CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN PEŞTERA
CAUCE
(I)
(sat Cerişor,
comuna Lelese, judeţul Hunedoara)
English Abstract: ARCHAEOLOGICAL
STUDIES IN THE CAUCE CAVE (I)
Autori:
Sabin Adrian LUCA,Cristian
ROMAN, Dragoş DIACONESCU,
ISBN 973-590-995-2
Cu contribuţii de: Eugen
ORLANDEA, Cosmin SUCIU şi
Corneliu BELDIMAN.
Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
Anexa A. 2.
BULETIN DE
EXPERTIZĂ GEOLOGICĂ
ŞI
MINERALOGICO-PETROGRAFICĂ NR. 2 / 28.04.2002
asupra eşantioanelor colectate
din siturile arheologice neolitice
de tip cavernicol
ale bazinului văii
Runcu Mare, partea de N a Masivului Poiana
Ruscă, Carpaţii Meridionali, România
- cultura Turdaş -
Autorul analizei este
inginerul Orlandea Eugen, expert în metale preţioase cu autorizaţia
nr. 2632-8249 (Deva)
Provenienţa
eşantioanelor: Nivelul arheologic Turdaş, Peştera Cauce, comuna Lelese,
jud. Hunedoara
Metode de lucru utilizate:
a. studiul macroscopic, cu
lupa x 6, x 10, x 16 a eşantioanelor expertizate;
b.
studiul microscopic la Microscopul Binocular Zeiss în lumina
reflectată, x 500, x 1000 a suprafeţelor naturale şi / sau
şlefuite;
Rezultate obţinute:
Eşantion 7 – C 137
- jasp maroniu cu
uşoare tente gălbui-roşcate sau negricioase;
- structura afanitică
criptocristalină-amorfă, constituit din calcedonie şi opal în proporţii relativ egale (50%-50%);
-
textura rocii este compactă-pseudobrecioasă sau pătată
datorită unor cuiburi-fisuri cu oxizi şi hidroxizi de fier de
formă neregulată;
- spărtura este tipic
subconcoidală-concoidală, roca prezentând fisuri submilimetrice
cimentate cu cuarţ microcristalin translucid;
-
depuneri superficiale de carbonaţi pe unele feţe, fapt care
atestă păstrarea în mediul carvenicol.
Prelucrări antropogene: eşantion de
forma unei lamele paralelipipedice de 3,5 x 0,7 x 0,3 cm cu feţe naturale şi
muchii bine conturate obţinute prin spargerea rocii, fără
indicii de prelucrare ulterioară.
Eşantion 6 – C 137
- jasp verzui maroniu
constituit din calcedonie în proporţie de cca 70% şi opal 30%;
- structura afanitică
criptocristalină;
- textura
compactă-cvasicolomorfă şi spărtura
concoidală-subconcoidală cu slabe neregularităţi;
- roca este destul de
eterogenă, atât datorită prezenţei unor fisuri
submilimetrice-milimetrice cu cuarţ semitransparent-translucid formate
diagenetic, cât şi unor microfisuri – cuiburi – slire de oxizi şi
hidroxizi de fier; în mod excepţional se observă cristale izolate
de moscovit pe fisuri şi microfisuri.
Prelucrări
antropogene:
eşantion de forma unei lamele arcuite (6 x 1,5 x 0,2 cm) cu terminaţie
ascuţită-contondentă, cu feţe şi muchii
obţinute în exclusivitate pe cale naturală, prin
spargerea-decrepitarea rocii.
Eşantion 1 – C 129
- calcedonie de culoare
maroniu deschisă, cu spărtura subconcoidală-cvasiplană;
- structura afanitică
criptocristalină;
- textura
pătată-pseudoporfirică datorată unor cuiburi de oxizi de
fier de formă izometrică sau aciculară (baghetiformă);
- în mod frecvent se
identifică aglomerări submilimetrice de cuarţ microcristalin
reprezentând nuclee de recristalizare diagenetică; la suprafaţa
eşantionului apar depuneri-plaje de carbonaţi, sugerând
păstrarea în mediul cavernicol.
