuţite şi drepte.
Eşantion
P16 – C 123
Jasp maroniu cu nuanţe deschise constituit din
calcedonie criptocristalină în proporţie de 90%, respectiv silice
opalină cca 10%;
- structura rocii este
afanitică-criptocristalină, iar textura masivă-compactă
sau pseudobrecioasă;
- în masa
criptocristalină se identifică cuiburi, nuclee relicte de opal alb
lăptos mat sau translucid cu caracter relict sau mici geode (< 1 mm)
cu cuarţ microcristalin transparent format prin procese diagenetice;
- apar fisuri cu oxizi
şi hidroxizi de fier de tip feric şi feros, respectiv plaje
subţiri la suprafaţa eşantionului de opal alb lăptos mat
cu spărtură concoidală caracteristică;
- pe una din feţe se
identifică depuneri subţiri de carbonaţi ce atestă
păstrarea în mediul cavernicol.
Prelucrări
antropogene:
eşantion de forma unei lame arcuite de 4,5 x 2 x 0,3 cm
obţinută prin decapitarea naturală a rocii; pe una din muchii
apar urme rudimentare ale cioplirii-îndreptării zonei respective de
către omul primitiv.
Eşantion
P22 – C 123
Jasp maroniu deschis
constituit din calcedonie în proporţie de 95%;
- structura rocii este
criptocristalină afanitică, iar textura cataclastică, de
fisuraţie, identificându-se cel puţin trei generaţii de
fisuri, două de forfecare (singenetice) şi una de distensie
(diagenetică), colmatate cu oxizi şi hidroxizi de fier de tip
feric-feros, oxizi de mangan +/- cuarţ;
- fisuraţia este
intensă, haotică, cu microfisuri submilimetrice ce formează un sistem anastomozat;
- spărtura rocii este
subconcoidală tipică, cu aspect mat spre adamantin în zonele
proaspete de clivaj;
- apar nuclee minuscule
(până la 2 mm) de silice opalina cu caracter relict.
Prelucrări
antropogene:
eşantion de forma unei lame rectangulare de 3 x 1,5 x 0,3 cm
obţinută prin decrepitarea naturală a rocii şi
prelucrarea ulterioară a muchiilor lungi ce prezintă evidente urme
pentru realizarea unor suprafeţe tăioase şi regulate.
Eşantion
P23 – C 123
Jasp opalin de culoare
deschisă constituit din silice criptocristalină în proporţie
de cca 75%, respectiv opal alb mat sau cenuşiu translucid cca 25%;
- structura rocii este
afanitică criptocristalină sau amorfă, textura prezentând
tendinţe de rubanare-orientare datorită dispunerii în benzi
alternante a silicei opaline;
- structura este
subconcoidală sau concoidală (tip „unghie” în zonele opaline;
- se identifica cuiburi
neregulate cu oxizi şi hidroxizi de fier, limonit de până la 1,5 mm
mărime;
- luciul natural în spărtura proaspătă este
semigras-adamanti.
Prelucrări
antropogene:
fragment de lamă ruptă recent, de 2 x 1,2 x 0,4 cm
obţinută prin decrepitarea naturală a rocii şi care
prezintă o muchie zimţuită prin cioplire grosieră,
rudimentară.
Grupul de eşantioane II
Eşantion P1 – C 116
Jasp maroniu deschis constituit
din calcedonie în proporţie de cca 85%, respectiv silice amorfă
translucidă cca 15%;
- structura rocii este
afanitică criptocristalină, iar textura masivă de
fisuraţie;
- în masa rocii apar
fisuri de forfecare cu depuneri de minerale argiloase +/- oxizi de fier,
mică (muscovit);
- spărtura rocii este
semiconcoidală cu luciu adamantin în zonele proaspete;
Prelucrări
antropogene:
eşantion de forma unei lamele de 3 x 0,6 x 0,3 cm uşor
arcuită, obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a
rocii, la care se identifică trei muchii prelucrate ulterior
(zimţuite-cioplite fin), în scopul realizării unei suprafeţe
rectangulare şi contondente.
Eşantion P2 – C 116
Jasp maroniu cu tente cenuşii constituit din calcedonie în
proporţie de cca 95%, cu o structură
afanitică-criptocristalină;
- textura rocii este masivă compacta, cu rare
microfisuri colmatate cu oxizi de fier de tip feric-feros, opal, foarte rar
observându-se cuiburi relicte de silice opalina;
- pe una din muchiile
lungi se identifica o fisură cu cuarţ microcristalin transparent
depus diagenetic;
- spărtura rocii este
subconcoidală-cvasiplanară caracteristică, în aspectul rocii
în zonele proaspete de clivaj este mat;
- apar rare
interstiţii de minerale micacee (muscovit), iar suprafeţele
eşantionului prezintă de puneri subţiri carbonaţi ce
atestă păstrarea în mediul cavernicol.
Prelucrări
antropogene:
eşantion de forma unei lamele de 3 x 1 x 0,3 cm obţinută prin
decrepitarea-spargerea naturală a rocii; muchiile lungi prezintă
porţiuni scurte zimţuite artificial şi grosier de către
omul primitiv.
