Universitatea

ARHEOLOGIA DIN TRANSILVANIA
HOME English version
MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :FORUM : CĂUTARE
Relaţii interetnice în spaţiul românesc **. Populaţii şi grupuri etnice (sec II î. Hr. - V d. Hr.)

Coordonatori: Ioan Marian Ţiplic şi Silviu Istrate Purece, ISBN (10)973-7724-96-8 , ISBN (13) 978-973-7724-96-0 Editura Altip, Alba Iulia, 2006. Integrare web: Cosmin Suciu

Versiune full text 6,27 MB

 

MAGISTRAŢI MONETARI ŞI LEGENDE PE MONEDELE EMISE DE ORAŞELE GRECEŞTI VEST-PONTICE DOBROGENE ÎN EPOCĂ AUTONOMĂ

 

Gabriel TALMAŢCHI

 English Abstract

Din punct de vedere etimologic, prin legendă se înţelege tot ceea ce s-a scris pe o monedă, ceea ce permite cunoaşterea etnicului, a magistratului însărcinat cu apariţia ei, a autorităţii suverane emitente şi în final recunoaşterea monedei ca atare [1] . Legenda avea rolul, în antichitate, de a identifica moneda (cu o funcţie ce depindea de variaţi factori) şi de a o autentifica, ea contribuind la exprimarea valorii politice a piesei [2] . În continuare ne-am propus identificarea tuturor aspectelor ce ţin de apariţia literelor şi a legendelor pe aversurile şi reversurile monedelor emise de către cele trei colonii vest-pontice dobrogene în epocă autonomă.

Prezenţa monedei în viaţa cetăţilor a dat naştere apariţiei unor magistraţi însărcinaţi cu contabilizarea şi folosirea banilor polisurilor, un fel de administratori ai casieriei obşteşti, care purtau şi numele de „economi”. Acestora li se adăugau „distribuitorii” de fonduri publice, necesare pentru funcţionarea instituţiilor interne sau pentru alte trebuinţe ale cetăţii [3] . Cândva, pentru secolul III a. Chr., există şi o menţiune epigrafică (decret) privind existenţa unor magistraţi financiari la Callatis [4] .

Analizând legendele pe de monedele autonome de la Histria ne oprim, în primul rând, asupra numelui cetăţii. În perioada arhaică el era redat IΣT, după cum apare pe monedele de bronz din tipul „cu roata” şi cel, de puţin timp cunoscut, cu delfinul pe avers şi spicul pe revers. Condiţiile de realizare trădează, pe piesele „cu roata”, unele probleme de redare, diferenţiate, de la exemplar la exemplar sau a dimensiunilor literelor, ele fiind mai mari sau mai mici în totalitate, sau pot fi diferite de celelalte [5] (mai ales Σ, „cu braţele foarte mult deschise şi unghiurile rotunjite” [6] ).

Alte variante de transcriere a numelui cetăţii sunt IΣTP şi IΣTPI, şi apar, atât pe emisiunile de argint [7] , cât şi pe cele de bronz (doar în a doua variantă), cum ar fi în cazul ultimului nominal pe tipurile „cu roata” (bătute) [8] , zeul fluvial Istros [9] , Apollon [10] , Helios [11] , Hermes [12] şi Demetra [13] .

Varianta IΣTPIH este următoarea într-o succesiune cronologică din punct de vedere epigrafic, din secolul IV a. Chr., şi apare pe monedele mai târzii emise de atelierul histrian, în următoarele două serii de monede de argint [14] , şi pe piesele de bronz din tipurile Istros [15] , Apollon [16] , Dionysos [17] , Demetra [18] , Hermes [19] , Atena [20] şi Apollon pe omphalos [21] . Interesant este uneori modul de dispunere a legendei, nu întotdeauna rectiliniu pe suprafaţa aversului, întâlnindu-se şi forme atipice [22] etc.

Din categoria curiozităţilor, menţionăm apariţia numelui oraşului sub alte forme pe emisiunile din tipul capetelor imberbe, cele mai multe, considerăm noi, fiind barbarizate [23]   sau pe cele din tipul Hermes şi kerykeion [24] .

Din seriile cu nominal mic, cu Apollon, par a exista emisiuni monetare cu legenda CTPI şi ICT [25] , ce ar desemna aceeaşi transcriere a numelui oraşului, în forme pe care, pentru acel moment, le-am putea considera accidente (sau rebuturi), respectiv eventuale emiteri destul de târzii, ceea ce ar părea mai dificil de probat în cazul acestui tip monetar.

În sfârşit, alte forme, rare în descoperiri, sunt IΣTPIHNΩN, ICTPI şi ICTPIHNΩN. Prima apare pe monedele din tipul Hermes [26] , cea de a doua pe cele din tipurile Atena [27] şi Apollon pe omphalos [28] , iar cea de a treia pe una din variantele existente [29] ale ultimului tip monetar amintit. Acum aproape 45 de ani a fost propusă o ordine cronologică a legendelor histriene astfel: IΣT, IΣTP, IΣTPI, IΣTPIH, ICTPIA şi ICTPIHNΩN [30] . Completând această listă, noi am propune: IΣT, IΣTP, IΣTPI, IΣTPIH, IΣTPIHNΩN, ICT, ICTPI, ICTPIA, ICTPIHNΩN.

O altă problemă este cea a numelor magistraţilor prezente în formă prescurtată pe monede. Acest procedeu începe să fie practicat odată cu secolul IV a. Chr., prin imprimarea unor simple iniţiale sau a formelor reduse ale numelor magistraţilor respectivi [31] . În acest sens, prezenţa acestui nume, a reprezentantului statului sau a oraşului emitent, oferea, pe de o parte, garanţie, iar pe de altă parte, i se acorda o onoare persoanei, ce-i revenea responsabilitatea care trebuia să răspundă în mod direct de emiterea monedelor, din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Uneori nu se mai prefera apariţia unei părţi din nume, ci se apela doar la un simbol sau la o monogramă, ceea ce, dacă rangul magistratului era modest, părea a fi suficient.

Oprindu-ne asupra monedelor de argint, observăm că, pe reversul emisiunilor, apar monogramele şi siglele de care discutăm. Dacă uneori ele sunt dispuse în câmp dreapta, între acvilă şi delfin şi rar sub emblemă [32] , alteori se regăsesc cu predilecţie în exergă (monogramele, uneori şi siglele), în mod individual, sau sunt însoţite de altele, dispuse în câmp dreapta (siglele sunt corespunzătoare literelor din alfabetul grecesc), sub coada sau aripa acvilei sau şi sub coadă şi sub aripa acvilei [33] . Dintre sigle le enumerăm pe cele mai numeroase A [34] , B [35] , Γ [36] , Δ [37] ,   [38] , E [39] , H [40] , Θ [41] , I [42] , K [43] , M [44] , Φ [45] , X [46] , iar ca monograme putem nota A [47] , ΑΠ [48] , Δ [49] , ΔΙ [50] ,  ΔΙΙ [51] , ΔΙΟ [52] , ΦΥ [53]   X [54] şi altele.

La monedele de bronz, monogramele şi siglele apar în aceleaşi locuri ca şi la cele din argint. La tipul cu zeul fluvial Istros, pe revers, în exergă apare Θ sau O [55] , Λ [56] respectiv monograma ΔΙΟ [57] .

La tipul Apollon, între coada vulturului şi delfin se află A [58] , B [59] , Γ [60] , Δ [61] , ΔΙ [62] , I [63] , E [64] , H [65] , Θ [66] , K [67] sau P [68] . Alteori, sub emblema cetăţii, pe revers apare A [69] , Δ [70] , Θ [71] sau, pe singurul exemplar cu cunună de lauri, tot pe revers, în interiorul ei, apare Σ [72] . În sfârşit, cunoaştem şi câteva forme reduse ale numelor magistraţilor monetari ca API [73] , AVΣ [74] , AYT [75] , AYXH [76] , HPOΔO (cu sau fără literele H şi P în ligatură) [77] , KAΛ [78] şi XAI [79] .