Prelucrări
antropogene:
lamela de 3 x 1 x 0,5 cm, ce prezintă două intersecţii ale
muchiilor rotunjite prin şlefuire antropogenă, prezentând striuri
regulate de şlefuire caracteristice prelucrării.
Eşantion 9 – C 137
- silicolit opalin
gălbui-maroniu, constituit din opal în proporţie de peste 90%;
- structura
afanitică-amorfă, textura compactă sau de fisuraţie, slab
rubanată;
- eşantionul
prezintă fenomenul de translucenţă specifică opalului,
două generaţii de fisuri singenetice şi germeni de
cristalizare diagenetică prin îmbătrânirea gelurilor silicioase în
mediul marin;
- spărtura este
subconcoidală-cvasiplanară.
Prelucrări
antropogene:
lamela de 3,5 x 1 x 0,2 cm, cu muchii rotunjite-zimţate prin
şlefuire-cioplire antropogenă; de asemenea se identifică
feţe şi muchii obţinute parţial prin şlefuire
şi prelucrare după decrepitarea-spargerea rocii.
Eşantion 14 – C 140
- jasp maroniu cu tente
gălbui din cca 60 % calcedonie şi 40% silice opalină
amorfă;
-
structura afanitică, criptocristalină-amorfă şi textura
eterogenă pseudobrecioasă (datorită cuiburilor, fisurilor cu
oxizi şi hidroxizi de fier de tip feric-feros);
- eşantionul
prezintă parţial fenomene de translucenţă opalină
şi interstiţii de cristale izolate submilimetrice de muscovit; se
identifică şi microfisuri singenetice cu depuneri de cuarţ
microcristalin +/- minerale argiloase.
Prelucrări
antropogene:
lamela de 4 x 1,20 x 0,25 cm cu evidente urme ale prelucrării muchiilor
prin cioplire (zimţuire), rezultând ca efect rotunjirea colţurilor
şi obţinerea unor muchii perfect paralele; de asemenea se
observă feţe şi muchii cu suprafeţe vălurite
obţinute prin şlefuire cu un material abraziv foarte fin.
Eşantion 15 – C 140
- calcedonie
verzui-gălbuie cu structura afanitică criptocristalină;
- textura pătată
datorită prezenţei unor cuiburi, slire, fisuri cu oxizi şi
hidroxizi de fier de tip feric (Fe2+) şi feros (Fe3+);
- în mod excepţional
fisuri diagenetice cu cuarţ microcristalin translucid şi minerale
micacee; spărtura rocii este tipic subconcoidală-cvasiplanară;
- nuclee relicte (< 5%)
de silice opalina ce atestă formarea rocii prin îmbătrânirea unor
geluri silicoase în mediu marin.
Prelucrări
antropogene:
lamela de 4,5 x 0,6 x 0,2 cm cu muchii grosier zimţuite prin
cioplire-şlefuire incipientă de către omul primitiv, după
obţinerea lamelei brute prin spargerea-decrepitarea rocii.
Eşantion 20 – C 140
- jasp maroniu cu tente variabile constituit din
calcedonie în proporţie de 65% şi silice opalină (opal) cca
35%;
- structura afanitică criptocristalină
subordonat amorfă, textura pseudobrecioasă compactă
datorată unor „elemente” de silice opalina;
- nucleele relicte de silice opalina sunt înconjurate de
zone slab delimitate cu grad de cristalizare diferit (în general calcedonie),
ce realizează structuri eutaxitice cu granulaţie variabilă;
- spărtura rocii este
subconcoidală-cvasiplanară, cu suprafeţe naturale de rupere
perfecte, fără neregularităţi sau
neuniformităţi granulometrice.
Prelucrări antropogene: lamela 3,7 x 0,4 x 0,2 cm cu muchii zimţuite prin
cioplire şi colţuri rotunjite grosier la unul din capetele lamelei;
se observă de asemenea transformarea unei muchii ascuţite într-o
faţetă îngustă prin şlefuire cu un abraziv fin – cu duritate
scăzută, suprafaţa rezultată prezentând striuri
submilimetrice paralele caracteristice.