Eşantion P5 – C 121
Jasp maroniu cu
nuanţe variabile (gălbui, cenuşii) constituit di calcedonie în
proporţie de 95%;
- structura rocii este
afanitică criptocristalină cu cuiburi relicte submilimetrice de
silice opalina;
- apar microfisuri,
cuiburi cu oxizi şi hidroxizi de fier, minerale argiloase, cuarţ
+/- mice, neuniform răspândite în masa rocii;
- spărtura rocii este
subconcoidală-concoidală („unghie”), luciul în spărtura
proaspătă fiind semimat spre adamantin;
- la suprafaţa
eşantionului apar plaje subţiri cu carbonaţi de calciu care
sugerează păstrarea în mediul cavernicol;
Prelucrări
antropogene:
eşantion de forma unei lamele 4 x 1,5 x 0,5 cm obţinută prin
decrepitarea naturală a rocii; două din muchiile lamelei
prezintă striuri submilimetrice caracteristice unei prelucrări
avansate a materialului (zimţuire-întrepătrundere prin
cioplire-şlefuire pe o suprafaţă abrazivă fină),
până la realizarea unor zone perfect rectilinii şi contondente.
Eşantion P8 – C 121
Jasp cenuşiu maroniu constituit din silice
criptocristalină în proporţie de 90%, subordonat silice
amorfă, excepţional paiete de mică (muscovit), cuarţ
microcristalin, oxizi şi hidroxizi de fier;
- structura rocii este
afanitică criptocristalină, iar textura prezintă frecvent
aspecte de rubanare-fluidizare sau pseudobrecifiere datorită
cristalinităţii şi impurităţilor diferite ale
benzilor ce se pot delimita;
- spărtura rocii este
subconcoidală, cu luciu semimat spre adamantin, în special în zonele
opaline;
Prelucrări
antropogene:
eşantion de forma unei lamele de 4,3 x 1 x 0,2 cm uşor
arcuită, obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a
rocii; se identifică:
- o muchie lungă
zimţuită prin cioplire grosieră-rudimentară;
- o altă muchie
lungă foarte fin şlefuită pentru realizarea unei
suferinţe extrem de tăioase.
Eşantion P10 – C 122
Jasp maroniu deschis constituit din calcedonie în
proporţie de cca 80%, respectiv silice opalina amorfă cca 20%;
-
structura rocii este afanitică criptocristalină, iar textura
masivă sau pseudobrecioasă datorită prezenţei unor
cuiburi neregulate relicte de silice opalina alb gălbuie sau
cenuşiu deschisă;
- spărtura rocii este
concoidală cu aspect-luciu natural semimat spre adamantin în zonele
opaline;
- pe unele suprafeţe
ale eşantionului apar depuneri de carbonaţi ce atestă
păstrarea în mediul cavernicol.
Prelucrări
antropogene:
fragment izometric de 3 x 2 cm cu muchii neregulate obţinute prin
decrepitarea-spargerea naturală a rocii; totuşi, una din muchii
prezintă intervale centimetrice care au fost zimţuite grosier prin
cioplirea, iar în cazul unei muchii scurte-marginale se relevă
încercări de şlefuire incipientă abrazivă în scopul
ascuţirii acesteia.
Eşantion P25 – C 125
Jasp cenuşiu deschis
maroniu constituit din calcedonie în proporţie de 90%, cuarţ
microcristalin, oxizi şi hidroxizi de fier 10%;
- structura rocii este
afanitică criptocristalină, iar textura diagenetică-de
fisuraţie;
- pe fisuri şi
microşisturi apar microcristale < 0,1 mm de cuarţ transparent,
mică (muscovit), oxizi şi hidroxizi de fier de tip feric şi
feros;
- spărtura rocii este
subconcoidală-subgangulară sau neregulată, cu clivaj natural
în trepte şi aspect mat.
Prelucrări
antropogene:
fragment de lamelă cu o formă trapezoidală de 2,2 x 1 (2) x 0,35 cm obţinută prin
spargerea-decrepitarea naturală a rocii; nu se identifică urme de
prelucrare ulterioară prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii;
nu se identifică urme de prelucrare a eşantionului, cu excepţia
unui interval de cca 1 cm pe una din muchiile lungi, care prezintă
zimţuiri datorate unei ciopliri rudimentare.
Eşantion P26 – C 126
Jasp maroniu gălbui
constituit din calcedonie în proporţie de 90% şi oxizi de fier +/-
mangan, muscovit;
- structura rocii este
afanitică criptocristalină, iar textura pătată
caracteristică şi datorată prezenţei unor cuiburi
neregulate, fisuri, slire, budine de oxizi şi hidroxizi de fier ce
conferă o heterogenitate accentuată a rocii;
- spărtura rocii este
subconcoidală tipică cu aspect mat-opac natural;
- la suprafaţa eşantionului apar depuneri subţiri cu
aspect de carbonaţi ce atestă păstrarea în mediul cavernicol.