La tipul Helios, tot pe  revers, sub acvilă şi delfin, apare prescurtarea numelor de magistraţi ΔΙΟ [80] , ME (cu cele două litere în ligatură) [81] , MIK [82] , HPO [83] şi XAI [84] .

La tipul Dionysos, pentru seria iconografică pe revers cu ciorchine sau ciorchini de struguri, menţionăm prezenţa monogramelor A [85] , ΔΙΟ [86] , ME (cele două litere în ligatură) [87] , MIK [88] , HP (din nou în ligatură cele două litere) [89] şi XAI [90] . Pentru cea de a doua serie, cu cunună de iederă pe revers, amintim caduceul [91] (ca simbol) şi apoi o serie de monograme [92] , respectiv AP [93] şi MΣ [94] .

La tipul Demetra  avem tot pe revers, sub imaginea acvilei pe delfin, monograme de magistraţi monetari, ca de exemplu API [95] , ION [96] , ΛΥΣ Η [97] , MONI [98] , ME [99] , MOX [100] , ΠΑΝ [101] , TOMI [102] şi XAI [103] , respectiv siglele A [104] , A [105] , H [106] şi Y [107] .

La tipul Hermes, evidenţiem apariţia magistratului ΔΙΟ [108] (sau doar ΔΙ) [109] , respectiv sub emblema cetăţii apar siglele  A [110] şi  A inclus într-un trepied [111] .

Monedele din tipul Atena păstrează numele altor magistraţi monetari, ΔΙΟ [112] şi APIΣT [113] .

Emisiunile monetare din tipul Apollon pe omphalos prezintă pe revers, sub emblema oraşului, numele magistratului APIΣΤA [114] .

Ce putem observa, la o simplă privire, ar fi prezenţa pe mai multe tipuri monetare a aceluiaşi magistrat monetar. Prescurtarea numelui acestuia sub forma de ΔΙΟ, apare la tipurile monetare Istros, Helios, Dionysos, Hermes şi Atena. Sunt toate aceste monede contemporane? A existat o emisiune din tipul zeul fluvial Istros mai târzie decât am putea crede sau accepta? Sunt celelalte tipuri monetare sincrone?

În privinţa existenţei acestui magistrat pe o monedă tip Istros, deşi pare curioasă o asemenea stare de lucruri, totuşi, s-ar putea să nu fie chiar aşa. Şi ne referim, îndeosebi, la detaliile de realizare a aversului piesei care, din punct de vedere stilistic, sunt destul de apropiate de ale celorlalte tipuri menţionate. Oricum, detaliile aversului şi reversului şi stilul prezent sunt diferite de cel pe care îl are acest tip monetar pe marea majoritate a exemplarelor sale. Sau au existat în timp mai mulţi magistraţi monetari cu aceeaşi monogramă? Poate că da, deşi în acest caz nu credem că o asemenea ipoteză pare plauzibilă. Alte două tipuri par într-adevăr contemporane  (Helios şi Dionysos), pentru că şi alţi magistraţi sunt  prezenţi pe aceste monede şi enumerăm : ME, MIK şi XAI. Magistratul monetar ΔΙΟ, ce apare şi pe emisiunile din tipurile Hermes şi Atena, ar putea sugera existenţa unor serii ce puteau fi bătute în aceeaşi perioadă cu cele din tipurile Dionysos şi Helios. În acelaşi timp, în cazul tipului Atena, prezenţa aceluiaşi magistrat monetar ca şi pe cele din tipul Apollon pe omphalos (APIΣT, APIΣTA) ne-ar sugera ideea emiterii unei serii din acest tip într-o secvenţă cronologică ulterioară celor cu magistratul ΔΙΟ.

În sfârşit, magistratul monetar APIΣTA a fost asociat cu demnitarul prezent în decretul lui Aristagoras, deşi această identitate de nume este discutabilă, cu argumente pro şi contra [115] .

Continuăm discuţia noastră cu cele de al doilea atelier ca moment de emitere, Callatis. Un prim aspect luat în discuţie este numele oraşului, aşa cum ne apare pe monedele de argint şi bronz emise de atelierul callatian. Astfel, pentru perioada mai veche, notăm formulele KAΛΛ sau KAΛΛA prezente pe mai multe exemple ale tipurilor Herakles de argint şi de bronz, Dionysos [116] , Atena [117] , Artemis [118] şi Hermes [119] .

Alte forme cunoscute sunt KAΛΛATI, ca în cazul tipului Demetra [120] , KAΛΛAT (tipul Demetra [121] ), KAΛΛATIA întâlnită pe exemplarele de tip Herakles (argint) [122] , respectiv KAΛΛA/TIANΩΝ (pe tipul Apollon) [123] .

Revenind la chestiunea prezenţei numelui cetăţii pe monedele emise de atelierul callatian, precizăm că este greu să realizăm o anumită înseriere cronologică a formelor cunoscute, întrucât aceeaşi „emblemă”, spre exemplu KAΛΛA, apare şi pe monede considerate timpurii, şi pe piese despre care se crede că au fost bătute mai târziu. Totuşi, am sugera, doar la stadiul de ipoteză, următoarea ordine cronologică: KAΛΛ, KAΛΛA, KAΛΛAT, KAΛΛATI, KAΛΛATIA şi KAΛΛATIANΩN.

Monogramele şi siglele sunt prezente pe toate tipurile monetare pe care le-a emis cetatea în epocă autonomă. În cazul monedelor de argint din tipul Herakles, aceste însemne sunt dispuse fie în partea superioară, fie în cea inferioară a câmpului monetar. Ca exemple, pot fi amintite ΠΩΓ [124] , Σ [125] şi alte monograme aliterate [126] .

Pentru tipul Dionysos, în cazul celor două serii, putem enumera următoarele sigle sau monograme: AI [127] , AΛΤ [128] , APTI [129] , [130] EI [131] , ΕΠΙ [132] ,  EY [133] ,  E cu un X aşezat pe braţul de sus al literei [134] , E [135] şi HP [136] ,  Δ şi Ω [137] ,  Δ şi O [138] ,  Δ şi H [139] ,  Δ şi Θ [140] , ΔΕ Τ [141] , HP [142] , ΛΕ [143] , ΛΕΙ [144] , ΔΙΟ [145] , ΠΥΡCΟΥ [146] , ΠΟΛΥ [147] , ΠΟΛΥE [148] , ΠΟΛΥΙ [149] , ΠΟΔΥΙ [150] , X [151] şi  un X cu o bară ce uneşte cele două linii divergente din jumătatea inferioară, suprapunând litera Π ce prezintă un punct în centru [152] .

De asemenea, tipul Demetra prezintă pe reversul exemplarelor lui, în interiorul cununii de spice, siglele sau monogramele ΔΑ [153] , ΔΙ [154] , ΔΙΟ [155] , EITΩΝ [156] şi ΦΙΛ [157] .

Emisiunile de bronz specifice tipului Herakles sunt bine reprezentate din punct de vedere al monogramelor sau al siglelor. Astfel amintim ca posibili magistraţi monetari ΦΙΛ, ΦΙΛΩ [158] , ΦΙΛΩΝ [159] , ΗΡΑ [160] , respectiv siglele H [161] ,  Π [162] , ΔΙ [163] şi Θ [164] .

Tipul monetar Apollon reprezintă una dintre cele mai numeroase emisiuni callatiene prin monogramele eventualilor magistraţi monetari, ce sunt trecuţi sub trepied: A [165] , ΔΗΛ [166] , ΑΠΟΛΛΟ [167] , ΑΠΟΛ [168] , AΠ [169] , ΑΠΟ [170] , ΑΘΑ [171] , E cu un X aşezat pe braţul de sus al literei [172] , EΠ [173] , ΕΠΙΧΑ [174] , HPO [175] , ΗΡΟΔ [176] , ΗΓΙΑ [177] , ΔΗΛΟ [178] , Π [179] , ΠΟ [180] , ΠΟΛ [181] , ΗΥ, Θ [182] , XΕ [183] şi un T întors [184] .