Eşantion 19 – C
140
- jasp maroniu închis constituit din calcedonie în
proporţie de 80%, silice amorfa + cuarţ microcristalin + oxizi
şi hidroxizi de fier +/- minerale micacee (muscovit) cca 20%;
- structura afanitică criptocristalină; textura
masivă pseudobrecioasă datorată prezenţei unor cuiburi,
slire, microfisuri cu oxizi de fier +/- minerale micacee, cuarţ
microcristalin de culoare mai închisă;
- spărtura rocii este subconcoidală sau
neregulată, unele muchii prezentând evidente fenomene de
translucenţă în lumina naturală şi / sau
artificială, reflectată.
Prelucrări antropogene: lamela de 4 x 1 x 0,25 cm obţinută prin
decrepitarea rocii, fără urme ale unor prelucrări ulterioare,
cu excepţia unui tratament termic aplicat muchiilor lungi, ce
capătă astfel un luciu sticlos prin vitrificare; trecerea de la
marginea sticloasă-hialină la bioxidul de siliciu criptocristalin
este netă-tranşantă şi liniară sugerând procedeul
descris anterior.
Eşantion 24 – C
134
- jasp maroniu negricios constituit din calcedonie
şi opal în proporţii relativ similare (50%-50%), cu structura
afanitică criptocristalină sau amorfă;
- textura colomorfă şi / sau de fisuraţie,
cu o spărtură subconcoidală-cvasiplanară specifică
acestor tipuri de roci;
- se identifică două generaţii de
microfisuri; microfisuri de generaţia I, paralele cu latura lungă a
eşantionului şi colmatate cu oxizi de fier +/- mică şi
microfisuri de generaţia a II în general într-un stadiu de dezvoltare
(protofisuri), arareori cu aspect de slire subţiri de cuarţ
microcristalin;
- neregularităţile de pe suprafeţele de
clivaj natural sunt umplute (nivelate) cu carbonaţi, sugerând şi
argumentând păstrarea pentru un interval lung de timp în mediu
cavernicol.
Prelucrări antropogene: lamela de 3,5 x 1,2 x 0,2 cm obişnuită prin
spargerea-decrepitarea rocii; ulterior muchiile au fost ascuţite prin
şlefuire şi rotunjite prin zimţuire-cioplire, acestea
păstrând striurile cvasiparalele caracteristice şi suprafeţele
ondulate regulat specifice acestui proces; în general chiar şi
feţele prezintă urme ale unei şlefuiri uşoare
(incipiente) cu un abraziv extrem de fin şi puţin dur.
Eşantion 4 – C
131
- jasp de culoare maronie-negricioasă cu pete
gălbui constituit din calcedonie în proporţie de cca 70-75%, silice
opalina, oxizi şi hidroxizi de fier +/- cuarţ microcristalin,
mică;
- structura rocii este tipic
subconcoidală-concoidală, rar neregulată cu suprafeţe
cvasiplane ce prezintă uneori striuri arcuite specifice;
- muchiile şi nucleele opaline prezintă
fenomene specifice de translucenţă în lumina naturală iar la
suprafaţa eşantionului apar plaje, cuiburi de carbonaţi +/-
minerale argiloase ce atestă păstrarea în mediul cavernicol.
Prelucrări antropogene: lamela arcuită de 5 x 1 x 0,3 cm cu feţe,
muchii, colţuri obţinute integral prin spargerea-decrepitarea
naturală a rocii; nu există urme de cioplire – tăiere –
şlefuire la nivelul eşantionului.
