Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European

ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS IV

ISSN 1583-1817

Editura Economică, Sibiu 2004

Author: Gheorghe LAZAROVICI

Pages: 23-78

Articles

 

 

 

Culturile Precriş I, Precriş II

şi Postcriş I, Postcriş II

 

Prescurtări bibliografice

 

Aslanis, 1992 – I. Aslanis, E proistoria thes Makedonias. E neolithique epohi, Athena.

Beldimann, 2001 Şeuşa-La cărarea morii, com. Ciugud, jud. Alba, în CCA, 2001, p. 2.

Berciu et al. 1957 – Morintz, S. 1957, Şantierul arheologic Verbicioara, în MCA, 3, 1957, p.179-184.

Berciu, 1940 – Însemnări arheologice, I, Bucureşti, 1940.

Berciu, 1958 – Neolitic preceramic in Balcani, în SCIV, 9, 1958, p. 91-98.

Berciu, 1959 – Săpăturile de la Verbiţa, în MCA, 5, 1959, p. 75- 76.

Berciu, 1960 – D. Berciu, voci în Istoria României, p. 29-40, 42-60, 71-82 Bcureşti,

Berciu, 1961a – Contribuţii la problemele neoliticului în România, Bucureşti, 1961.

Berciu, 1965 – D. Berciu, Dunăre – Balcani – Aanatolia. Unele probleme ale legăturilor mileniului al treilea î.e.n., în Omagiu lui P. Constantinescu – Iaşi, Bucureşti, 1965.

Berciu, 1966a – Zorile istoriei în Carpaţi şi la Dunăre, Bucureşti, 1966.

Boroneanţ, 1990 – Boroneanţ, V., Le site de Schela Cladoveip.  Problemes poses par la transition de la culture Starcevo a la culture Vinca, în Vinca and its World, Belgrad, p. 143-147.

Boroneanţ, 2000 – Paleolithique superieur et epipaleolithique dans la zone des Portes de Fer, Bucureşti 2000.

Bregant, 1968 – Bregant T., Ornamentika na neolitski keramiki u Jugoslavii, Ljubljana, 1968.

Brukner, 1966 B. Brukner, Einige Fragen über die Verhaltnisse der Starčevo und Körös – Gruppe, în AAArch, X, 1966, p. 7-10.

Brukner, 1966b – Istorijat i rezultatinroučarnovo Starčevo – Körös complexa, în RVM, 14, 1965, (p. 46).

Brukner, 1968 – Neolit u Vojvodini. în Dissertationes, V, Belgrad – Novi Sad.

Brukner, 1974Rani neolit, în Praistorija Vojvodine, p. 29-68.

Brukner, 1977Beitrag zur Festellung des Beginns der Metalurgie und der Aeneolithisierung, în ArhIug, XVIII, 1977.

Brukner, 1978 Ein Beitrag zum Studium über die Neolithisierung südostpanonniens, în Godišnjak, XVI, 14, p. 75-82.

Brukner, 1980Settlement of the Vinča Group at Gomolova, în RadVojvMuz, 26, p. 5-52.

Brukner, 1986-1987A Contribution to the investigation of Connections among the Populations of Southeast Pannonia, the central part of the North Balkans, and 4000 and 3000 BC, în RadVojvMuz, 30, 1986-1987, p. 33-42.

Čhohagiev, 2001 – Şt. Čhohagiev, Vaksevo. Praistoričeski selišča, Veliko Trnovo.

Ciută, 2000 – Contribuţii la cunoaşterea celui mai vechi orizont al neoliticului timpuriu din Romania. Cultura Precriş, în Apulum, 37, 1, 2000, p. 5-101.

Ciută et alii 2001,  Şeuşa-La cărarea morii, com. Ciugud, jud. Alba, în CCA, 2001, 2, p. 239-242.

Ciută, 2002 – Rezumatul Tezei de doctorat, Univ. Alba Iulia.

Ciută, 2002 – Teza de doctorat, Univ. Alba Iulia.