Pe monedele cu zeiţa Artemis pe avers, iar pe revers cu tolbă cu arc sau tolbă simplă, apar alte câteva nume de magistraţi monetari (EΠIXA [185] , EYKΛE [186] , ΠΟΥΛΕ [187] , ΠΥΡCΟΥ [188] , ΓΑΥ [189] , TA [190] ), care îmbogăţesc, la rândul lor, lista celor cunoscuţi la Callatis din alte izvoare.

Printre ultimele tipuri emise de către cetatea doriană este şi cel cu  capul zeului Hermes, pe reversul monedelor sale apărând, de asemenea, diferite sigle şi monograme, unele deja cunoscute şi pe alte tipuri (ΕΥΚΛΕ [191] , IA [192] , IΩ [193] , ΠΟΥΛΕ [194] , ΓΑ [195] , Γ. PΓ [196] , monogramă aliterată [197] ,   ΞΩ [198] şi  monogramă aliterată [199] ).

Unul din tipurile deosebit de importante, prin numărul mare de exemplare ce pare a fi fost emis la Callatis, este cel cu Atena, pe reversul monedelor lui apărând numeroase monograme şi nume de magistraţi monetari ca de exemplu A [200] , A şi I în ligatură [201] , ΑΘΗ [202] ,  A şi P în ligatură în interiorul lui Π [203] , ΔΙ.ΝΥ [204] ,  ΔΙΟΝΥ [205] , EΠ [206] , EY [207] , EYΔPH [208] , EYKΛE [209] , EYΦPO [210] ,  E [211] , HPA [212] , ΠO [213] , ΠPO [214] , ΠPOMA [215] , MOΣXI [216] ΟΛΥΜ [217] şi Y [218] .

Nu de mult, Alexandru Avram, într-un volum ce tratează inscripţiile greceşti şi latine descoperite la Callatis şi în teritoriul său rural [219] , a încercat realizarea unei corespondenţe dintre o listă a magistraţilor monetari şi magistraţii cunoscuţi prin intermediul inscripţiilor. Cercetătorul ajunge la concluzia că este destul de dificil să faci aceste concordanţe, reuşind totuşi, pe alocuri, să propună completarea respectivelor nume [220] .

Ceea ce se poate observa după o asemenea înşiruire de sigle, monograme etc., este multitudinea unor astfel de marcaje existente pe reversul emisiunilor bătute în atelierul monetar callatian, de o mare varietate pentru epoca respectivă. O cauză a acestei stări de fapt este perioada de funcţionare a acestui atelier, adică cea elenistică, mai târzie, spre exemplu, decât a celui de la Histria. Faptul că, într-un interval cronologic limitat oarecum, de aproximativ 200 de ani, au fost emise majoritatea tipurilor autonome de la Callatis explică de ce întâlnim de mai multe ori aceeaşi prescurtare a magistratului monetar. Unele din cele mai uzitate forme prescurtate par a fi fost ΦΙΛ, HPA, HPO, EΠIXA, EYKΛE. Având în vedere prezenţa unor anumiţi magistraţi monetari am putea, doar cu titlu de ipoteză, să presupunem perioade de batere comună a unor tipuri, în timpul acestor funcţionari. Astfel, s-ar putea să avem o sincronizare, pe o perioadă mai mare sau mai mică, a tipurilor Hermes, Artemis şi Atena, sub magistratul   EYKΛE,  sau Apollon cu Atena, sub magistratul ΠΟ. Sigur că, de fapt, tot atât de bine, poate fi vorba de persoane diferite, dar cu acelaşi nume, ce au îndeplinit respectiva magistratură în etape cronologice diferite ale funcţionării atelierului monetar.

În sfârşit, cel de al treilea atelier monetar dobrogean ca moment de emitere, Tomis, este bine reprezentat dintr-o multitudine de puncte de vedere. Din punct de vedere epigrafic identificăm pe reversul emisiunilor apărute la Tomis în perioada autonomă forma abreviată a numelui cetăţii, însoţite de siglele sau monogramele specifice, probabil, unor magistraţi monetari. Numele cetăţii apare într-o formă primară ca TOMI, continuându-se la un moment dat, tot în faza întâi de activitate a atelierului monetar, cu TO, pentru ca ulterior să se revină la forma iniţială, folosită acum în paralel cu cea de a doua.  Constatăm, aşadar, existenţa în epocă autonomă a doar două forme abreviate ale numelui cetăţii, mult mai puţine decât  cunoaştem la Histria şi Callatis.

În ceea ce priveşte legendele monetare care relevă probabile nume prescurtate de magistraţi monetari sau poate doar sigle, Tomisul, ca şi Callatisul, deţine un număr impresionant de astfel de semne epigrafice, în forme diverse, care, dacă am exclude unele posibile erori de batere, pot indica o anumită succesiune cronologică.

Pentru emisiunile de modul mic din tipul Apollon semnalăm o serie de magistraţi monetari ca de exemplu ΑΙΣXPI [221] , ΔI/O [222] , ΔΙ/ΟC [223] , NI/KH [224] , ΠΟ/CΕΙ [225] , ΘΕ [226] , XAI [227] şi Y/Π [228] . De asemenea, amintim şi unica menţionare a unei piese de argint, cu capul lui Apollon pe avers, ce prezenta pe revers abrevierea magistratului ΠΟCΕΙ [229] .

În cazul numeroaselor monede cu capul Marelui Zeu pe avers şi acvila pe revers sunt prezente numele unor magistraţi monetari (AICXPI [230] , AH [231] , AΠOΛ [232] , ΔΙΟ [233] , ΔΙΟΦΑ [234] , EΛΕΥCI [235] , HPA [236] , HPO [237] , ΘΕΟ [238] , ΘΕΜΙ [239] , ΚΑΛΛΩ [240] , ΛΕ [241] , ΛΕΩΝ [242] , ΜΕΝ [243] , MENI [244] , MHN [245] , ΣΚΥΘΟ [246] , ΤΙΜΟ [247] , ΦΕΙΔΙ [248] , ΦΙΛ [249] ), dar şi  monograme [250] . În cadrul aceluiaşi tip monetar, dar de această dată la piesele divizionare, cu protome de cai sau spic pe revers, apar numeroase sigle şi monograme de magistraţi monetari: ΑΠΟΛ [251] ,      [252] , APTE [253] , ΔΗ [254] , ΔΙΟС [255] , ΗΡΟ [256] , ΘΕΟ [257] , ΘΕΟΦΙ [258] , M [259] , ΜΕ [260] , ΜΕΝΕ [261] , ΜΗ [262] , ΠΟСΕΙ [263] , ΤΙ [264] , ΦΙ [265] şi altele [266] .

Emisiunile monetare cu capul zeului Hermes cu petasos  prezintă următoarele variante de nume de magistraţi monetari: A şi I în ligatură [267] , ΑΠ/ΟΛ [268] , AP/TE [269] , Δ/Ι [270] , ΔΙ/Ο [271] , ΔΙΟ/C [272] , ΔΙ/ΟΓ [273] , ΔΙ/ΟΝ [274] , ΔΙ/ΟΡ [275] , Δ/Η [276] , EY [277] , EY/O [278] , ΛΥ/C [279] , ΜΕ/Ν [280] , ΜΗ/ΝΟ [281] , ΦΙ/ΛΟ [282] , ΠΟ/СΕΙ [283] , ΘΕ/Ο [284] , ΘΕ/ΟΦΙ [285] şi ΘΕ/ΟΦ [286] .

Pe tipul monetar cu capetele acolate ale Dioscurilor apare un singur magistrat, ΠΟСΕΙ [287] .

La emisiunile din tipul Zeus, care au pe avers capul acestuia cu barbă,  elementele de decor ce apar pe revers determină mai multe serii, cu câteva sigle  sau monograme ale magistraţilor monetari: AP [288] , API [289] , ΜΕ (în ligatură) [290] , Ο cu un punct în centru [291] şi Φ [292] .