Eşantion 8 – C
137
- opal gălbui-maroniu constituit predominant din
silice opalina (cca 80%), calcedonie, oxizi şi hidroxizi de fier,
limonit, cu structura afanitică amorfă, textura colomorfă sau
de fisuraţie;
- se identifică două generaţii singenetice
de fisuri colmatate cu oxizi şi hidroxizi de tip feric, orientate oblic
pe axa lungă a eşantionului;
- spărtura subconcoidală-planară sau
neregulată, obţinându-se suprafeţe plane prin clivajul natural
al rocii;
- cca 30-40% din eşantion prezintă fenomene de
translucenţă în lumina naturală datorită
densităţii scăzute a substanţei amorfe şi lipsei
impurităţilor ferifere.
Prelucrări antropogene: lamela de 4 x 1,3 x 0,25 cm obţinută prin
spargerea-decrepitarea naturală a rocii; se relevă o
parţială zimţuire-cioplire a muchiilor lungi ce prezintă
pe alocuri striuri regulate ce atestă prelucrarea umană.
Eşantion 17 – C
140
- jasp opalin maroniu-gălbui constituit din silice
opalina cca 60%, calcedonie +/- oxizi şi hidroxizi de fier, cuarţ
microcristalin (cca 40%);
- structura rocii este afanitică-amorfă sau
criptocristalină, textura masivă-compactă, relevându-se
fisuraţie mai redusă şi o omogenitate ridicată a
distribuţiei SiO2, slab impurificat cu oxizi şi
hidroxizi de fier;
- spărtura rocii este subconcoidală cu
suprafeţe de clivaj natural cvasiplanare, respectiv cu slabe
neregularităţi-neuniformităţi;
- în mod excepţional se identifică
interstiţii de cristale izolate de muscovit ce relevă substratul
micaceu de formare a rocii care în proporţie de cca 50% prezintă
translucenţă în lumina naturală.
Prelucrări antropogene: lamela uşor arcuită de 4 x 0,6 x 0,25 cm cu
feţe şi muchii naturale obţinute prin spargerea-decrepitarea
naturală a rocii; se evidenţiază totuşi pe cele două
muchii principale ale lamelei o zimţuire-şlefuire ulterioară
pentru obţinerea unor margini ascuţite şi rectilinii.
Eşantion 2 – C
129
- jasp maroniu-roşietic sau gălbui constituit
din calcedonie (cca 55%) şi silice opalina (cca 45%) cu o structură
afanitică-criptocristalină-amorfă şi textura
compactă colomorfă sau de fisuraţie;
- se identifică sisteme anastomozate-arborescente de
microfisuri (uneori grupate în „snopi”) singenetice cu oxizi şi
hidroxizi de fier, rareori cuiburi submilimetrice de cuarţ
microcristalin;
- spărtura rocii este
concoidală-subconcoidală cu un oarecare luciu sidefos natural;
- eşantionul prezintă depuneri diagenetice de
carbonaţi de calciu +/- minerale argiloase ce atestă păstrarea
lui în mediul cavernicol un interval lung de timp.
Prelucrări antropogene: lamela arcuită de 4 x 1,8 x 0,35 cm cu numeroase
urme de prelucrare umană şi anume:
- suprafeţe regulat vălurite rezultate prin
şlefuirea cu un abraziv fin-moale a feţelor lamelei;
- muchii zimţuite cu striuri artificiale regulate
obţinute prin cioplire şi ascuţire;
- colţuri şi muchii rotunjite şi care
prezintă de asemenea striuri caracteristice.
Eşantion 22 – C
141
- jasp maroniu-negricios constituit din calcedonie în
proporţie de 85%, oxizi şi hidroxizi de fier, silice opalina
şi cuarţ microcristalin, cu structura
criptocristalină-afanitică, textura pătată sau
ocelară;
- fisuraţia se reduce la câteva microfisuri singenetice
izolate cu opal alb-mat;
- se identifică în masa rocii nuclee relicte de
opal-oxizi de fier cu structura concentrică, opal agatiform (onix) cu
forme ce sugerează o microfaună Cretacică de Foraminifere
(Orbitolina lenticularis ?)
- spărtura rocii este subconcoidală
fără neregularităţi, la suprafaţa eşantionului
observându-se şi plaje carbonatice ce atestă păstrarea în
mediu cavernicol.