Ciută et alii 2000b – Şeuşa, com Ciugud, jud. Alba, CCAR, 2000, p. 101.

Ciută et alii 2000M. Ciută – Angel – Sabău, Consideraţii cu privire la tehnologia de confecţionare a ceramicii culturii Precriş, în Apulum, 37, 1, 2000, p. 103-132.

Ciută et alii, 2000 – M. Ciută, indici, în CCA, 2000.

Ciută et alii, 2001 – indici, în CCA, 2001.

Cluj-Napoca inima Transilvaniei, coordonator. Voci Neoliticul timpuriu- eneolitic, Cluj-Napoca 1998, p. 12-15.

Čohadziev, 1978 – Čohadziev, M., Selista ot rannija neolit b Perniski okrir, în Thracia antiqua, 3, Sofia, 1978, p. 28-44.

Dimitrijević, S. 1979 – Sijeverna Zona, în Praistorija Jugoslovenskih Zemalja, Sarajevo, p. 229– 262.

Đjerdapske Svečke, I-IV, Belgrad, 1983-1986.

DLRM 1958 – Dicţionarul limbi român moderne, Bucureşti.

Draşovean, 1989 – Fl. Draşovean, Observaţii pe marginea unor materiale, inedite privind raporturile dintre cultura Starčevo-Criş, Vinča A şi lumea lineară în nordul Banatului, în Apulum, 26, 1989, p. 9-48.

Dumitrescu, 1970 – Vl. Dumitrescu, Cu privire la cea mai veche cultură neolitică din România, în SCIV, 21, 2, p. 187-199.

Dumitrescu – Vulpe, 1988 – Dumitrescu Vl., Vulpe Al., Dacia înainte de Dromihete, Bucureşti 1988.

Fewkes, 1939 – în BulASPR, 15, 1939.

Fewkes, V.J.  1937 – în AmerPhilSoc, 78, 2, 1937, p. 329-406

Garašanin, D. 1954 – Draga Garašanin, Starcevacka kultura, Ljubjana.

Garašanin, D. 1980a – Draga Garašanin, Origines et relations des groupes du complexe balkano-pannonien du néolithique ancien, în Problemes de la néolithisation dans certains régions de l`Europe, Cracovia, p. 57-75.

Garašanin, D., 1968 – Croyance et culte de L’home néolithique dans le centre des Balkans, in Neolit centralnog Balkana, Belgrad 1986, p. XXV-XXIX.

Garašanin, 1958 Contribution á la connaîssance des origines de la chronologie du néolithique balcanique, în Starinar, VII-VIII, p. 34-39.

Garašanin, 1959 – Neolithikum und Bronzezeit in Serbien und Makedonien, în RGK, 39, 3ff.

Garašanin, 1961 – Zur Chronologie und Deutung einiger früneolithiscer Kulturen, în Germania, 39, 1961, p. 142-144.

Garašanin, 1973 – M. V. Garašanin, Praistorija na tlu S. R. Serbije, Belgrad.

Garašanin, 1978 – La néolithisation dans le sud-est et dans le centre de la Peninsule Balkanique, în Godišniak, XIV, p. 31-44.

Garašanin, 1979 Centralnobalkanoška Zona, în Praistorija Jugoslovenskih Zemalja, Sarajevo.

Garašanin, 1990 – Vinca und seine Stellung im Neolithikum Sdosteuropas, în Vinca and its World, Belgrad.

Garašanin, M. şi D. 1955 – M. Garašanin, D. Garašanin - La station néolithic de Žarkovo, în Starinar, III/IV, 1955.

Garašanin, M. şi D. 1959 – în Zbornik Štip, 1959, p. 61-65.

Garašanin, M. şi D. 1961 – Zur Chronologie und Deutung einiger früneolithischer kulturen, în Germania, 39, 1961, p. 142-144.

Greenfield, Draşovean, 1994 – H. Greenfield – Fl. Draşovean, în AnB, III, Arheologie – Istorie, p. 45-85.

