CUPRINS

Hărţi

Planuri

Planşe

Scheme

Fotografii

 

 

 


 

 

CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN PEŞTERA CAUCE (I)

(sat Cerişor, comuna Lelese, judeţul Hunedoara)

 

 

English Abstract: ARCHAEOLOGICAL STUDIES IN THE CAUCE CAVE (I)

Autori: Sabin Adrian LUCA,Cristian ROMAN, Dragoş DIACONESCU, ISBN 973-590-995-2

Cu contribuţii de: Eugen ORLANDEA, Cosmin SUCIU şi Corneliu BELDIMAN.

Prelucrare Web: Cosmin Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European (IPTCE)

 

 

 

 

 

Anexa A. 2.

 

BULETIN DE EXPERTIZĂ GEOLOGICĂ

ŞI MINERALOGICO-PETROGRAFICĂ NR. 2 / 28.04.2002

 

asupra eşantioanelor colectate din siturile arheologice neolitice

de tip cavernicol

ale bazinului văii Runcu Mare, partea de N a Masivului Poiana

Ruscă, Carpaţii Meridionali, România

- cultura Turdaş -

 

Autorul analizei este inginerul Orlandea Eugen, expert în metale preţioase cu autorizaţia nr. 2632-8249 (Deva)

 

Provenienţa eşantioanelor: Nivelul arheologic Turdaş, Peştera Cauce, comuna Lelese, jud. Hunedoara

 

Metode de lucru utilizate:

a. studiul macroscopic, cu lupa x 6, x 10, x 16 a eşantioanelor expertizate;

b. studiul microscopic la Microscopul Binocular Zeiss în lumina reflectată, x 500, x 1000 a suprafeţelor naturale şi / sau şlefuite;

 

Rezultate obţinute:

Eşantion 7 – C 137

- jasp maroniu cu uşoare tente gălbui-roşcate sau negricioase;

- structura afanitică criptocristalină-amorfă, constituit din calcedonie şi opal în proporţii relativ egale (50%-50%);

- textura rocii este compactă-pseudobrecioasă sau pătată datorită unor cuiburi-fisuri cu oxizi şi hidroxizi de fier de formă neregulată;

- spărtura este tipic subconcoidală-concoidală, roca prezentând fisuri submilimetrice cimentate cu cuarţ microcristalin translucid;

- depuneri superficiale de carbonaţi pe unele feţe, fapt care atestă păstrarea în mediul carvenicol.

Prelucrări antropogene: eşantion de forma unei lamele paralelipipedice de 3,5 x 0,7 x 0,3 cm cu feţe naturale şi muchii bine conturate obţinute prin spargerea rocii, fără indicii de prelucrare ulterioară.

 

Eşantion 6 – C 137

- jasp verzui maroniu constituit din calcedonie în proporţie de cca 70% şi opal 30%;

- structura afanitică criptocristalină;

- textura compactă-cvasicolomorfă şi spărtura concoidală-subconcoidală cu slabe neregularităţi;

- roca este destul de eterogenă, atât datorită prezenţei unor fisuri submilimetrice-milimetrice cu cuarţ semitransparent-translucid formate diagenetic, cât şi unor microfisuri – cuiburi – slire de oxizi şi hidroxizi de fier; în mod excepţional se observă cristale izolate de moscovit pe fisuri şi microfisuri.

Prelucrări antropogene: eşantion de forma unei lamele arcuite (6 x 1,5 x 0,2  cm) cu terminaţie ascuţită-contondentă, cu feţe şi muchii obţinute în exclusivitate pe cale naturală, prin spargerea-decrepitarea rocii.

 

Eşantion 1 – C 129

- calcedonie de culoare maroniu deschisă, cu spărtura subconcoidală-cvasiplană;

- structura afanitică criptocristalină;

- textura pătată-pseudoporfirică datorată unor cuiburi de oxizi de fier de formă izometrică sau aciculară (baghetiformă);

- în mod frecvent se identifică aglomerări submilimetrice de cuarţ microcristalin reprezentând nuclee de recristalizare diagenetică; la suprafaţa eşantionului apar depuneri-plaje de carbonaţi, sugerând păstrarea în mediul cavernicol.