În sfârşit, monedele cu capul zeiţei Demetra prezintă pe reversul lor monograme sau nume de magistraţi, după cum urmează: ΔΙ/ΟΓ [293] , ΔΙ/ΟΝ [294] ,  K [295] , ΛΥ/CΙ [296] , ME/NE [297] , ME/NI [298] şi ΘΕΘ [299] .

Din punctul nostru de vedere, putem observa existenţa  unor magistraţi comuni pentru mai multe tipuri monetare din grupa I constituită de către Kurt Regling. Magistraţi ca AΠOΛ, HPO şi ΠΟСΕΙ sunt câteva exemple în acest sens. Poate că şi acest lucru ar putea constitui o dovadă că aceste tipuri monetare ar fi emise în acelaşi timp, într-o etapă propusă deja din cadrul activităţii atelierului monetar.

Pe de altă parte, şi este valabil şi pentru celelalte grupe de la Tomis, unele diferenţe stilistice apărute pe diversele  tipuri emise aici, nu ar încuraja întotdeauna presupunerea unei sincronizări a unor tipuri monetare doar pe baza prezenţei sau nu a unor nume de magistraţi sau chiar de stabilire a unei succesiuni clare.

Din punctul nostru de vedere, situaţia este departe  de a putea fi clarificată, ci doar trebuie menţionată ca atare, potrivit cu datele existente, baza de analiză fiind destul de limitată numeric.

Magistraţii monetari de la Tomis sunt prezenţi pe monede într-un număr semnificativ, situaţie valabilă şi la Callatis, cu atât mai mult cu cât oraşul milesian a emis monedă mai târziu decât cel megarian. De asemenea, dacă ne gândim doar la emisiunile de bronz, s-ar putea să fi avut, cu unele mici diferenţe, emiteri sincrone, cu alte cuvinte ele au răspuns din mai multe puncte de vedere aceloraşi necesităţi, ori „mode” şi au fost emise în condiţii asemănătoare. Cele mai „bogate” tipuri monetare de la Tomis în acest sens, sunt Marele Zeu (seria de modul mare şi seriile de modul mai mic) şi Hermes, cel mai puţin prezent (ca număr de piese şi varietate a magistratului) fiind tipul cu Capetele Dioscurilor acolate.

 

ABSTRACT

 

MONEYERS AND LEGEND TYPES ON THE COINS ISSUED BY THE AUTONOMOUS GREEK CITIES ON THE WESTERN BLACK SEA COAST

 

 

In the realm of etymology, the term legend points to everything readable on a coin, facilitating the identification of the ethnic background, the political authority conceded to the magistrate with the task of issuing coins and finally the identification of the coin itself. The scope of the legend in the antiquity was to associate the coin with its function and to authenticate it in expressing the political value of the coin. The author presents a series of facets connected to the presence of letters/ monograms or legends on the obverse/ reverse of the coins issued by the three autonomous Greek colonies on the Western Black Sea coast. After assessing all the information at hand, the author tries to make an analysis in two discrete directions: first to establish the chronological sequence of the city names (Histria, Tomis, Callatis) as they successively appear on coinage and second to trace simultaneous issues based on the identity of the moneyers. Finally, the author concludes that the results of his approach are far from being definitive and the debate remains open in the future.

 

Versiune full text 6,27 MB

Copyright © 2005. If you would like a single copy for personal use, please search at, and then download or order a printed form of the desired book.

Google
WWW http://arheologie.ulbsibiu.ro/
HOME English version
Simpozioane
Statistici site
Legături
Blogger
Contact
ARHEOLOGIA DIN TRANSILVANIA


[1] F. Rebuffat, La monnaie dans l`antiquité, Paris, 1996, p. 189.

[2] Ph. Gauthier, Légendes monétaires grecques, în Numismatique Antique. Problèmes et méthodes, Actes du colloque organisé à Nancy du 27 septembre au 2 octobre 1971 par l`Université de Nancy II et l`Universté Catholique de Louvain édités par J.M.Dentyer, Ph. Gauthier et T. Hackens, Nancy/Louvain, 1975, p. 169.

[3] D. M. Pippidi, D. Berciu, Din Istoria Dobrogei, Geţi şi greci la Dunărea de Jos din cele mai vechi timpuri până la cucerirea romană, I, Bucureşti, 1965, p. 207.

[4] A. Avram, M. Bărbulescu, Inscripţii inedite de la Callatis aflate în colecţiile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, în Pontica, 25, 1992, p. 167-170.

[5] C. Scorpan, Vârfuri de săgeţi-semne premonetare şi monede histriene cu roata descoperite la Tomis, în SCN, 7, 1980, p. 32.

[6] C. Preda, H. Nubar, Histria III. Descoperirile monetare 1914-1970, Bucureşti, 1973, p. 36.

[7] B. Pick, Die antiken Münzen Nord-griechelands, I. Die antiken Münzen von Dacien und Moesien, Berlin 1898, p. 159, nr. 405; C. Moisil, Cele mai vechi monete din Istros, în BSNR, 1921, p. 108-112, fig. 1 şi 2.

[8] I. Donoiu, O monedă histriană  cu „roata” obţinută prin batere, în SCN, 7, 1980, p. 133; G. Talmaţchi, Monede cu roata descoperite la Histria (com. Istria, jud. Constanţa), în CN, 8, 2002, p. 24, nr. 176.

[9] B. Pick, op. cit., p. 167, nr. 468.

[10] C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 104, nr. 236, p. 105, nr. 250, p. 106, nr. 281, 285, p. 108, nr. 303-304; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. VIII, nr. 180-184; G. Talmaţchi, Descoperiri monetare autonome la Histria, în Peuce, I (XIV), 2003, p. 272-275, nr. 36-97.

[11] B. Pick, op. cit., p. 167, nr. 465.

[12] C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 122-123.

[13] C. Preda, Istoria monedei în Dacia preromană, Bucureşti, 1998, p. 68.

[14] Gh. Poenaru Bordea, Atelierul monetar al cetăţii Istros în perioada autonomiei, în Simpozion de Numismatică dedicat împlinirii a patru secole de la prima unire a românilor sub Mihai Voievod Viteazul, Comunicări. Studii şi Note, Chişinău, 28-30 mai 2000, Bucureşti, 2001, p. 16.

[15] M. C. Sutzu, Ponduri şi monete inedite din oraşele noastre pontice, în BSNR, 12, 1915, 26, fig. 8.

[16] B. Pick, op. cit., p. 166, nr. 458; C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 103, nr. 232, p. 104, nr. 237-249, p. 105, nr. 252-265, p. 106, nr. 268-279, p. 107, nr. 288, p. 108, nr. 301; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. VIII, nr. 180-184.

[17] B. Pick, op. cit., p. 167, nr. 469.

[18] Ibidem, p. 168, nr. 473.

[19] C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 122, nr. 525.

[20] Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. IX, nr. 263; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 211.

[21] B. Pick, op. cit., p. p. 169, nr. 478; C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 123-125.

[22] G. Buzdugan, I. Mititelu, Contribuţii la clasificarea unor monede histriene, în SCN, 3, 1960, p. 389- 392.

[23] R. Netzhammer, O monetă histriană de origine barbară, în BSNR, 22, 1927, 61-64, p. 16-19; W.. Knechtel, Monete inedite din urbele antice Kallatia, Istros şi Dionysopolis, în BSNR, 14, 1908, 5, p. 34, nr. 18.

[24] C. Preda, Monede inedite şi puţin cunoscute de la Histria, Callatis şi Tomis, în SCN, 2, 1958, p. 113, nr. 4.

[25] C. Moisil, Cabinetul Numismatic, Bucureşti, 1912, p. 2, nr. 21, 22; M. Sutzu, Ponduri şi monede inedite din oraşele noastre pontice, în BSNR, 12, 1915, 26, p. 161, nr. 9; idem, Monete inedite din oraşele noastre pontice (Tomis, Kallatis, Istros), în AARMSI, 35, 1913, p. 367, nr. 32-33.