Hiller, Nikolov, 1997Şt. Hiller, B. Nikolor, Karanovo. Die Ausgrabungen in Südsektor, 1984-1992, Salzburg-Sofia.

Horedt, 1970 – Istoria comunei primitive, Bucureşti.

Ignat, 1973 – D. Ignat, Repertoriul descoperirilor neolitice din Bihor, în Crisia, p. 7-20.

Ignat, 1979aAşezarea neolitică de la Suplacul de Barcău, în MCA, Oradea, p. 54-54.

Ignat., 1978 - Aşezarea neolitica aparţinând culturii Cris de la Suplacu de Barcău, în Crisia 8 p.  9-25.

Jevtić – Đjerdapske Svečke, p. 207.

Jevtić, 1984 – M. Jevtić – Lepena Potkapina, praistorisko naselje, în Starinar, 33-34, 1984, p. 178

Jovanović, 1963 – The early Neolithic Arhitecture of Djerdap (Iron Gate) Gorge, în Actes VIII CISPP, p. 290-293.

Jovanović, 1967 – La signification de certains éléments de culte du Groupe Starčevo, în Starinar, XVIII, p. 19-20.

Jovanoviċ, 1968 – Historique  de l’industrie cèramique dans le néolithique et le haut néolithique du Balcan Central, în NCB, Belgrad, 107 ff.

Jovanović, 1971 – Padina kod Gospodinskog Vira, în Materialj, 6, 1971, p. 65-70.

Jovanović, 1972 – The Aautochtona and Migratrional Components of the Early Neolithic inthe Irona Gates, în Balcanica, III, 1972, p. 49-58.

Jovanović, 1974 – Relativno hronološki odnos starijeg neolita Đjerapa i Vojvodine, în Materialj, Belgrad, X, 1974.

Jovanović, 1974b – voci în Vinča , Belgrad 1974, p. 22-23, 194-198.

Jovanović, 1975 – The Origin of Early Neolithic in Đjerdap, în Godišnjak, XVI, 1975, p. 5-17.

Jovanović, 1984 – Padina, în Starinar, 33-34, 1984, p. 166-167, 312, 313.

Karmanski, 1975 – S. Karmanski, Ornamentika na keramici sa lokaliteta Donja Branjevina, Ođzaci.

Karmanski, 1979 – Donja Branjevina, Ođzaci.

Karmanski, 1988 – Rezultati novih istrazivanja na lokalitetu Donja Branjevina, Ođzaci.

Larina, 1994aNeoliticul pe teritoriul Republicii Moldova, în Thraco-Dacica, tom XV, 1-2, Editura Academiei Române, Bucureşti, p. 41-66.

Lazarovici et al.1996b – Şantierul arheologic Fundătura, în ActaMN, 33.1, 1996, p. 301-321.

Lazarovici et al.1996c – Şantierul arheologic Ţaga, în ActaMN, 33.1, 1996, p.323-352.

Lazarovici – Dragomir 1993 - O nouă sculptură neolitică descoperită în Clisură, în Banatica, 12/1, 1993, p. 9-19.

Lazarovici, 1968 – Cultura Starčevo-Criş în Banat; lucrare de licenţă Cluj, p.  150 p.; 40 pl.

Lazarovici, 1969 Cultura Starčevo-Criş in Banat, în ActaMN, VI, p. 3-26.

Lazarovici, 1970 – Cultura Vinča A în Banat, în ActaMN, 7.

Lazarovici, 1971 – Faza a IV-a a culturii Starčevo-Criş în Banat, în ActaMN, 8, 1971, p. 409-413.

Lazarovici, 1971b – Unele probleme ale neoliticului din Banat, în Banatica, 1, 1971, p. 17-69.

Lazarovici, 1973 – Über das Neolithikum in Banat, în Actes VIII CISPP, II, Belgrad, p. 461-466.

Lazarovici, 1974 – Cu privire la neoliticul din Banat, în Tibiscus, 3, 1974, p. 45-64.

Lazarovici, 1975 – Unele probleme ale ceramicii neoliticului din Banat, în Banatica, 3, 1975, p. 7-24.