Prelucrări antropogene: lamela de 3 x 0,5 x 0,2 cm uşor curbată, cu
muchiile cioplite-zimţuite (ascuţite) de omul neolitic, după
spargerea-decrepitarea naturală a rocii; lamela prezintă pe muchii
striuri regulate – ce atestă prelucrarea.
Eşantion 3 – C
129
- jasp maroniu roşietic constituit din calcedonie în
proporţie de 95%, silice opală, oxizi şi hidroxizi de fier +/-
cuarţ microcristalin, cu structura afanitică criptocristalină
şi textura cvasifluidală dată de apariţia unor
fisuri-microfisuri scurte cvasiparalele;
- în masa rocii se identifică forme circulare
şi aglomerări-cuiburi de oxizi şi hidroxizi de fier
şi/sau opal ce substituie probabil o microfaună de Foraminifere
cu cochilii calcaroase (Orbitolina, Textularia, Globotruncana
etc.);
- spărtura rocii este
neregulată-subconcoidală, pe concavităţile şi
suprafeţele eşantionului observându-se depuneri superficiale,
cruste, mici concreţiuni de carbonaţi ce atestă păstrarea
în mediu cavernicol.
Prelucrări antropogene: lamela uşor curbată de 6 x 0,65 x 0,4 cm
obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii,
fără urme de prelucrare umană.
Eşantion 21 – C
140
- jasp opalin de culoare maronie-gălbui cu tente
verzui mate din calcedonie (cca 60%), cu structura afanitică
criptocristalină şi/sau amorfă, textura compactă
ocelară sau pseudomicrobrecioasă;
- în masa rocii se identifică nuclee, fragmente de
opal alb mat cu caracter relict sau de substituţie a unor elemente de
microfaună (?);
- omogenitate crescută a rocii,
fisuraţie-microfisuraţie aproape neobservabilă, lipsa oxizilor
de fier şi spărtura subconcoidală-neregulată sunt
caracteristicile eşantionului;
- în proporţie de 40% eşantionul prezintă
fenomenul de translucenţă datorat densităţii mici a
substanţei amorfe-necristalizate.
Prelucrări antropogene: lamela slab arcuită de 3 x 0,6 x 0,25 cm cu
feţe naturale obţinute prin spargerea-decrepitarea rocii; la
nivelul muchiilor se observă zimţuiri-ciopliri umane pentru
obţinerea unor muchii ascuţite şi fără colţuri,
chiar şlefuirea-lustruirea unor muchii şi transformarea lor în
faţete prelucrate.
Eşantion 18 – C
140
- jasp maroniu-gălbui constituit din calcedonie în
proporţie de cca 85-90%, cu structura criptocristalină
afanitică, textura compactă-masivă sau colomorfă;
- în masa rocii apar cuiburi izometrice (rotunjite),
microfisuri scurte cu cuarţ microcristalin +/- silice opalină +/-
muscovit;
- spărtura rocii este subconcoidală-cvasiplanară,
fisuraţia-microfisuraţia este extrem de redusă, roca fiind
destul de omogenă cu rare impurităţi de oxizi şi
hidroxizi de fier.
Prelucrări antropogene: lamela de 4 x 1 x 0,25 cm cu muchii şi feţe
prelucrate parţial după cum urmează:
- muchii zimţuite-cioplite şi colţuri
rotunjite pentru obţinerea formei lamelare cu striuri regulate datorate
prelucrării;
- suprafeţe-feţe şlefuite parţial cu
un abraziv moale-fin ce prezintă văluriri şi striuri
artificiale caracteristice acestui tip de prelucrare.
Eşantion 13 – C
140
- jasp cenuşiu cu tente verzui din calcedonie în
proporţie de 90%, cu structura afanitică criptocristalină,
textura masivă-compactă, spărtura
subconcoidală-cvasiplanară, luciu sidefos-adamantin;
- în masa rocii se identifică interstiţii de
cuarţ microcristalin +/- mice (muscovit), silice opalină, precum
şi o enclavă de sticlă vulcanică de cca 6 x 4 mm;
- microfisuraţia rocii este destul de redusă,
cu rare microfisuri scurte cu silice opalina.