Prelucrări antropogene: lamela de 3 x 1 x 0,5 cm, ce prezintă două intersecţii ale muchiilor rotunjite prin şlefuire antropogenă, prezentând striuri regulate de şlefuire caracteristice prelucrării.

 

Eşantion 9 – C 137

- silicolit opalin gălbui-maroniu, constituit din opal în proporţie de peste 90%;

- structura afanitică-amorfă, textura compactă sau de fisuraţie, slab rubanată;

- eşantionul prezintă fenomenul de translucenţă specifică opalului, două generaţii de fisuri singenetice şi germeni de cristalizare diagenetică prin îmbătrânirea gelurilor silicioase în mediul marin;

- spărtura este subconcoidală-cvasiplanară.

Prelucrări antropogene: lamela de 3,5 x 1 x 0,2 cm, cu muchii rotunjite-zimţate prin şlefuire-cioplire antropogenă; de asemenea se identifică feţe şi muchii obţinute parţial prin şlefuire şi prelucrare după decrepitarea-spargerea rocii.

 

Eşantion 14 – C 140

- jasp maroniu cu tente gălbui din cca 60 % calcedonie şi 40% silice opalină amorfă;

- structura afanitică, criptocristalină-amorfă şi textura eterogenă pseudobrecioasă (datorită cuiburilor, fisurilor cu oxizi şi hidroxizi de fier de tip feric-feros);

- eşantionul prezintă parţial fenomene de translucenţă opalină şi interstiţii de cristale izolate submilimetrice de muscovit; se identifică şi microfisuri singenetice cu depuneri de cuarţ microcristalin +/- minerale argiloase.

Prelucrări antropogene: lamela de 4 x 1,20 x 0,25 cm cu evidente urme ale prelucrării muchiilor prin cioplire (zimţuire), rezultând ca efect rotunjirea colţurilor şi obţinerea unor muchii perfect paralele; de asemenea se observă feţe şi muchii cu suprafeţe vălurite obţinute prin şlefuire cu un material abraziv foarte fin.

 

Eşantion 15 – C 140

- calcedonie verzui-gălbuie cu structura afanitică criptocristalină;

- textura pătată datorită prezenţei unor cuiburi, slire, fisuri cu oxizi şi hidroxizi de fier de tip feric (Fe2+) şi feros (Fe3+);

- în mod excepţional fisuri diagenetice cu cuarţ microcristalin translucid şi minerale micacee; spărtura rocii este tipic subconcoidală-cvasiplanară;

- nuclee relicte (< 5%) de silice opalina ce atestă formarea rocii prin îmbătrânirea unor geluri silicoase în mediu marin.

Prelucrări antropogene: lamela de 4,5 x 0,6 x 0,2 cm cu muchii grosier zimţuite prin cioplire-şlefuire incipientă de către omul primitiv, după obţinerea lamelei brute prin spargerea-decrepitarea rocii.

 

Eşantion 20 – C 140

- jasp maroniu cu tente variabile constituit din calcedonie în proporţie de 65% şi silice opalină (opal) cca 35%;

- structura afanitică criptocristalină subordonat amorfă, textura pseudobrecioasă compactă datorată unor „elemente” de silice opalina;

- nucleele relicte de silice opalina sunt înconjurate de zone slab delimitate cu grad de cristalizare diferit (în general calcedonie), ce realizează structuri eutaxitice cu granulaţie variabilă;

- spărtura rocii este subconcoidală-cvasiplanară, cu suprafeţe naturale de rupere perfecte, fără neregularităţi sau neuniformităţi granulometrice.