Prelucrări
antropogene:
eşantion de forma unei lame de 5 x 1,2 x 0,3 cm uşor arcuită,
cu o formă dreptunghiulară obţinută prin prelucrarea de
către omul primitiv a muchiilor lungi (zimţuire-cioplire,
şlefuire pe suprafeţe abrazive fine-medii), care au devenit în
acest mod ascuţite-contondente.
Eşantion P27 – C 126
Jasp
opalin maroniu cu tente variabile (gălbui, cenuşii) constituit din
calcedonie în proporţie de cca 75%, respectiv silice opalina, cuarţ
microcristalin, oxizi şi hidroxizi de fier cca 25%;
- structura rocii este
afanitică criptocristalină iar textura pseudobrecioasă
până la microgeodoasă, cu „elemente” sau cuiburi relicte de opal
alb lăptos sau silice amorfa cu treceri la substanţa
criptocristalină;
- se identifica în masa
rocii o microgeodă cu cristale de cuarţ transparent +/- oxizi
şi hidroxizi de fier;
- apare de asemenea
vizibilă o microfisuraţie slabă singenetică, cu depuneri
de oxizi şi hidroxizi de fier, silice amorfă sau
microcristalină diagenetică;
- spărtura rocii este
subangulară-subconcoidală sau neregulată cu aspecte naturale
mate;
Prelucrări
antropogene:
eşantion de forma unei lame trapezoidale de 1,5 x 2 (4) x 0,6 cm la care
toate muchiile prezintă fenomene de prelucrare prin cioplirea
rudimentară (zimţuire) şi subordonat şlefuire fină
pentru realizarea unor suprafeţe regulate-rectilinii-contondente.
Eşantion P29 – C 126
Jasp
maroniu cu zone negricioase constituit din calcedonie în proporţie de
90%, respectiv oxizi şi hidroxizi de fier cca 10%;
- structura rocii este
afanitică-criptocristalină, iar textura masivă-compactă
şi/sau rubanată, datorită prezenţei unor sliruri,
microfisuri cvasiparalele cu oxizi şi hidroxizi de fier;
- în mod excepţional
se identifică un cuib de cca 6 mm, cu silice microcristalină,
minerale argiloase;
- spărtura rocii este
subconcoidală-concoidală tipică, cu aspect mat sau cu luciu
adamantin natural în zonele proaspete.
Prelucrări
antropogene:
eşantion de forma unei lame arcuite de 6 x 1,5 x 0,35 cm. Cu muchiile în
exclusivitate prelucrate după cum urmează:
- muchiile lungi
prezintă faţete şlefuite pe suprafeţe abrazive foarte
fine rezultând striaţiuni regulate caracteristice;
- muchiile scurte prezintă
zimţuiri-ciopliri grosiere pentru realizarea unor zone
contondente-tăioase.
Eşantion P31 – C 126
Jasp maroniu constituit
din silice criptocristalină în proporţie de cca 85% şi silice
opalină-amorfă, oxizi şi hidroxizi de fier +/- muscovit cca
15%;
- structura rocii este
afanitică criptocristalină, iar textura pseudobrecioasă
datorită prezenţei unor nuclee relicte de opal
gălbui-albicios;
- eşantionul
prezintă marginal pe o suprafaţă de cca 40% translucenţa
naturală;
- în masa rocii mai apar
cuiburi neregulate de oxihidroxizi de fier şi interstiţii izolate
de minerale micacee (muscovit);
- spărtura rocii este
subconcoidală-concoidală, obţinându-se suprafeţe
cvasiplanare naturale cu un luciu semimat prin adamantin.
Prelucrări
antropogene:
eşantion de forma unei lamele de 2,5 x 1,5 x 0,25 cm. Cu muchii
zimţuite-cioplite şi ulterior parţial şlefuite pe o
suprafaţă abrazivă fină; au rezultat astfel faţete
cu striuri artificiale caracteristice (în special de-a lungul muchiilor
lungi) care au condus la realizarea unor suprafeţe tăioase şi
ascuţite.
Eşantion P33 – C 126
Jasp maroniu constituit în
exclusivitate din silice criptocristalina (calcedonie) cu omogenitate
accentuată;
- structura rocii este
afanitică-criptocristalină, iar textura masivă compactă;
- în masa rocii apar
sporadic nuclee relicte de silice opalina < 0,1 mm de culoare cenuşie
deschisă;
- spărtura rocii este
subconcoidală-cvasiplanară naturală, cu aspecte mate-semimate
ale suprafeţelor de clivaj;
Prelucrări
antropogene:
eşantion de forma unei lame uşor arcuite de 4 x 1,2 x 0,2 cm cu
muchii aproape în totalitate zimţuite-cioplite grosier pentru realizarea
unor suprafeţe rectilinii, ulterior aceleaşi muchii au fost
ascuţite pentru şlefuire pe o suprafaţă abrazivă
fină-medie, rezultând în final un luciu sticlos gras şi striuri
artificiale cvasiparalele caracteristice prelucrării;
Eşantion P34 – C 126
Jasp
opalin maroniu deschis constituit din silice criptocristalină în
proporţie de cca 60%, respectiv silice amorfa opalina cca 40%;
- structura rocii este
afanitică-criptocristalină, iar textura de
fisuraţie-cataclastică sau slab rubanată;
- se identifică în
mod cert două generaţii de fisuri singenetice foarte subţiri
(0,1-0,3 mm), colmatate cu pelicule de oxizi şi hidroxizi de fier +/-
paiete izolate de muscovit; spărtura rocii este
subconcoidală-cvasiplanară naturală, iar luciul în zonele
proaspete este unanim-semigras.