Lazarovici, 1976Fragen der neolithischen Keramik im Banat, în Festschrift für R. Pittioni, Wien 1976, p. 203-234.

Lazarovici, 1976b – Über das fruhäneolithikum im Banat, în Istraživania, Novi Sad, 5, 1976, p. 79-90.

Lazarovici, 1977Gornea -Preistorie, Reşiţa, 1977.

Lazarovici, 1977a – Periodizarea culturii Vinča în Romania, în Banatica, 4, p. 19-44.

Lazarovici, 1977b – Beziehungen zwischen Frühdimini und Vinča A, în Apulum, XV, p. 19-26.

Lazarovici, 1978 – Civilizatiile preistorice de la Portile de Fier, în Comori arheologice, Bucureşti, p. 29-39, 62-65.

Lazarovici, 1979a – Die Starčevo-Criş- Kultur, (Algemeine Fragen), în Tibiscus, 1979, p. 27-31.

Lazarovici, 1979b - Neoliticul Banatului, în BMN, III, Cluj, 1979, 273 p.; 50 fig.; 10 tabele; 162 planşe.

Lazarovici, 1979c – Neo liticul timpuriu în Clisura Dunării, în StComCar, 1979, p. 27-31.

Lazarovici, 1980a – Câteva probleme privind sfârşitul neoliticului timpuriu din nord-vestul României, în ActaMN, 17, 1980, p. 13-30.

Lazarovici, 1980b – Die Periodisierung der Starčevo-Criş Kultur în Rumanien, în III. Tracologisches Kongres, Wien.

Lazarovici, 1981 – Das Frühneolithikum in Eisenes Tores, Köln 1981, în Journal for Mediteranea Antropology and Archaeology, 2, 1983, s.t

Lazarovici, 1983 Neoliticul timpuriu din zona Porţile de Fier (Clisură), în Banatica, 7, p. 9-34.

Lazarovici, 1983/1984 – în Nachrichten aus Niedersachsens Urgeschichte, Bd. 52, p. 131-176.

Lazarovici, 1984 – Neoliticul timpuriu în România, în ActaMP, 8, p. 49-104.

Lazarovici, 1984 – Das Frühneolithikum în Rumänien, Novi Sad m.s.

Lazarovici, 1987-1988 – Sincronismele Vinča A - Starčevo-Criş, în ActaMN, 24-25, p. 17-28.

Lazarovici, 1988 – Venus de Zăuan. Despre credinţele şi practicile magico-religioase în preistorie, I, în ActaMP, 12, 1988, p. 23-70.

Lazarovici, 1988 – Die Vinča A - Starčevo-Criş Synchronismus, Tolbuhin.

Lazarovici, 1990-1991 – Venus de Zăuan. Despre credinţele şi practicile magico-religioase, II, în ActaMP, 12, 1988, p. 12-36.

Lazarovici, 1991/1995 – Űber das Frűhneolithikum im Sűd-Osten Europas (I. Rumänien) 1991 pentru Festschrift M. Garašanin, neapărut atunci ci în Kulturraum..., Reşiţa 1995, p. 33-55

Lazarovici, 1992/1995 – Über das Frühneolithikum im sud-Osten Europas (I. Rumänien), în Kulturraum Mittlere und Untere Donau. Traditionen und Perspektiven des Zusammenlebens = Spaţiul cultural al Dunării Mijlocii şi inferioarep.  tradiţii şi perspective ale convieţuirii, Reşiţa, p. 33– 55.

Lazarovici, 1992bAşezarea neolitică timpurie de la Zăuan şi câteva probleme privind neoliticul timpuriu din Balcani, în ActaMP, XVI, p. 25-59.

Lazarovici, 1992b – Über das Frühneolitikum aus dem Sud– Ost Europas (I– Teil Rumänien).

Lazarovici, 1993a Aşezarea neolitică de la Zauan II. Migraţie şi difuziune. Chalcoliticul balcano-anatolian. Propuneri pentru un sistem de analiză procesuală, în ActaMP, 17, p. 11-47.