Prelucrări antropogene: lamela 3,7 x 0,4 x 0,2 cm cu muchii zimţuite prin cioplire şi colţuri rotunjite grosier la unul din capetele lamelei; se observă de asemenea transformarea unei muchii ascuţite într-o faţetă îngustă prin şlefuire cu un abraziv fin – cu duritate scăzută, suprafaţa rezultată prezentând striuri submilimetrice paralele caracteristice.

 

Eşantion 19 – C 140

- jasp maroniu închis constituit din calcedonie în proporţie de 80%, silice amorfa + cuarţ microcristalin + oxizi şi hidroxizi de fier +/- minerale micacee (muscovit) cca 20%;

- structura afanitică criptocristalină; textura masivă pseudobrecioasă datorată prezenţei unor cuiburi, slire, microfisuri cu oxizi de fier +/- minerale micacee, cuarţ microcristalin de culoare mai închisă;

- spărtura rocii este subconcoidală sau neregulată, unele muchii prezentând evidente fenomene de translucenţă în lumina naturală şi / sau artificială, reflectată.

Prelucrări antropogene: lamela de 4 x 1 x 0,25 cm obţinută prin decrepitarea rocii, fără urme ale unor prelucrări ulterioare, cu excepţia unui tratament termic aplicat muchiilor lungi, ce capătă astfel un luciu sticlos prin vitrificare; trecerea de la marginea sticloasă-hialină la bioxidul de siliciu criptocristalin este netă-tranşantă şi liniară sugerând procedeul descris anterior.

 

Eşantion 24 – C 134

- jasp maroniu negricios constituit din calcedonie şi opal în proporţii relativ similare (50%-50%), cu structura afanitică criptocristalină sau amorfă;

- textura colomorfă şi / sau de fisuraţie, cu o spărtură subconcoidală-cvasiplanară specifică acestor tipuri de roci;

- se identifică două generaţii de microfisuri; microfisuri de generaţia I, paralele cu latura lungă a eşantionului şi colmatate cu oxizi de fier +/- mică şi microfisuri de generaţia a II în general într-un stadiu de dezvoltare (protofisuri), arareori cu aspect de slire subţiri de cuarţ microcristalin;

- neregularităţile de pe suprafeţele de clivaj natural sunt umplute (nivelate) cu carbonaţi, sugerând şi argumentând păstrarea pentru un interval lung de timp în mediu cavernicol.

Prelucrări antropogene: lamela de 3,5 x 1,2 x 0,2 cm obişnuită prin spargerea-decrepitarea rocii; ulterior muchiile au fost ascuţite prin şlefuire şi rotunjite prin zimţuire-cioplire, acestea păstrând striurile cvasiparalele caracteristice şi suprafeţele ondulate regulat specifice acestui proces; în general chiar şi feţele prezintă urme ale unei şlefuiri uşoare (incipiente) cu un abraziv extrem de fin şi puţin dur.

 

Eşantion 4 – C 131

- jasp de culoare maronie-negricioasă cu pete gălbui constituit din calcedonie în proporţie de cca 70-75%, silice opalina, oxizi şi hidroxizi de fier +/- cuarţ microcristalin, mică;

- structura rocii este tipic subconcoidală-concoidală, rar neregulată cu suprafeţe cvasiplane ce prezintă uneori striuri arcuite specifice;

- muchiile şi nucleele opaline prezintă fenomene specifice de translucenţă în lumina naturală iar la suprafaţa eşantionului apar plaje, cuiburi de carbonaţi +/- minerale argiloase ce atestă păstrarea în mediul cavernicol.

Prelucrări antropogene: lamela arcuită de 5 x 1 x 0,3 cm cu feţe, muchii, colţuri obţinute integral prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii; nu există urme de cioplire – tăiere – şlefuire la nivelul eşantionului.