Prelucrări antropogene: eşantion de forma unei lame de 2,5 x 1 x 0,2 cm cu
muchii parţial zimţuite-cioplite (ascuţite) şi feţe
de asemenea parţial şlefuite-lustruite cu un abraziv fin-moale; la
nivelul muchiilor şi al feţelor se observă acele striuri
regulate şi suprafeţe vălurite omogen caracteristice
prelucrării.
Eşantion 16 – C
140
- brecie silicolitică de culoare
negricioasă-maronie cu tente gălbui, cu fragmente de calcedonie
criptocristalină afanitică (cca 70%), silice opalina, oxizi şi
hidroxizi de fier, limonit, prinse într-o matrice microbrecioasă
constituită din aceleaşi elemente predominant opaline aici şi
cu dimensiuni mult mai reduse;
- textura rocii este brecioasă-microbrecioasă
heterogenă sau de fisuraţie, datorită existenţei unui
sistem de fisuri cvasiparalele cu poziţie oblică pe latura
lungă a eşantionului; fisuri şi microfisuri colmatate cu
silice opalina;
- unele elemente opaline prezintă fenomene de
translucenţă în lumina naturală, datorate densităţii
scăzute a materiei amorfe;
- spărtura rocii este concoidală-subconcoidală
cu suprafeţe naturale semimate spre slab lucioase.
Prelucrări antropogene: eşantion sub forma unei lamele arcuite de 4 x 1,3
x 0,25 cm obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a
rocii; nu se identifică urme certe de prelucrare.
Eşantion 11 – C
138
- jasp negricios-verzui cu tente maronii constituit din
calcedonie în proporţie de cca 85%, cu structura afanitică
criptocristalină, textura pseudobrecioasă (pătată) sau de
fisuraţie – slab orientată;
- în masa rocii se identifică cuiburi, slire, fisuri
scurte-microfisuri cu cuarţ microcristalin transparent şi
oxizi-hidroxizi de fier;
- spărtura rocii este
subconcoidală-neregulată, cu suprafeţe de clivaj natural
mate-slab lucioase;
- pe unele feţe-muchii apar concreţiuni şi
plaje superficiale de carbonaţi ce sugerează păstrarea
specimenului de rocă în mediu cavernicol.
Prelucrări antropogene: lamela de 4 x 1,5 x 0,4 cm, cu muchii şi
colţuri parţial rotunjite(zimţuite) prin prelucrare
artificială şi care prezintă striuri regulate caracteristice:
la nivelul feţelor nu se identifică urme de prelucrare, fiind
obţinute în exclusivitate prin spargerea-decrepitarea naturală a
rocii.
Eşantion 10 – C
138
- jasp opalin de culoare maronie
deschisă-albicioasă, constituit din calcedonie şi opal în
proporţii aproximativ egale (50%-50%), cu o structură
afanitică criptocristalină sau amorfă şi textura
masivă compactă, uneori pseudobrecioasă;
- în masa rocii apar nuclee relicte de opal alb sau
cuiburi neregulate ce conferă rocii un aspect pseudobrecios-microocelar;
- spărtura este subconcoidală-cvasiplanară
cu aspect sticlos-mat, cca 40% din suprafaţa eşantionului
prezentând translucenţă în lumina naturală;
- nu prezintă impurităţi de oxizi şi
hidroxizi de fier, cu excepţia unor plaje superficiale unde apar şi
carbonaţi, argumentând păstrarea în mediul cavernicol.
Prelucrări antropogene: lamela de 4 x 0,3 x 0,2 cm, uşor arcuită,
obţinută prin spargerea-decrepitarea rocii; la nivelul unei singure
muchii şi pe suprafaţa adiacentă se observă striuri
regulate datorate şlefuirii-ascuţirii aceste zone prin prelucrare
umană.