Prelucrări
antropogene:
lamela paralelipipedică de 4,4 x 1 x 0,4 cm obţinută prin
spargerea-decrepitarea naturală a rocii, ce prezintă cel puţin
o muchie lungă zimţuită-cioplită artificial în scopul
îndreptării acesteia, respectiv o faţetă
modelată-şlefuită pe o suprafaţă abrazivă
extrem de fină.
Eşantion P36 – C 126
Jasp maroniu cenuşiu
cu tente variabile constituit din calcedonie în proporţie de cca 90%,
respectiv oxihidroxizi de fier +/- paiete de muscovit (cca 10%)
- structura rocii este
afanitică-criptocristalină, iar textura pseudobrecioasă
datorită repartiţiei eterogene şi neuniforme a
impurităţilor feroase în masa rocii;
- spărtura rocii este
subconcoidală sau neregulată cu aspect mat, natural şi plaje
subţiri de carbonaţi care atestă păstrarea în mediul
cavernicol.
Prelucrări
antropogene:
lamela opacă de 4 x 1 x 0,3 cm cu aspect heterogen, obţinută
prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii; muchiile lungi
prezintă unele porţiuni grosier zimţuite care ar putea fi
rezultatul prelucrării ulterioare.
Eşantion P37 – C 126
Jasp maroniu constituit
din silice criptocristalină (calcedonie) aproape în exclusivitate (>
95%);
- structura rocii este
afanitică criptocristalină, iar textura pătată („în
puncte”) datorită prezenţei unor incluziuni-cuiburi de până la
1mm de oxihidroxizi de fier +/- paiete de muscovit;
- compactitatea rocii este
pronunţată, spărtura este subconcoidală-cvasiplanară
(clivaj natural);
- pe unele feţe se
identifică carbonaţi (plaje subţiri) ce atesta păstrarea
în mediul cavernicol.
Prelucrări
antropogene:
lamela de 2,7 x 1 x 0,35 cm obţinută prin spargerea-decrepitarea
naturală a rocii; muchiile lungi sunt slab zimţuite artificial iar
faţetele dorsale ale lamei prezintă urme vagi pe o
suprafaţă abrazivă foarte fină.
Grupul de eşantioane III
Eşantion P3 – C 127
Jasp maroniu închis constituit din silice
criptocristalina în proporţie de 85-90%, respectivi oxizi şi hidroxizi
de fier, minerale argiloase, silice opalina albicioasă;
- structura rocii este afanitică criptocristalina,
iar textura compactă-pătată datorită prezenţei unor
cuiburi-slire, microfisuri cu oxizi şi hidroxizi de fier, mangan,
minerale argiloase, silice şi cu o distribuţie neregulată în
masa rocii;
- spărtura rocii este tipic
concoidală-subconcoidală, cu aspecte naturale bombate (tip
„unghie”) şi luciu semimat, excepţional adamantin;
- la suprafaţa eşantionului apar plaje
subţiri de carbonaţi ce atestă păstrarea în mediul
cavernicol.
Prelucrări antropogene: lamela de 7 x 2 x 0,4 cm obţinută prin
spargerea-decrepitarea naturală a rocii; se identifică o muchie
lungă zimţuit-ascuţită prin cioplire
rudimentară-grosieră, respectiv o faţetă dorsală
de-a lungul acestei muchii realizată prin şlefuire pe o
suprafaţă abrazivă fină, şi care prezintă
valuri-striuri cvasiparalele specifice prelucrării.
Eşantion P6 – C 121
Opal sticlos de culoare
cenuşie cu nuanţe variabile, constituit aproape exclusiv din silice
opalina amorfă;
- structura rocii este afanitică-amorfă (colomorfă), iar
textura masivă-compactă cu rare cuiburi neregulate de opal
alb-lăptos;
-
spărtura este concoidală tipică, cu luciu gras-semigras,
eşantionul prezentând o semitransparenţă-translucentă
sticloasă naturală;
-
la suprafaţa eşantionului apar plaje subţiri de carbonaţi
ce atestă păstrarea în mediul cavernicol;
Prelucrări
antropogene:
lamelă perfect dreptunghiulară de 4,5 x 2,2 x 0,3 cm
obţinută prin prelucrarea inegală de către omul neolitic
atât a muchiilor cât şi a feţelor, se identifică muchii
zimţuit-cioplite grosier pentru îndreptare, respectiv feţe şi
faţete şlefuite cu un abraziv fin, rezultând suprafeţe
ondulate cu striuri regulate caracteristice: de asemenea striurile apar
parţial estompate de lustruirea artificială a unei feţe,
realizându-se în final o suprafaţă sticloasă cu putere de
reflexie ridicată;
Eşantion P7 – C 121
Jasp maroniu închis,
constituit în proporţie de peste 90% din calcedonie
criptocristalină +/- cuarţ microcristalin.