 

Eşantion 8 – C 137

- opal gălbui-maroniu constituit predominant din silice opalina (cca 80%), calcedonie, oxizi şi hidroxizi de fier, limonit, cu structura afanitică amorfă, textura colomorfă sau de fisuraţie;

- se identifică două generaţii singenetice de fisuri colmatate cu oxizi şi hidroxizi de tip feric, orientate oblic pe axa lungă a eşantionului;

- spărtura subconcoidală-planară sau neregulată, obţinându-se suprafeţe plane prin clivajul natural al rocii;

- cca 30-40% din eşantion prezintă fenomene de translucenţă în lumina naturală datorită densităţii scăzute a substanţei amorfe şi lipsei impurităţilor ferifere.

Prelucrări antropogene: lamela de 4 x 1,3 x 0,25 cm obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii; se relevă o parţială zimţuire-cioplire a muchiilor lungi ce prezintă pe alocuri striuri regulate ce atestă prelucrarea umană.

 

Eşantion 17 – C 140

- jasp opalin maroniu-gălbui constituit din silice opalina cca 60%, calcedonie +/- oxizi şi hidroxizi de fier, cuarţ microcristalin (cca 40%);

- structura rocii este afanitică-amorfă sau criptocristalină, textura masivă-compactă, relevându-se fisuraţie mai redusă şi o omogenitate ridicată a distribuţiei SiO2, slab impurificat cu oxizi şi hidroxizi de fier;

- spărtura rocii este subconcoidală cu suprafeţe de clivaj natural cvasiplanare, respectiv cu slabe neregularităţi-neuniformităţi;

- în mod excepţional se identifică interstiţii de cristale izolate de muscovit ce relevă substratul micaceu de formare a rocii care în proporţie de cca 50% prezintă translucenţă în lumina naturală.

Prelucrări antropogene: lamela uşor arcuită de 4 x 0,6 x 0,25 cm cu feţe şi muchii naturale obţinute prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii; se evidenţiază totuşi pe cele două muchii principale ale lamelei o zimţuire-şlefuire ulterioară pentru obţinerea unor margini ascuţite şi rectilinii.

 

Eşantion 2 – C 129

- jasp maroniu-roşietic sau gălbui constituit din calcedonie (cca 55%) şi silice opalina (cca 45%) cu o structură afanitică-criptocristalină-amorfă şi textura compactă colomorfă sau de fisuraţie;

- se identifică sisteme anastomozate-arborescente de microfisuri (uneori grupate în „snopi”) singenetice cu oxizi şi hidroxizi de fier, rareori cuiburi submilimetrice de cuarţ microcristalin;

- spărtura rocii este concoidală-subconcoidală cu un oarecare luciu sidefos natural;

- eşantionul prezintă depuneri diagenetice de carbonaţi de calciu +/- minerale argiloase ce atestă păstrarea lui în mediul cavernicol un interval lung de timp.

Prelucrări antropogene: lamela arcuită de 4 x 1,8 x 0,35 cm cu numeroase urme de prelucrare umană şi anume:

- suprafeţe regulat vălurite rezultate prin şlefuirea cu un abraziv fin-moale a feţelor lamelei;

- muchii zimţuite cu striuri artificiale regulate obţinute prin cioplire şi ascuţire;

- colţuri şi muchii rotunjite şi care prezintă de asemenea striuri caracteristice.

 

Eşantion 22 – C 141

- jasp maroniu-negricios constituit din calcedonie în proporţie de 85%, oxizi şi hidroxizi de fier, silice opalina şi cuarţ microcristalin, cu structura criptocristalină-afanitică, textura pătată sau ocelară;

- fisuraţia se reduce la câteva microfisuri singenetice izolate cu opal alb-mat;

- se identifică în masa rocii nuclee relicte de opal-oxizi de fier cu structura concentrică, opal agatiform (onix) cu forme ce sugerează o microfaună Cretacică de Foraminifere (Orbitolina lenticularis ?)

- spărtura rocii este subconcoidală fără neregularităţi, la suprafaţa eşantionului observându-se şi plaje carbonatice ce atestă păstrarea în mediu cavernicol.