[26] C. Preda, op. cit., p. 69.

[27] C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 44; G. Talmaţchi, Monede autonome histriene, tomitane şi callatiene descoperite în Dobrogea , în ArhMold, 23-24, 2000-2001, p. 190, nr. 139.

[28] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 264.

[29] C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 43.

[30] G. Buzdugan, I. Mititelu, loc. cit., p. 404.

[31] Ph. Gauthier, loc. cit., p. 174.

[32] Gh. Poenaru Bordea, loc. cit., p. 16.

[33] C. Preda, op. cit., p. 50.

[34] B. Pick, op. cit., p. 161, nr. 416; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. VII, nr. 144-145.

[35] Ibidem, pl. VII, nr. 139-140.

[36] B. Pick, op. cit., p. 163, nr. 427; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. VIII. The Hart Collection, Blackburn Museum, Oxford, 1989, pl. XIII, nr. 313; Sylloge Nummorum Graecorum Deutschland, Sammlung der Universitätsbibliothek Leipzig, 1.Band, Autonome Griechische Münzen, München, 1993, tafel 27, nr. 559; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. IX, nr. 241; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. VII, nr. 140.

[37] B. Pick, op. cit., p. 163, nr. 432; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. IX, nr. 243; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. VII, nr. 146.

[38] L. Gattorno, Cu privire la drahmele istriene inedite din tezaurul de lângă Silistra (1930), în CNA, 16, 1942, 121-122, p. 61.

[39] Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. VIII, nr. 232.

[40] B. Pick, op. cit., p. 163, nr. 431; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993,  pl. IX, nr. 245; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. VII, nr. 141.

[41] L. Ruzicka, Inedita aus Moesia Inferior, în NZ., Wien, 1917, p. 105, nr. 445 a; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. VIII, nr. 233; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. VII, nr. 142.

[42] B. Pick, op. cit., p. 163, nr. 429; Sylloge Nummorum Graecorum Deutschland, Sammlung der Universitätsbibliothek Leipzig, 1.Band, Autonome Griechische Münzen, München, 1993, tafel 27, nr. 560.

[43] Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. VIII, nr. 234.

[44] W. Knechtel, Monete inedite din urbele antice Kallatia, Istros şi Dionysopolis, în BSNR, 5, 1908, 14, p. 34, nr. 15; L. Ruzicka, loc. cit., p. 105, nr. 405 z.

[45] Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. VIII, nr. 235.

[46] Ibidem, pl. VIII, nr. 236.

[47] B. Pick, op. cit., p. 162, nr. 419; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. IX, nr. 242.

[48] B. Pick, op. cit., p. 162, nr. 418; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. IX, nr. 257.

[49] B. Pick, op. cit., p. 162, nr. 421; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. IX, nr. 253-255; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. VII, nr. 149.

[50] Ibidem, pl. IX, nr. 251.

[51] V. Canarache, Sistemul ponderal şi tipologia drahmelor istriene de argint, în Pontice, 1, 1968, p. 135, nr. 430-431.

[52] Ibidem, p. 135, nr. 429.

[53] B. Pick, op. cit., p. 162, nr. 425; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. IX, nr. 256; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. VII, nr. 148.

[54] Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. IX, nr. 243; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. VII, nr. 146.

[55] G. Talmaţchi, în Istros, 10, 2000, p. 202, nr. 142.

[56] Idem, în ArhMold, 23-24, 2000-2001, p. 190, nr. 122.

[57] La Gallerie Numismatique Bogdan Stambuliu, Vente aux Encheres, IV, Geneve, 28 novembre 2004, p. 65, nr. 285.

[58] B. Mitrea, C. Buzdugan, Un tezaur de monede istriene descoperit în Moldova, în SCN, 8, 1984, p. 26, nr. 1.

[59] Ibidem, p. 26, nr. 2-5; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. VII, nr. 151-152 ; C. M. Petolescu, À propos de la datation des monnaies en bronze d`Istros, în Civilisation grecque et cultures antiques périphériques, Hommage à Petre Alexandrescu à son 70e anniversaire, édité par A. Avram et M. Babeş, Bucarest, 2000, p. 302.

[60] B. Mitrea, C. Buzdugan, loc. cit., p. 26, nr. 6-10.

[61] Ibidem, p. 26, nr. 11.

[62] Ibidem, p. 26, nr. 12-13; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. VIII, nr. 169-173.

[63] Ibidem, pl. VIII, nr. 167-168.

[64] B. Mitrea, C. Buzdugan, loc. cit., p. 26, nr. 14.

[65] Ibidem, p. 26-27, nr. 15-26; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. VII nr. 153, pl. VIII, nr. 154-160.

[66] B. Mitrea, C. Buzdugan, loc. cit., p. 27, nr. 27-35; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. VIII, nr. 163-166.

[67] B. Mitrea, C. Buzdugan, loc. cit., p. 27, nr. 36.

[68] Ibidem, nr. 38, 41.

[69] L. Ruzicka, Inedita aus Moesia Inferior 1922, în Vjesnik Hrvatskoga Arheološkoga Društva, 15, 1928, Zagreb, p. 230, nr. 461 a; G. Buzdugan, I. Mititelu,  loc. cit., p. 403, nr. 50; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 187-188; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 187, nr. 4, 9, 13.

[70] Ibidem, p. 188, nr. 53.

[71] Ibidem, p. 187, nr. 16.

[72] C.Preda, loc. cit., p. 112, nr. 1.

[73] C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 106, nr. 271; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 189.

[74] La Gallerie Numismatique Bogdan Stambuliu, Ventes aux Encheres, IV, Geneve, 28 novembre 2004, p. 298, nr. 299.

[75] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 210.

[76] C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 108, nr. 304; C. Preda, op. cit., p. 66.

[77] C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 105, nr. 252, 257, 264; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 192-193.

[78] Ibidem, pl. IX, nr. 191.

[79] Ibidem, pl. IX, nr. 190.

[80] Lindgren III. Ancient Greek Bronze Coins from the Lindgren Collection, Berkeley, 1993, p. 90, nr. A 41 e; G. Talmaţchi, în Peuce, I (XIV), 2003, p. 276-277, nr. 134-138.

[81] C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 110, nr. 332; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 276, nr. 130.

[82] Ibidem, p. 276, nr. 133; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 196.

[83] G. Talmaţchi, loc. cit., p. 276, nr. 131-132.

[84] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 195.

[85] La Gallerie Numismatique Bogdan Stambuliu, Ventes aux Encheres, IV, Geneve, 28 novembre 2004, p. 303, nr. 305.

[86] G. Talmaţchi, loc. cit, p. 277, nr. 147; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. X, nr. 214.

[87] G. Talmaţchi, loc. cit., p. 277, nr. 146; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. X, nr. 212.

[88] Lindgren III. Ancient Greek Bronze Coins from the Lindgren Collection, Berkeley, 1993, p. 90, nr. A 41 i ; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 277, nr. 144.

[89] Ibidem, p. 277, nr. 145; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. X, nr. 213.

[90] G. Talmaţchi, loc. cit., p. 277, nr. 148.

[91] Ibidem, p. 272, nr. 31; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 205.

[92] G. Talmaţchi, loc. cit., p. 272, nr. 33-34; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 206-208.

[93] G. Talmaţchi, loc. cit., p. 272, nr. 35; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 209.

[94] G. Talmaţchi, loc. cit., p. 272, nr. 32.

[95] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 199-200.

[96] L. Ruzicka, loc. cit., p. 230, nr. 474b.

[97] idem, în NZ, Wien, 1917, p. 106, nr. 474b.

[98] G. Talmaţchi, în Istros, 10, 2000, p. 207, nr. 240.

[99] C. Moisil, Biblioteca Academiei Române. Creşterea Colecţiunilor în anii 1938-1942, Stampe, Manuscrise, Documente, Numismatică, Bucureşti, 1944, p. 24, nr. 216.