- structura rocii este
afanitică criptocristalină, iar textura masivă-compactă;
apar totuşi în masa rocii cuiburi minuscule de opal alb cu caracter
relict, oxizi şi hidroxizi de fier, paiete-interstiţii izolate de
muscovit;
- granulaţia rocii
este relativ mare, datorită îmbătrânirii accentuate a gelurilor
silicioase şi tendinţei de cristalizare diagenetică;
- structura rocii este
subconcoidală sau neregulată, uneori subangulară, cu aspect
mat-opac în zonele proaspete;
- la suprafaţa rocii
apar plajele submilimetrice de carbonaţi care atestă păstrarea
în mediul cavernicol;
Prelucrări
antropogene:
fragment de lamelă trapezoidală de 2 x 1,5 (0,5) x 0,3 cm
obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii; nu se
identifică urme de prelucrare, cu excepţia posibilă a
cioplirii-zimţuirii rudimentare pe intervale scurte a unei muchii lungi.
Eşantion P9 – C 122
Jasp opalin constituit din
silice criptocristalină calcedonică în proporţie de cca 60%,
respectiv substanţa amorfă opalină cca 35% +/- oxizi şi
hidroxizi de fier, mangan, cuarţ microcristalin, muscovit;
- structura rocii este
afanitică – criptocristalină, iar textura pseudobrecioasă
heterogenă de fisuraţie, datorită prezenţei în masa rocii
a unor cuiburi-zone opaline alb gălbui sau roze mai mult sau mia
puţin delimitate conturate, cu treceri graduale la calcedonie;
- spărtura rocii este
neregulată sau subconcoidală, cu aspect mat în zonele proaspete;
- fisuraţie
sinegetocă este intensă-anastomozată, în general marcând forma
nucleelor relicte opaline;
- apar depuneri
subţiri de carbonaţi +/- minerale argiloase la suprafaţa
eşantionului, sugerând păstrarea în mediul cavernicol;
Prelucrări
antropogene:
eşantion de formă neregulată obţinută prin
spargerea-decrepitarea naturală a rocii; în general nu se identifică
urme de prelucrarea, cu excepţie posibilă a unei muchii ce
prezintă fenomene de zimţuire/cioplire potenţial artificiale.
Eşantion P11 – C 122
Jasp maroniu închis,
constituit din calcedonie în proporţie de cca 95%, subordonat silice
opalina, oxizi şi hidroxizi de fier de tip feric-feros;
- structura rocii este
afanitică-criptocristalină, iar textura masivă-compactă;
- sporadic apar cuiburi
neregulate cu caracter relict de silice opalina cu treceri gradual-difuze la
substanţa criptocristalină;
-
se observă o reţea incipientă-anastomozată de microfisuri
cu oxizi şi hidroxizi de fier cu grosimi < 0,1 mm;
-
spărtura rocii este subconcoidală-concoidală, tip „unghie” în
zonele opaline-amorfe, acestea din urmă prezentând un luciu
adamantin-semigras natural;
Prelucrări
antropogene: lamela de 3 x 1,5 x 0,25 cm
obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii; una din
muchiile lungi prezintă zimţuiri rudimentare, iar pe faţa
alăturată se identifică urme de şlefuire grosieră
care au condus la realizarea unei suprafeţe contondente-tăioase.
Eşantion P12 – C 123
Jasp
maroniu închis cu tente gălbui roşcate, constituit din calcedonie
în proporţie de 90%, respectiv silice opalina şi oxihidroxizi de
fier cca 10%;
-
structura rocii este afanitică criptocristalină, iar textura
compactă, masivă sau pătată, datorită prezenţei
unor cuiburi neregulate, microfisuri, slire de oxizi şi hidroxizi de
fier;
-
spărtura rocii este neregulată la subconcoidală, cu aspect
mat-opac în zonele proaspete;
-
la suprafaţa eşantionului apar plaje subţiri de carbonaţi
care atestă păstrarea în mediul cavernicol.
Prelucrări
antropogene: lamelă dreptunghiulară de 4 x 0,60
x 3 cm obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii,
urmată de prelucrarea evidentă a unor muchii
(zimţuire-cioplire grosieră cu striuri caracteristice), respectiv
şlefuirea pe suprafaţa abrazivă da granulaţie
medie-grosieră a unor dorsale ale lamelei; scopul final a fost
obţinerea unor muchii contondente şi a unei forme regulate
paralelipipedice.