Prelucrări antropogene: lamela de 3 x 0,5 x 0,2 cm uşor curbată, cu muchiile cioplite-zimţuite (ascuţite) de omul neolitic, după spargerea-decrepitarea naturală a rocii; lamela prezintă pe muchii striuri regulate – ce atestă prelucrarea.

 

Eşantion 3 – C 129

- jasp maroniu roşietic constituit din calcedonie în proporţie de 95%, silice opală, oxizi şi hidroxizi de fier +/- cuarţ microcristalin, cu structura afanitică criptocristalină şi textura cvasifluidală dată de apariţia unor fisuri-microfisuri scurte cvasiparalele;

- în masa rocii se identifică forme circulare şi aglomerări-cuiburi de oxizi şi hidroxizi de fier şi/sau opal ce substituie probabil o microfaună de Foraminifere cu cochilii calcaroase (Orbitolina, Textularia, Globotruncana etc.);

- spărtura rocii este neregulată-subconcoidală, pe concavităţile şi suprafeţele eşantionului observându-se depuneri superficiale, cruste, mici concreţiuni de carbonaţi ce atestă păstrarea în mediu cavernicol.

Prelucrări antropogene: lamela uşor curbată de 6 x 0,65 x 0,4 cm obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii, fără urme de prelucrare umană.

 

Eşantion 21 – C 140

- jasp opalin de culoare maronie-gălbui cu tente verzui mate din calcedonie (cca 60%), cu structura afanitică criptocristalină şi/sau amorfă, textura compactă ocelară sau pseudomicrobrecioasă;

- în masa rocii se identifică nuclee, fragmente de opal alb mat cu caracter relict sau de substituţie a unor elemente de microfaună (?);

- omogenitate crescută a rocii, fisuraţie-microfisuraţie aproape neobservabilă, lipsa oxizilor de fier şi spărtura subconcoidală-neregulată sunt caracteristicile eşantionului;

- în proporţie de 40% eşantionul prezintă fenomenul de translucenţă datorat densităţii mici a substanţei amorfe-necristalizate.

Prelucrări antropogene: lamela slab arcuită de 3 x 0,6 x 0,25 cm cu feţe naturale obţinute prin spargerea-decrepitarea rocii; la nivelul muchiilor se observă zimţuiri-ciopliri umane pentru obţinerea unor muchii ascuţite şi fără colţuri, chiar şlefuirea-lustruirea unor muchii şi transformarea lor în faţete prelucrate.

 

Eşantion 18 – C 140

- jasp maroniu-gălbui constituit din calcedonie în proporţie de cca 85-90%, cu structura criptocristalină afanitică, textura compactă-masivă sau colomorfă;

- în masa rocii apar cuiburi izometrice (rotunjite), microfisuri scurte cu cuarţ microcristalin +/- silice opalină +/- muscovit;

- spărtura rocii este subconcoidală-cvasiplanară, fisuraţia-microfisuraţia este extrem de redusă, roca fiind destul de omogenă cu rare impurităţi de oxizi şi hidroxizi de fier.

Prelucrări antropogene: lamela de 4 x 1 x 0,25 cm cu muchii şi feţe prelucrate parţial după cum urmează:

- muchii zimţuite-cioplite şi colţuri rotunjite pentru obţinerea formei lamelare cu striuri regulate datorate prelucrării;

- suprafeţe-feţe şlefuite parţial cu un abraziv moale-fin ce prezintă văluriri şi striuri artificiale caracteristice acestui tip de prelucrare.

 

Eşantion 13 – C 140

- jasp cenuşiu cu tente verzui din calcedonie în proporţie de 90%, cu structura afanitică criptocristalină, textura masivă-compactă, spărtura subconcoidală-cvasiplanară, luciu sidefos-adamantin;

- în masa rocii se identifică interstiţii de cuarţ microcristalin +/- mice (muscovit), silice opalină, precum şi o enclavă de sticlă vulcanică de cca 6 x 4 mm;

- microfisuraţia rocii este destul de redusă, cu rare microfisuri scurte cu silice opalina.