Eşantion 12 – C
138
- jasp opalin de culoare maronie-albicioasă
constituit din silice opalina în proporţie de 60%, calcedonie + oxizi
şi hidroxizi de fier, cuarţ microcristalin cca 40%, cu o
structură afanitică amorfă-criptocristalină, textura de
fisuraţie;
- în rocă apar fisuri-microfisuri scurte, cuiburi cu
o distribuţie neregulată cu oxizi şi hidroxizi de fier +/-
cuarţ microcristalin rezultat diagenetic;
- spărtura rocii este
subconcoidală-cvasiplanară cu suprafeţe mate-semimate slab
lucioase;
- apar relevante procesele de transformare
diagenetică a rocii şi de transformare a silicei în substanţa
cristalină (slabă translucenţă în zonele marginale).
Prelucrări antropogene: lamela de 3 x 0,6 x 0,1 cm obţinută prin
spargerea-decrepitarea rocii urmată de prelucrarea-şlefuirea unei
feţe şi a muchiei din apropiere (zimţuire incipientă);
zimţuirea-ascuţirea muchiei a implicat de asemenea şi
rotunjirea grosieră a unor colţuri
Eşantion 5 – C
131
- brecie opalina de culoare albicioasă cu elemente
de opal alb mat opac, diagenetizat, cu „puncte” de cristalizare
incipientă prinse într-o matrice microbrecioasă de culoare
negricioasă (oxizi şi hidroxizi de fier) cu microelemente de opal
alb;
- textura rocii este brecioasă-cataclastică, cu
cel puţin două momente de brecifere observabile în rocă; de
asemenea apar numeroase fisuri şi microfisuri singenetice şi în mod
excepţional post-brecifere, respectiv cel puţin trei generaţii
de fisuri neregulate cu o distribuţie haotică;
- spărtura rocii este
neregulată-subconcoidală cu suprafeţele mate sau semilucioase
naturale.
Prelucrări antropogene: lamela ascuţită de 4 x 1 x 0,3 cm
obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii. Nu se
observă urme de prelucrare certă la nivelul muchiilor-colţurilor
sau feţelor rezultate.
Eşantion 23 – C
141
- topor de
cuarţit carbonatic grezos (cuarţ-arenit-calcarenit),
culoare cenuşie deschisă, constituit din cuarţ microcristalin
(cca 50%), carbonaţi (15-35%), feldspaţi +/- minerale argiloase, oxizi
şi hidroxizi de fier +/- magnetit;
- structura rocii este
detritogenă-microgrăunţoasă arenitică, iar textura
rubanată dată de apariţia a trei zone-benzi verticale
distincte şi anume:
a)
zona
posterioară de culoare cenuşie închisă bogată în silice,
oxizi şi hidroxizi de fier +/- magnetit +/- feldspaţi.
b)
zona mediană cu
aport crescut de carbonaţi (până la 35 %) de culoare cenuşie
deschisă, cu o textură de fisuraţie-cataclastică
microbrecioasă, respectiv cu fragmente din celelalte zone; se mai pot
observa aici microfisuri scurte cu răspândire
haotică-neuniformă, cuiburi milimetrice de silice criptocristalina
sau microcristalina.
c)
zona
tăişului este similară zonei a) însă cu un aport de
carbonaţi-feldspaţi superior acesteia.
Prelucrări antropogene: toporul de piatră de cca 7 x 3,5 x 1,5 cm
prezintă pe toată suprafaţa striuri regulate datorită
şlefuirii cu un abraziv fin de duritate medie.
Muchiile au fost ascuţite în exclusivitate prin
şlefuire, iar ulterior feţele au fost lustruite pe o
suprafaţă moale, fără asperităţi care nu au
lăsat urme vizibile peste striurile de şlefuire.
Materialul ales, cu o duritate medie ponderată
inferioară silicolitelor (între 5,5-7 pe scara lui Mohs) a permis omului
primitiv o prelucrare mai facilă, asigurând în acelaşi timp o
compactitate-rezistenţă la uzura acceptabilă scopului pentru
care a fost creat.
|