Lazarovici, 1993bLes Carpathes Meridionales et la Transylvanie, în Atlas du néolithique Europeen, Liège, p. 243-284

Lazarovici, 1994 – Ceramica pictată de la Gura Baciului. Prelucrări matematice şi informatice, în Al treilea simpozion Ştiinţă şi viaţă, Cluj-Napoca, 1994, p. 7-12.

Lazarovici, 1996a – Din istoria străveche a Carpaţilor Răsăriteni, în Angustia, I, 1996, p. 27-49.

Lazarovici, 1996b – The Proces of the Neolithisation and the Development of the fierst Neolithic Civilisations in the Balcans, în The Neolithic in the Near East and Europe, Colloqvium XVII, 9, XIII ICPPS, Forli, Italia, 4-14, september, 1996, Ed. Abaco, p. 21-38,

Lazarovici, 1998 - About the neolithisation process of the second migration of the early Neolithic, în The Late Neolithi of the Middle Danube Region, Intern. Simp., Timişoara 1998, p. 7-37.

Lazarovici, 1998 – Fişe de staţiune şi obiect pentru catalogul expoziţiei 5 Ani de cercetări arheologice în Carpaţii Răsăriteni s.v. Leţ (10 p.).

Lazarovici, 1998 – Metode şi tehnici moderne de cercetare în arheologie, Bucureşti 1998.

Lazarovici, 2000Links between the Early Neolithic from Romania and Bulgaria, în Karanovo III, Beiträge zom Neolithikum in Südosteuropa, Wien, Phoibos Verlag, 2000, p. 273-286.

Lazarovici, 2001 – Despre locul descoperirilor de la Şeuşa în neoliticul timpuriu din sud-estul Europei, în Studia Archaeologica et Historica Nicolao Gudea Dicata – Omagiu Profesorului Nicolae Gudea la 60 de ani, Zalău 2001, p. 37-47.

Lazarovici, 2003 – Note privind neoliticul timpuriu, m.s..

Lazarovici, D. Micle, 2001 – Introducere în arheologia informatizată, în BHAUT, III, 234 p.

Lazarovici, et alii, 1996bŞantierul arheologic Fundătura, în ActaMN, 33.1, 1996, p. 301-321.

Lazarovici, et alii, 1996cŞantierul arheologic Ţaga, în ActaMN, 33.1, 1996, p. 323-352.

Lazarovici, et alii, 1998About the Neolithisation Process of the Second Migration of the Early Neolithic, în The Late Neolithic of the Danube Region, în Intern Symp, iunie 1997, Timişoara, p. 7-37.

Lazarovici, Facko, T. 1989-1993 Un procedeu tehnologic de arderea ceramicii întâlnit din preistorie până în zilele noastre - un studiu etnoarheologic, în ActaMN, 26-30/1.

Lazarovici, G. şi M. 2002 – The Neo- Eneolithic Architecture in Banat, Transilvania and Moldova, m.s. 120 p. Grecia sub tipar.

Lazarovici, G. şi M., Arhitectura neo- eneolitică din România, m.s.

Lazarovici, Lako, 1981Săpăturile de la Zăuan - Campania din 1980 şi importanţa acestor descoperiri pentru neoliticul din nord-vestul României, în ActaMN, 18, 1, 1981, p. 13-43.

Lazarovici, M. Lazarovici, 2002 – Contribuţii privind Arhitectura neolitică timpurie, s.t.

Lazarovici, Meşter, M. 1998 - Săpăturile etno- arheologice de la Leţ, Sf. Gheorghe sept. 1998

Lazarovici, 1979 – Neoliticul Banatului, în colecţia BMN, III, Cluj, 1979, 273 p.; 50 fig.; 10 tabele; 162 planşe.

Lazarovici, Nica, 1991 – Chalcoliticul Balcano-Antolian, în Cultura Vinča în România, Timişoara, 1991, p. 5-17.

Lazarovici, Pădureanu, E. 1981 – Aşezarea neolitică de la Arad-Strada Voievod Moga, 2, în Ziridava, XIII, p. 49-73.