Prelucrări antropogene: eşantion de forma unei lame de 2,5 x 1 x 0,2 cm cu muchii parţial zimţuite-cioplite (ascuţite) şi feţe de asemenea parţial şlefuite-lustruite cu un abraziv fin-moale; la nivelul muchiilor şi al feţelor se observă acele striuri regulate şi suprafeţe vălurite omogen caracteristice prelucrării.

 

Eşantion 16 – C 140

- brecie silicolitică de culoare negricioasă-maronie cu tente gălbui, cu fragmente de calcedonie criptocristalină afanitică (cca 70%), silice opalina, oxizi şi hidroxizi de fier, limonit, prinse într-o matrice microbrecioasă constituită din aceleaşi elemente predominant opaline aici şi cu dimensiuni mult mai reduse;

- textura rocii este brecioasă-microbrecioasă heterogenă sau de fisuraţie, datorită existenţei unui sistem de fisuri cvasiparalele cu poziţie oblică pe latura lungă a eşantionului; fisuri şi microfisuri colmatate cu silice opalina;

- unele elemente opaline prezintă fenomene de translucenţă în lumina naturală, datorate densităţii scăzute a materiei amorfe;

- spărtura rocii este concoidală-subconcoidală cu suprafeţe naturale semimate spre slab lucioase.

Prelucrări antropogene: eşantion sub forma unei lamele arcuite de 4 x 1,3 x 0,25 cm obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii; nu se identifică urme certe de prelucrare.

 

Eşantion 11 – C 138

- jasp negricios-verzui cu tente maronii constituit din calcedonie în proporţie de cca 85%, cu structura afanitică criptocristalină, textura pseudobrecioasă (pătată) sau de fisuraţie – slab orientată;

- în masa rocii se identifică cuiburi, slire, fisuri scurte-microfisuri cu cuarţ microcristalin transparent şi oxizi-hidroxizi de fier;

- spărtura rocii este subconcoidală-neregulată, cu suprafeţe de clivaj natural mate-slab lucioase;

- pe unele feţe-muchii apar concreţiuni şi plaje superficiale de carbonaţi ce sugerează păstrarea specimenului de rocă în mediu cavernicol.

Prelucrări antropogene: lamela de 4 x 1,5 x 0,4 cm, cu muchii şi colţuri parţial rotunjite(zimţuite) prin prelucrare artificială şi care prezintă striuri regulate caracteristice: la nivelul feţelor nu se identifică urme de prelucrare, fiind obţinute în exclusivitate prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii.

 

Eşantion 10 – C 138

- jasp opalin de culoare maronie deschisă-albicioasă, constituit din calcedonie şi opal în proporţii aproximativ egale (50%-50%), cu o structură afanitică criptocristalină sau amorfă şi textura masivă compactă, uneori pseudobrecioasă;

- în masa rocii apar nuclee relicte de opal alb sau cuiburi neregulate ce conferă rocii un aspect pseudobrecios-microocelar;

- spărtura este subconcoidală-cvasiplanară cu aspect sticlos-mat, cca 40% din suprafaţa eşantionului prezentând translucenţă în lumina naturală;

- nu prezintă impurităţi de oxizi şi hidroxizi de fier, cu excepţia unor plaje superficiale unde apar şi carbonaţi, argumentând păstrarea în mediul cavernicol.

Prelucrări antropogene: lamela de 4 x 0,3 x 0,2 cm, uşor arcuită, obţinută prin spargerea-decrepitarea rocii; la nivelul unei singure muchii şi pe suprafaţa adiacentă se observă striuri regulate datorate şlefuirii-ascuţirii aceste zone prin prelucrare umană.