[100] G. Talmaţchi, loc. cit., p. 207, nr. 242.

[101] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 198.

[102] Ibidem, pl. IX, nr. 201.

[103] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 261.

[104] G. Buzdugan, I. Mititelu, loc. cit., p. 404, nr. 52; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 207, nr. 235-239; idem, în ArhMold, 23-24, 2000-2001, p. 190, nr. 137.

[105] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 202-203; G. Talmaţchi, în Istros, 10, 2000, p. 206-207, nr. 226-234.

[106] W. Knechtel, loc. cit., p. 35, nr. 21.

[107] C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 122, nr. 514; C. Preda, op. cit., p. 68.

[108] C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 123, nr. 532, 540.

[109] M. C. Sutzu, Ponduri şi monede inedite din oraşele noastre pontice, în BSNR, 12, 1915, 26, p. 161, nr. 10.

[110] C.Preda, loc. cit., p. 112, nr. 2; C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 123, nr. 533.

[111] Münzen und Medaillen, Auktion 180 (am 24, 25 und 26. November 1993), München, p. 15, nr. 110.

[112] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IX, nr. 211; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 207, nr. 247.

[113] La Gallerie Numismatique Bogdan Stambuliu, Vente aux encheres, IV, Geneve, 28 novembre 2004, p. 69, nr. 307.

[114] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. X, nr. 215.

[115] C. Preda, H. Nubar, op. cit., p. 44.

[116] B. Pick, op. cit., p. 100, nr. 217; C. Moisil, op. cit., p. 11, nr. 99.

[117] Ibidem, p. 12, nr. 107-108.

[118] L. Ruzicka, Unedierte Münzen von Kallatis, în ZfN, Berlin, 30, 1913, p. 10, nr. 243 d, 249 b, 251, 251 a.

[119] C. Moisil, op. cit., p. 12, nr. 106.

[120] B. Pick, op. cit., p. 103, nr. 225.

[121] C. Moisil, op. cit., p. 11, nr. 98.

[122] B. Pick, op. cit., p. 97, nr. 196.

[123] C. Moisil, op. cit., p. 11, nr. 102.

[124] Ibidem, p. 11, nr. 93.

[125] G. Talmaţchi, în ArhMold, 23-24, 2000-2001, 2003, p. 191, nr. 142; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. VII, nr. 203-204.

[126] R. Stuart Poole, Catalogue of greek coins. The Tauric Chersonese, Sarmatia, Dacia, Moesia, Thrace, & c., Bologna, 1963, p. 24, nr. 1-3; W.  M. Stancomb, Some coins minted at Callatis, în SCN, 10, 1993, p. 155, nr. 3; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. III, nr. 62; Münzen und Medaillen, Auktion 218, am 28, 29 und 30. November 2001, München, p. 16, nr. 109.

[127] G. Talmaţchi, loc. cit., p. 191, nr. 157.

[128] Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. VII, nr. 213.

[129] B. Pick, op. cit., p. 101, nr. 219; C. Moisil, Cabinetul Numismatic, Bucureşti, 1912, p. 111, nr. 7; L. Ruzicka, în NZ., Wien, 1917, p. 87, nr. 218; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. IV, nr. 82; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 191, nr. 151, 157.

[130] Ibidem, p. 191, nr. 150.

[131] L. Ruzicka, în ZfN, Berlin, 30, 1913, p. 8, nr. 222 a.

[132] B. Pick, op. cit., p. 101, nr. 220 ; C. Moisil, op. cit., Bucureşti, 1912, p. 11, nr. 8; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX.The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. IV, nr. 76-77; G.Talmaţchi, loc. cit., p. 191, nr. 158.

[133] B. Pick, op. cit., p. 101, nr. 224; C. Moisil, op. cit., Bucureşti, 1912, p. 11, nr .11; C. Moisil, Biblioteca Academiei Române. Creşterea Colecţiunilor, 1933, Bucureşti, 1936, p. 31, nr. 283; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl.  IV, nr. 83, pl. V, nr. 85; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 191, nr. 162-165.

[134] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IV, nr. 78-80.

[135] Ibidem, pl. IV, nr. 81.

[136] Gh. Poenaru Bordea, Un tezaur de monede callatiene din perioada autonomiei, în SCN, 4, 1968, p. 108, nr. 37-41.

[137] Ibidem, p. 109, nr. 42-43.

[138] Ibidem, p. 109, nr. 44.

[139] Ibidem, p. 109, nr. 45-48 ; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. V, nr. 87.

[140] M. C. Sutzu, Monete inedite din oraşele noastre pontice (Tomis, Kallatis, Istros), în AARMSI, 35, 1913, p. 362, nr. 2; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. V, nr. 88.

[141] C. Moisil, op. cit., p. 31, nr. 284.

[142] M. C. Sutzu, loc. cit., p. 362, nr. 3.

[143]   L. Ruzicka, în NZ, Wien, 1917, p. 87, nr. 222a.

[144]   Idem, în ZfN, Berlin, 30, 1913, p. 9, nr. 222 b.

[145] W. Knechtel, Câteva monede antice din Dacia şi Moesia, în BSNR, 1, 1904, 3-4, p. 11, nr. 2.

[146] M. C. Sutzu, Ponduri şi monede inedite din oraşele noastre pontice, în BSNR, 12, 1915, p. 160, nr. 3.

[147] B. Pick, op. cit., p. 101, nr. 221; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. VII, nr. 212; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IV, nr. 74.

[148] Ibidem, pl. IV, nr. 75.

[149] B. Pick, op. cit., p. 101, nr. 221; C. Moisil, Cabinetul Numismatic, Bucureşti, 1912, p. 11, nr. 10.

[150] G. Talmaţchi, loc. cit., p. 191, nr. 160.

[151] L. Ruzicka, loc. cit., p. 9, nr. 224 b.

[152] Idem, în NZ, Wien, 1917, p. 87, nr. 222 b.

[153] C. Moisil, Biblioteca Academiei Române. Creşterea Colecţiunilor în anii 1938-1942, Stampe, Manuscrise, Documente, Numismatică, Bucureşti, 1944, p. 11, nr. 98.

[154] Idem, Cabinetul Numismatic, Bucureşti, 1912, p. 11, nr. 14; L. Ruzicka, în ZfN, Berlin, 30, 1913, p. 9, nr. 225 a; M. C. Sutzu, în AARMSI, 35, 1913, p. 362, nr. 4 ; L. Ruzicka, în NZ, Wien, 1917, p. 88, nr. 225 b ; Gh. Poenaru Bordea, loc. cit., p. 105-107, nr. 1-29, 3 ; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 192, nr. 171.

[155] W. Knechtel, în BSNR, 1, 1908, 5, p. 30, nr. 2; Gh. Poenaru Bordea, loc.  cit., p. 107, nr. 30.

[156] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl.V, nr. 102.

[157] L. Ruzicka, în ZfN, Berlin, 30, 1913, p. 8, nr. 206 a.

[158] C. Moisil, op. cit., p. 10, nr. 5; M. C. Sutzu, loc. cit., p. 362, nr. 1; L. Ruzicka, în NZ, Wien, 1917, nr. 205 a ; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. V, nr. 94 ; G. Talmaţchi, în ArhMold, 23-24, 2000-2001, 2003, p. 191, nr. 143.

[159] R. Stuart Poole, op. cit., p. 24, nr. 4.

[160] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. V, nr. 93.

[161] Ibidem, pl. V, nr. 95.

[162] L. Ruzicka, loc. cit., p. 87, nr. 199.

[163] Ibidem, p. 87, nr. 206 b.

[164] C. Moisil, op. cit., p. 10, nr. 3.

[165] B. Pick, op. cit., p. 102, nr. 227.

[166] S. Teodor, M. Nicu, S. Ţau, Tezaurul de monede callatiene descoperit la Poiana, judeţul Galaţi, în Thraco-Dacica, 8, 1987, 1-2, p. 137, nr. 24.