Eşantion P13 – C 123
Jasp
maroniu roşcat închis, constituit în exclusivitate din silice
criptocristalina (calcedonie);
-
structura rocii este afanitică criptocristalina, iar textura masivă
compactă;
-
spărtura rocii este subconcoidală-neregulată cu aspect opac
şi luciu adamantin-semigras în zonele proaspete;
-
la suprafaţa eşantionului apar plaje fine de carbonaţi care
atestă păstrarea în mediul cavernicol;
Prelucrări
antropogene: lamela neregulată de 3 x 1 x 0,3 cm,
obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii; nu se identifică
urme evidente şi / sau clare ale unei prelucrări anterioare
ulterioare.
Eşantion P14 – C 123
Jasp
maroniu-negricios cu tente roşcate, constituit din calcedonie în
proporţie de cca 90%, subordonat silice opalina, oxizi şi hidroxizi
de fier;
-
structura rocii este afanitică criptocristalină, iar textura
compactă pseudobrecioasă datorită prezenţei unor
cuiburi-oceli minusculi de opal alb lăptos sau semitransparent
gălbui roşiatic, oxizi şi hidroxizi de fir;
-
în mod excepţional forma unor nuclee submilimetrice de opal
aminteşte de cochiliile unor microfosile aparţinând clasei
Foraminiferelor, genul şi specia fiind imposibil de determinat din cauza
fenomenelor de diageneză;
-
spărtura este neregulată-subconcoidală cu aspect opac şi
luciu semimat-adamantin în zonele proaspete;
-
apar plaje subţiri de carbonaţi ce atestă păstrarea în
mediul cavernicol.
Prelucrări
antropogene: fragment de formă neregulată ce
provine dintr-un eşantion de dimensiuni mai mari şi care nu
prezintă urme de prelucrare ulterioară la nivelul
muchiilor-colţurilor, totuşi una din feţe prezintă
porţiuni milimetrice unde s-au conservat striuri neregulate de
şlefuire pe o suprafaţă abrazivă fină-medie,
sugerând că acest fragment face parte dintr-un obiect de dimensiuni mai
mari prelucrat de omul neolitic.
Eşantion P15 – C 123
Jasp
maroniu cenuşiu închis, constituit din silice criptocristalina
(calcedonie) în proporţie de 90%, subordonat oxizi şi hidroxizi de
fier, de tip feric şi feros, opal, muscovit;
-
structura rocii este afanitică-criptocristalină iar textura
compactă dar eterogenă-pătată, în principal datorită
prezenţei unor cuiburi neregulate-difuze de oxizi şi hidroxizi de
fier, silice opalina;
-
spărtura rocii este neregulată la subconcoidală, cu aspect
opac sau translucid în zonele marginale ale eşantionului, respectiv cu
clivaj mat-semimat în zonele proaspete;
-
la suprafaţa eşantionului apar plaje subţiri de
carbonaţi, muscovit ce atestă păstrarea în mediul cavernicol;
Prelucrări
antropogene: lamela de 5 x 1,2 (1,5) x 0,35 cm,
obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii şi
prelucrarea ulterioară cel puţin a unei muchii este parţial
şlefuită cu un abraziv foarte fin, rezultând striuri regulate
caracteristice.
Eşantion P18 – C 123
Jasp
maroniu roşcat constituit din silice criptocristalină în
proporţie de cca. 95%, subordonat oxizi şi hidroxizi de fier,
cuarţ microcristalin, muscovit +/- silice opalina;
-
structura rocii este afanitică criptocristalină, iar textura
masivă-compactă;
-
în masa rocii se identifică în mod excepţional microfisuri
diagenetice cu cristale de cuarţ transparent microcristalin şi
oxihidroxizi de fier;
-
spărtura rocii este concoidală-subconcoidală cu aspect
opac-mat, fără luciu natural;
-
la suprafaţa eşantionului apar dendrite fine de oxizi de fier
şi mangan;
Prelucrări
antropogene: fragment cu o formă curbată
rezultat prin spargerea decrepitarea naturală a rocii; nu se
identifică urme clare-evidente de prelucrare ulterioară, deşi
una din faţetele posterioare prezintă un luciu atipic (artificial)
posibil rezultat al unei lustruiri cu un material moale a feţei
respective.
Eşantion P19 – C 123
Jasp
maroniu cu nuanţe variabile (negricioase sau gălbui), constituit
din silice criptocristalină în proporţie de cca 85%, subordonat
silice opalina, oxihidroxizi de fier;
-
structura rocii este afanitică-criptocristalină, iar textura
pătată (heterogenă) datorită prezenţei a numeroase
cuiburi neregulate, microfisuri, slire de oxizi-hidroxizi de fier, silice
opalina, cu o distribuţie haotică şi contururi difuze în masa
rocii;
- marginile eşantionului sunt
translucide-subtransparente datorate grosimii reduse;
-
spărtura rocii este tipic subconcoidală-subangulară, cu luciu
adamantin-semigras în zonele proaspete;
Prelucrări
antropogene: eşantion de forma unei lamele de 4 x 1
x 0,4 cm obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a
rocii, urmată de prelucrarea artificială a muchiilor lungi
(zimţuire-cioplire fină) pentru realizarea unei unelte regulate
paralelipipedice; faţetele nu prezintă urme clare de prelucrare.