 

Eşantion 12 – C 138

- jasp opalin de culoare maronie-albicioasă constituit din silice opalina în proporţie de 60%, calcedonie + oxizi şi hidroxizi de fier, cuarţ microcristalin cca 40%, cu o structură afanitică amorfă-criptocristalină, textura de fisuraţie;

- în rocă apar fisuri-microfisuri scurte, cuiburi cu o distribuţie neregulată cu oxizi şi hidroxizi de fier +/- cuarţ microcristalin rezultat diagenetic;

- spărtura rocii este subconcoidală-cvasiplanară cu suprafeţe mate-semimate slab lucioase;

- apar relevante procesele de transformare diagenetică a rocii şi de transformare a silicei în substanţa cristalină (slabă translucenţă în zonele marginale).

Prelucrări antropogene: lamela de 3 x 0,6 x 0,1 cm obţinută prin spargerea-decrepitarea rocii urmată de prelucrarea-şlefuirea unei feţe şi a muchiei din apropiere (zimţuire incipientă); zimţuirea-ascuţirea muchiei a implicat de asemenea şi rotunjirea grosieră a unor colţuri

 

Eşantion 5 – C 131

- brecie opalina de culoare albicioasă cu elemente de opal alb mat opac, diagenetizat, cu „puncte” de cristalizare incipientă prinse într-o matrice microbrecioasă de culoare negricioasă (oxizi şi hidroxizi de fier) cu microelemente de opal alb;

- textura rocii este brecioasă-cataclastică, cu cel puţin două momente de brecifere observabile în rocă; de asemenea apar numeroase fisuri şi microfisuri singenetice şi în mod excepţional post-brecifere, respectiv cel puţin trei generaţii de fisuri neregulate cu o distribuţie haotică;

- spărtura rocii este neregulată-subconcoidală cu suprafeţele mate sau semilucioase naturale.

Prelucrări antropogene: lamela ascuţită de 4 x 1 x 0,3 cm obţinută prin spargerea-decrepitarea naturală a rocii. Nu se observă urme de prelucrare certă la nivelul muchiilor-colţurilor sau feţelor rezultate.

 

Eşantion 23 – C 141

- topor de cuarţit carbonatic grezos (cuarţ-arenit-calcarenit), culoare cenuşie deschisă, constituit din cuarţ microcristalin (cca 50%), carbonaţi (15-35%), feldspaţi +/- minerale argiloase, oxizi şi hidroxizi de fier +/- magnetit;

- structura rocii este detritogenă-microgrăunţoasă arenitică, iar textura rubanată dată de apariţia a trei zone-benzi verticale distincte şi anume:

a)       zona posterioară de culoare cenuşie închisă bogată în silice, oxizi şi hidroxizi de fier +/- magnetit +/- feldspaţi.

b)       zona mediană cu aport crescut de carbonaţi (până la 35 %) de culoare cenuşie deschisă, cu o textură de fisuraţie-cataclastică microbrecioasă, respectiv cu fragmente din celelalte zone; se mai pot observa aici microfisuri scurte cu răspândire haotică-neuniformă, cuiburi milimetrice de silice criptocristalina sau microcristalina.

c)       zona tăişului este similară zonei a) însă cu un aport de carbonaţi-feldspaţi superior acesteia.

Prelucrări antropogene: toporul de piatră de cca 7 x 3,5 x 1,5 cm prezintă pe toată suprafaţa striuri regulate datorită şlefuirii cu un abraziv fin de duritate medie.

Muchiile au fost ascuţite în exclusivitate prin şlefuire, iar ulterior feţele au fost lustruite pe o suprafaţă moale, fără asperităţi care nu au lăsat urme vizibile peste striurile de şlefuire.

Materialul ales, cu o duritate medie ponderată inferioară silicolitelor (între 5,5-7 pe scara lui Mohs) a permis omului primitiv o prelucrare mai facilă, asigurând în acelaşi timp o compactitate-rezistenţă la uzura acceptabilă scopului pentru care a fost creat.