[167] M. C. Sutzu, Monete din colecţiunea noastră inedite sau puţin cunoscute emise în urbele antice din Dobrogea, în BSNR, 4, 1907, 13, p. 4, nr. 1; C. Moisil, op. cit., p. 12, nr. 21; L. Ruzicka, loc. cit., nr. 227; S. Teodor, M. Nicu, S. Ţau, loc. cit., p. 136, nr. 5; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 192, nr. 175.

[168] B. Pick, op. cit., p. 102, nr. 229; W. M. Stancomb, loc. cit., p. 155, nr. 10; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IV, nr. 69; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 192, nr.176.

[169] B. Pick, op. cit., p. 102, nr.227.

[170] C. Moisil, op. cit., p. 11, nr. 16; G.Talmaţchi, loc. cit., p. 192, nr. 177.

[171] B. Pick, op. cit., p. 102, nr. 229; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IV, nr. 71.

[172] Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. VII, nr. 214.

[173] B. Pick, op. cit., p. 102, nr. 230.

[174] Ibidem; C. Moisil, Cabinetul Numismatic, Bucureşti, 1912, p. 12, nr. 17; G.Talmaţchi, loc. cit., p. 192, nr. 178.

[175] Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. IV, nr. 232; W. M. Stancomb, loc. cit., p. 155, nr. 9; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. IV, nr. 70.

[176] M. C. Sutzu, loc. cit., p. 4, nr. 2; C. Moisil, op. cit., p. 12, nr. 19; L. Ruzicka, loc. cit., p. 88, nr. 230 a.

[177] Ibidem, p. 89, nr. 243 a.

[178] Ibidem, p. 88, nr. 229 a; S. Teodor, M. Nicu, S. Ţau, loc. cit., p. 137, nr. 24.

[179] S. Teodor, M. Nicu, S. Ţau, loc. cit., p. 137, nr. 16.

[180] B. Pick, op. cit., p. 102, nr. 233; C. Moisil, op. cit., p. 12, nr. 20; idem, Biblioteca Academiei Române. Creşterea Colecţiunilor în anii 1938-1942, Stampe, Manuscrise, Documente, Numismatică, Bucureşti, 1944, p. 11, nr. 102; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl.  IV, nr. 72; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 192, nr. 179.

[181] S. Teodor, M. Nicu, S. Ţau, loc. cit., p. 136, nr. 11.

[182] S. Teodor, M. Nicu, S. Ţau, loc. cit., p. 137, nr. 25.

[183] B. Pick, op. cit., p. 102, nr. 231.

[184] L. Ruzicka, loc. cit., p. 88, nr. 238.

[185] Idem, în ZfB, Berlin, 1913, p. 10, nr. 249 b; idem, în NZ., Wien, 1917, p. 89, nr. 249 c.

[186] Ibidem, p. 89, nr. 248 a; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. V, nr. 97.

[187] L. Ruzicka, în ZfB, Berlin, 1913, p. 10, nr. 251.

[188] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. V, nr. 96; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 193, nr. 204.

[189] L. Ruzicka, loc. cit., p. 10, nr. 251 a.

[190] W. Knechtel,  în BSNR, 12, 1915, p. 11, nr. 26.

[191] C. Moisil, Cabinetul Numismatic, Bucureşti, 1912, p. 13, nr. 30; W.Knechtel, loc. cit., p. 11, nr. 253 c; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. V, nr. 98.

[192] Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. VII, nr. 209.

[193] L. Ruzicka, în NZ., Wien, 1917, nr. 253 d; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 193, nr. 209.

[194] L. Ruzicka, în ZfB, Berlin, 1913, p. 10, nr. 253 a.

[195] C. Moisil, Biblioteca Academiei Române. Creşterea Colecţiunilor în anii 1938-1942, Stampe, Manuscrise, Documente, Numismatică, Bucureşti, 1944, p. 12, nr. 106.

[196] L. Ruzicka, loc. cit., p. 10, nr. 253 a.

[197] Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. VII, nr. 210.

[198] M. C. Sutzu, în AARMSI, 35, 1913, p. 363, nr. 6.

[199] B. Pick, op. cit., p. 105, nr. 253; C. Moisil, Cabinetul Numismatic, Bucureşti, 1912, p. 13, nr. 29.

[200] Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. VII, nr. 207.

[201] G. Talmaţchi, loc. cit., p. 192, nr. 180.

[202] B. Pick, op. cit., p. 104, nr. 244.; W. Knechtel, loc. cit., p. 11, nr. 24 ; C. Moisil, Biblioteca Academiei Române. Creşterea Colecţiunilor în anii 1938-1942, Stampe, Manuscrise, Documente, Numismatică, Bucureşti, 1944, p. 12, nr. 108; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, nr. 208; W. M. Stancomb, loc. cit., p. 157, nr. 12; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. V, nr. 100; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 192, nr. 188.

[203] Ibidem, p. 192, nr. 185.

[204] Ibidem, p. 193, nr. 203.

[205] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. V, nr. 101.

[206] L. Ruzicka, loc. cit., p. 9, nr. 243 b.

[207] Ibidem, p. 10, nr. 247 a; M. C. Sutzu, loc. cit., p. 363, nr. 7.

[208] L. Ruzicka, loc. cit., p. 9, nr. 243.

[209] M. C. Sutzu, loc. cit., p. 363, nr. 8 ; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 192, nr. 191.

[210] Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. VIII, nr. 206.

[211] G. Talmaţchi, loc. cit., p. 192, nr. 184.

[212] C. Moisil, Cabinetul Numismatic, Bucureşti, 1912, p. 12, nr. 25.

[213] W. Knechtel, loc. cit., p. 11, nr. 25.

[214] L. Ruzicka, loc. cit., p. 9, nr. 243 c.

[215] Ibidem, p. 10, nr. 243 d; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 192, nr. 189.

[216] B. Pick, op. cit., p. 103, nr. 240; C. Moisil, op. cit., p. 12, nr. 23; W. M. Stancomb, loc. cit., p. 157, nr. 11; Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. V, nr. 99; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 192, nr. 186-187.

[217] C. Moisil, op. cit., p. 12, nr. 26.

[218] G. Talmaţchi, loc. cit., p. 193, nr. 205.

[219] Al. Avram, Inscriptions grecques et latines de Scythie Mineure, vol. III, Callatis et son territoire, Bucarest-Paris, 1999.

[220] Ibidem, p. 81.

[221] L. Ruzicka, în NZ., Wien, 1917, p. 156, nr. 2407.

[222] K. Regling,  Die antiken Münzen Nord-Griechelands, Die antiken Münzen von Dacien und Moesien, 2, Berlin, 1910, p. 655, nr. 2494.

[223] Ibidem; C. Moisil, op. cit., p. 30, nr. 81.

[224] M. C. Sutzu, în BSNR, 5, 1908, 1, p. 10, nr. 11.

[225] K. Regling, op. cit., p. 645, nr. 2459; C. Moisil, op. cit., p. 27, nr. 52.

[226] Idem, Biblioteca Academiei Române. Creşterea Colecţiunilor în anii 1938-1942, Stampe, Manuscrise, Documente, Numismatică, Bucureşti, 1944, p. 29, nr. 247.

[227] M. C. Sutzu, în  AARMSI, 35, 1913, p. 374, nr. 63-64.

[228] K. Regling, op. cit., p. 655, nr. 2495; C. Moisil, Cabinetul Numismatic, Bucureşti, 1912, p. 30, nr. 82.

[229] K. Regling,  op. cit., p. 645, nr. 2459.

[230] Ibidem, p. 637, nr. 2407; C. Moisil, op. cit., p. 22, nr. 2.

[231] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. XIII, nr. 274.

[232] K. Regling, op. cit., p. 637, nr. 2408; C. Moisil, op. cit., p. 22, nr .4; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX.The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. XI, nr. 303.

[233] K. Regling, op. cit., p. 640, nr. 2424; C. Moisil, Biblioteca Academiei Române. Creşterea Colecţiunilor, 1933, Bucureşti, 1936, p. 29, nr. 248.