Eşantion P21 – C 123
Jasp
maroniu roşiatic închis, constituit din calcedonie criptocristalină
în proporţie de 95%, mult subordonat oxihidroxizi de fier, paiete de
muscovit, silice opalina;
-
structura rocii este afanitică-criptocristalină, iar textura masivă
compactă;
-
în masa rocii apar sporadic paiete fine de muscovit, respectiv cuiburi
minuscule (submilimetrice) de oxihidroxizi de fier +/- opal (nuclee cu
caracter relict şi treceri
graduale la substanţa criptocristalină)
-
la suprafaţa eşantionului apar plaje fine-neregulate de
carbonaţi care atestă păstrarea în mediul cavernicol;
-
spărtura rocii este subconcoidală-concoidală, cu luciu
adamantin-semigras în zonele proaspete;
Prelucrări
antropogene: eşantion de forma unei lamele de 2 x
1,5 x 0,2 cm obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a
rocii, urmată de prelucrarea muchiilor lungi (zimţuire-cioplire
grosieră); în mod excepţional se identifică o faţetă
dorsală mică ce prezintă striuri regulate şlefuire pe o
suprafaţă abrazivă foarte fină.
Eşantion P24 – C 125
Jasp
maroniu cu nuanţe variabile (gălbui, cenuşii închise)
constituit din silice criptocristalina în proporţie de cca 90% şi
oxihidroxizi de fier (muscovit), cuarţ microcristalin-silice opalina
(cca 10%);
-
structura rocii este afanitică-criptocristalină, ir textura
masiv-compactă sau pătată, datorită prezenţei
şi distribuţiei neuniforme în masa rocii a unor cuiburi neregulate
de oxizi şi hidroxizi de fier, cuarţ microcristalin diagenetic, muscovit
(paiete minuscule izolate) sau silice opalina difuză;
-
spărtura rocii este concoidală-subconcoidală, cu aspecte
cvasiplanare naturale şi un luciu adamantin-semimat în zonele proaspete;
-
la suprafaţa eşantionului apar plaje neregulate de carbonaţi
care atestă păstrarea în mediul cavernicol;
Prelucrări
antropogene: eşantion de forma unei lamele
dreptunghiulare de 4x1x0,3cm obţinută prin decrepitarea-spargerea
naturală a rocii, urmată de o prelucrare umanoidă după
cum urmează:
-
obţinerea unor muchii rectilinii prin cioplirea-zimţuirea
medie-fină a cel puţin unei muchii lungi a lamelei;
-
şlefuiri parţiale a două feţe posterioare ale lamelei,
suprafeţe care prezintă striuri regulate de abraziune pe un suport
de granulaţie medie-fină.
Eşantion P28 – C 126
Jasp
slab opalin de culoare cenuşie deschisă, constituit din silice
criptocristalină calcedonică în proporţie de cca 80%, oxizi
şi hidroxizi de fier cca 20%;
-
structura rocii este afanitică criptocristalină, iar textura
pseudobrecioasă heterogenă datorită prezenţei unor zone
opaline difuze şi neregulate ce trec gradual la substanţa
cristalină;
-
spărtura rocii este subconcoidală cvasiplanară, cu luciu
semimat în zonele proaspete;
-
în masa rocii apar cuiburi neregulate sau izometrice de până la 1 mm cu
oxihidroxizi de fier cu o distribuţie neuniformă;
-
pe o faţetă dorsală a lamelei se identifică o
zonă-bandă clar delimitată cu opal alb, minerale argiloase +/-
carbonaţi.
Prelucrări
antropogene: fragment de lamelă de 3 x 1,5 x 0,25 cm
obţinut prin decrepitarea naturală a rocii, urmată de
prelucrarea prin zimţuire-cioplire foarte fină, parţială
a muchiilor lungi ale lamelei.
Eşantion P30 – C 126
Jasp
cenuşiu cu nuanţe variabile (maronii, violacee) constituite din
silice criptocristalină în proporţie de 80-85%, respectiv silice
opalina, oxihidroxizi de fier cca 15%;
-
structura rocii este afanitică-criptocristalină, iar textura
microbrecioasă, de fisuraţie, cu numeroase cuiburi neregulate,
fisuri şi microfisuri cu opal alb semitransparent, oxizi şi
hidroxizi de fier, mai mult sau mai puţin delimitate sau difuz
distribuite în masa rocii;
-
spărtura rocii este subconcoidală, cu suprafeţe cvasiplanare
naturale şi fisuri-microfisuri diagenetice grupate în sisteme
neregulate; luciu în zonele de clivaj proaspăt este adamantin-semigras;
Prelucrări
antropogene: eşantion de forma unei lamele uşor
arcuite de 4 x 1 x 0,4 cm, obţinută prin decrepitarea-spargerea
naturală a rocii, urmată de zimţuirea-cioplirea fină a
unei muchii lungi şi ascuţirea acesteia prin şlefuirea
feţei anterioare a lamelei pe o suprafaţă abrazivă extrem
de fină; au rezultat astfel de striaţiuni cvasiparalele pe
faţa principală, caracteristice unei prelucrări artificiale.