[234] K. Regling, op.. cit., p. 637, nr. 2409; C. Moisil, Cabinetul numismatic, Bucureşti, 1912, p. 22, nr. 5.

[235] K. Regling, op. cit., p. 638, nr. 2410; C. Moisil, op. cit., p. 22, nr. 6; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. XI, nr. 302.

[236] K. Regling, op. cit., p. 638, nr. 2411; C. Moisil, op. cit., p. 22, nr. 7.

[237] K. Regling, op. cit., p. 638, nr. 2412; C. Moisil, op. cit., p. 22, nr. 9.

[238] M.C.Sutzu, loc. cit., p. 371, nr. 51;C. Moisil, op. cit., p. 22, nr. 10.

[239] K. Regling, op. cit., p. 638, nr. 2413.

[240] Ibidem, p. 638, nr. 2415; C. Moisil, op. cit., p. 23, nr. 11.

[241] K. Regling, op. cit., p. 638, nr. 2416;  C. Moisil, op. cit., p. 23, nr. 12.

[242] L. Ruzicka, loc. cit., p. 156, nr. 2416 a.

[243] K. Regling, op. cit., p. 639, nr. 2417.

[244] L. Ruzicka, loc. cit., p. 156, nr. 2414.

[245] K. Regling, op. cit., p. 639, nr. 2418; C. Moisil, op. cit., p. 23, nr. 13; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. XI, nr. 304.

[246] K. Regling, op. cit., p. 639, nr. 2419.

[247] Ibidem, p. 639, nr. 2420; Sylloge Nummroum Graecorum. Vol. IX. The British Museum, part. 1: The Black Sea, London, 1993, pl. IX, nr. 301.

[248] K. Regling, op. cit., p. 639, nr. 2421; C. Moisil, op. cit., p. 23, nr. 14.

[249] K. Regling, op. cit., p. 639, nr. 2422; C. Moisil, op. cit., p. 23, nr. 15.

[250] M. C. Sutzu, loc. cit., nr. 52 ; C. Moisil, op. cit., p. 23, nr. 16.

[251] K. Regling, op. cit., p. 642, nr. 2440.

[252] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. XIII, nr. 276.

[253] K. Regling, op. cit., p. 643, nr. 2441; C. Moisil, op. cit., p. 25, nr. 40.

[254] K. Regling, op. cit., p. 643, nr. 2442; C. Moisil, op. cit., p. 25, nr. 41.

[255] K. Regling, op. cit., p. 643, nr. 2443; C. Moisil, op. cit., p. 26, nr. 42.

[256] K. Regling, op. cit., p. 643, nr. 2444; C. Moisil, op. cit., p. 26, nr. 43.

[257] K. Regling, op. cit., p. 643, nr. 2446; C. Moisil, op. cit., p. 26, nr. 44.

[258] K. Regling, op. cit., p. 643, nr. 2445.

[259] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. XIII, nr. 277.

[260] K. Regling, op. cit., p. 643, nr. 2447.

[261] Ibidem, p. 643, nr. 2448.

[262] Ibidem, p. 644, nr. 2449.

[263] Ibidem, p. 644, nr. 2450; C. Moisil, op. cit., p. 26, nr. 45; C. Moisil, Biblioteca Academiei Române. Creşterea Colecţiunilor în anii 1938-1942, Stampe, Manuscrise, Documente, Numismatică, Bucureşti, 1944, p. 29, nr. 253-254.

[264] K. Regling, op. cit., p. 644, nr. 2451; C. Moisil, Cabinetul Numismatic, Bucureşti, 1912, p.26, nr.46.

[265] K. Regling, op. cit., p. 644, nr. 2452; C. Moisil, op. cit., p.26, nr.47; M. C. Sutzu, loc.cit., p.372, nr.57.

[266] K. Regling, op. cit., p. 644, nr. 2453.

[267] Ibidem, p. 640, nr. 2425.

[268] Ibidem, p. 640, nr. 2426; C. Moisil, op. cit., p. 24, nr. 24; C. Moisil, op. cit., p. 30, nr .263.

[269] K. Regling, op. cit., p. 640, nr. 2427; C. Moisil, op. cit., p. 24, nr. 25.

[270] K. Regling, op. cit., p. 642, nr. 2436; C. Moisil, op. cit., p. 25, nr. 36.

[271] K. Regling, op. cit., p. 641, nr. 2429; C. Moisil, op. cit., p. 24, nr. 27.

[272] M. C. Sutzu, loc. cit., p. 372, nr. 55; C. Moisil, op. cit., p. 24, nr. 28.

[273] M. C. Sutzu, loc. cit., p. 373, nr. 59.

[274] L. Ruzicka, loc. cit., p. 157, nr. 2436 a.

[275] M. C. Sutzu, loc. cit., nr. 59; C. Moisil, op. cit., p. 25, nr. 37.

[276] K. Regling, op. cit., p. 641, nr. 2428; C. Moisil, op. cit., p. 24, nr. 26.

[277] M. C .Sutzu, loc. cit., p. 372, nr. 54.

[278] K. Ruzicka, loc. cit., p. 157, nr. 2429 a.

[279] K. Regling, op. cit., p. 642, nr. 2437-2438; C. Moisil, op. cit., p. 25, nr. 38.

[280] K. Regling, op. cit., p. 641, nr. 2433; C. Moisil, op. cit., p.  25, nr. 33.

[281] K. Regling, op. cit., p. 641, nr. 2434; C. Moisil, op. cit., p. 25, nr. 34.

[282] K. Regling, op. cit., p. 642, nr. 2435; C. Moisil, op. cit., p. 25, nr. 35.

[283] K. Regling, op. cit., p. 642, nr. 2439; C. Moisil, op. cit., p. 25, nr. 39; idem, Biblioteca Academiei Române. Creşterea Colecţiunilor în anii 1938-1942, Stampe, Manuscrise, Documente, Numismatică, Bucureşti, 1944, p. 29, nr. 252.

[284] K. Regling, op. cit., p. 641, nr. 2430; C. Moisil, Cabinetul Numismatic, Bucureşti, 1912, p. 24, nr. 30.

[285] K. Regling, op. cit., p. 641, nr. 2431; C. Moisil, op. cit., p. 25, nr. 31.

[286] K. Regling, op. cit., p. 641, nr. 2432; C. Moisil, op. cit., p. 25, nr. 32.

[287] K. Regling, op. cit., p. 646, nr. 2460; C. Moisil, op. cit., p. 27, nr. 53-56, 58-59; G. Talmaţchi, loc. cit., p. 194-195, nr. 249-254.

[288] K. Regling, op. cit., p. 647, nr. 2463; C. Moisil, op. cit., p. 28, nr. 65.

[289] K. Regling, op. cit., p. 647, nr. 2463; C. Moisil, op. cit., p. 28, nr. 66.

[290] K. Regling, op. cit., p. 647, nr. 2464.

[291] Ibidem, p. 648, nr. 2466-2467; C. Moisil, op. cit., p. 28, nr. 69-70.

[292] M. C. Sutzu, loc. cit., p. 373, nr. 64; C. Moisil, op. cit., p. 28, nr. 67.

[293] M. C. Sutzu, loc. cit., p. 373, nr. 61.

[294] L. Ruzicka, loc. cit., p. 157, nr. 2489 a.

[295] K. Regling, op. cit., p. 653, nr. 2489.

[296] Ibidem, p. 654, nr. 2491; C. Moisil, op. cit., p. 29, nr. 78.

[297] K. Regling, op. cit., p. 654, nr. 2492; C. Moisil, op. cit., p. 29, nr. 79.

[298] Sylloge Nummorum Graecorum. Vol. XI. The Wiliams Stancomb collection of coins of the Black Sea region, Oxford, 2000, pl. XIII, nr. 284.

[299] K. Regling,  op. cit., p. 654, nr. 2490.

 

webmaster: Cosmin Suciu, e-mail to:cos_suciu@yahoo.com