Eşantion P32 – C 126
Jasp
maroniu închis constituit din silice criptocristalină-calcedonie în
proporţie de 95%, mult subordonat oxihidroxizi de fier, opal
gălbui, paiete izolate de muscovit;
-
structura rocii este afanitică-criptocristalină, iar textura
masivă compactă sau pseudobrecioasă datorată
prezenţei unor benzi de culoare mai deschisă, ceva mai bogate în
silice amorfă, cu treceri graduale şi difuze la substanţa
criptocristalină;
-
spărtura rocii este subconcoidală, cu aspect mat în zonele
proaspete;
-
eşantionul este total opac, granulaţia rocii fiind ceva mai mare
decât la specimenele analizate anterior;
-
pe suprafaţa unor faţete apar depuneri subţiri de
carbonaţi ce atestă păstrarea în mediul cavernicol.
Prelucrări
antropogene: eşantion de forma unei lamele de 5 x
0,5 x 0,25 cm, obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a
rocii, urmată de zimţuirea-cioplirea fină parţială a
muchiilor lungi pentru realizarea unei unelte rectangulare paralelipipedice.
Eşantion P35 – C 126
Jasp
maroniu roşcat cu tente închise (negricioase), constituit din silice
criptocristalină calcedonică de cca. 85%, subordonat silice
opalina, oxihidroxizi de fier;
-
structura rocii este afanitică criptocristalină, iar textura
pseudobrecioasă-pătată datorată prezenţei atât a
unor nuclee relicte difuze de opal de culoare deschisă, cât şi a
unor cuiburi neregulate, fisuri scurte cu oxizi de fier care conferă
rocii o heterogenitate accentuată;
-
spărtura rocii este subconcoidală-subanulară, cu luciu
semiadamantin natural în zonele proaspete;
-
sporadic în masa rocii se observă cristale izolate, interstiţii de
minerale micacee (muscovit);
-
la suprafaţa eşantionului există plaje subţiri,
neregulate de carbonaţi care atestă păstrarea
eşantionului în mediul cavernicol.
Prelucrări
antropogene: fragment de lamelă groasă de 3 x
1,5 x 0,5 cm, obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a
rocii; se identifică urme de zimţuire-cioplire fină a unei
muchii lungi, precum şi o faţetă posterioară de
dimensiuni mici în întregime şlefuită pe o suprafaţă
abrazivă fină şi care prezintă aspecte vălurite
regulate caracteristice.
Grupul de eşantioane IV
Eşantion P17 – C 123
Sticlă
vulcanică bazică parţial devitrifiată (hialobazalt) de
culoare cenuşie negricioasă, constituită din silice
amorfă vitroasă (cca 70%), substanţă
criptocristalină calcedonică, cuarţ, feldspaţi, piroxeni,
clorite, minerale opace (oxihidroxizi de fier, posibil magnetit);
-
structura rocii este vitrofirică la intersertală, iar textura
tipică amigdaloidă-vacuolară datorită degazeificării
bruşte a magmei;
-
în vacuolele rocii apar depuneri de calcedonie, silice opalina alb
lăptoasă;
-
spărtura rocii este subconcoidală-cvasiplanară naturală,
cu aspecte opace-mate în zonele proaspete;
Prelucrări
antropogene: eşantion de forma unei lamele de 4 x
1,5 (1) x 0,4 cm obţinut prin spargerea-decrepitarea naturală a
rocii, urmată de zimţuirea-cioplirea rudimentară a unor muchii
pentru obţinerea unor suprafeţe contondente-ascuţite.
Eşantion P20 – C 123
Rocă vulcanică bazică cenuşie
negricioasă cu tente verzui de tipul unui diabaz-dolerit hialin,
constituit din cuarţ, feldspaţi, piroxeni (augit), hornblendă
brună bazaltică, magnetit, sticlă vulcanică parţial
devitrificată, minerale din grupul cloritelor;
- structura rocii este
subofitică-ofitică, iar textura masivă, compactă
neorientată;
- spărtura rocii este
subangulară-angulară sau neregulată, cu aspect opac mat caracteristic;
- se observă
cloritizări ale mineralelor mafice şi cuiburi de cuarţ
microcristalin transparent sau criptocristalin în masa rocii;
- substanţa
vitroasă cu granulaţie nedefinită este parţial
devitrificată şi transformată în calcedonie fibroradiară;
- la suprafaţa
eşantionului se conservă plaje subţiri de carbonaţi ce
atestă păstrarea în mediul cavernicol.
Prelucrări
antropogene:
eşantion de formă neregulată obţinut prin
spargerea-decrepitarea naturală a rocii; nu se identifică urme
clare de prelucrare ulterioară, cu excepţia posibilă a unei
muchii ce prezintă striuri paralele specifice cioplirii-zimţuirii
fine a acesteia, în scopul realizării unei forme regulate-rectilinii.
|