Lazarovici, Resch, F. - Germann, C. 1981 – Aşezarea neolitică de la Unip, în Analele Banatului, I, p. 13-20.

Lazarovici, Sfetcu, O. 1990 – Aşezarea de la Buziaş - Silagiu, în Banatica, X, p. 45-57.

Lazarovici, Szekely, Z. 1994 – Sfârşitul neoliticului timpuriu în sud-estul Transilvaniei, în Cumidava, 15-19, p. 5-21.

Lazarovici, Z. Maxin – Gura Baciului, în seria BMN, XI, 1995.

Letica, 1969 – Z. Letica, în ArchJug, 10, 1969, p. 7-11.

 Lichardus-Itten, M. 1993 – Zum Beginn des Neolithikum im Thal der Struma, în Anatolica, XIX, p. 99-116.

Luca, 1987Aşezarea Starčevo-Criş de la Liubcova-Orniţa (săpăturile din anul 1985), în Banatica, IX, p. 13-23

Luca, 1987bSăpăturile arheologice de salvare de la Liubcova-Orniţa (jud. Caraş-Severin), în Banatica, IX, p. 31-42.

Luca, 1995Aşezarea aparţinînd culturii Starcevo-Criş de la Pojejena-Nucet (jud. Caraş-Severin). Campania 1986, în Banatica, 13, 1995, p. 5-22.

Luca, 1998 Libcova-Orniţa, Târgovişte.

Luca, S.A. - Dragomir 1985 – Despre o noua descoperire arheologică întâmplătoare de la Gornea - Locurile Lungi, în Banatica, VIII, p. 457-465

Lucreţia Ghergari, Gh. Lazarovici, Corina Ionescu, T. Tămaş – Studii geoarheologice asupra unor artefacte ceramice din neoliticul timpuriu din România. Staţiunea de la Lunca – Poiana Slatinii, jd. Neamţ, în Angustia, 4, p. 1-7.

Makkay, 1965 – J. Makkay, Die Wichtigsten Fragen der Koros-Starcevo-Periode, în Acta Arch Sz., VIII. 

Makkay, 1966 – Die bemalte Keramik der Körös – Gruppe, în MFMĖvk, 1, 1966, p. 47-58.

Makkay, 1969 – Zur geschichte der Erforschung der Koros-Starcevo - Kultur und einiger ihrer wichtigsten Probleme, în AAH, 21, 1969 p. 13-31.

Makkay, 1971 – Altorientalischen Paralellen zu den altesten Heiligstumtypen Sudosteuropas, în Alba Regia, 11 p. 137-144.

Makkay, J. 1990 – The Protovinca Problem - as seen from the Northernomost Frotier, în Vinca and its World, Belgrad, p. 113-122.

Mantu, 1991The Starčevo-Criş Setllement from Poieneşti, Vaslui – County, în Banatica, 11, p. 173-183.

Marijanović, 1993 – Br.  Marijanović, Les Balkans centraux et la Pannonie du sud, în Atlas de Néolitique Européen, l’Europe Orientale, Liege, p. 111-126.

Marinescu-Bîlcu, 1975 – Silvia, Marinescu-Bîlcu Asupra unor probleme ale culturii Criş, în SCIV, 24, 2, p. 487-504.

Marinescu-Bîlcu, 1991 – Sur quelques problemes du néolithique et du énéolithique a l’Est des Carpates Orientales, în DaciaNS, XXXV, p. 5-59.

Marinescu-Bîlcu,1993 – Les Carpates Orientales et la Moldavie, în Atlas de Néolitique Européen, l’Europe Orientale, Liège, p. 191-241.

Maxim, 1999 – Z. Maxim – Neo-Eneoliticul din Transilvania, seria, Din Istoria Transilvaniei, II, BMN, XIX, 1999, Cluj-Napoca.

Maxim, 2000 Utilajul litic cioplit de la Leţ, în Angustia, 5, 2000, p. 27-36.

McPheron, Srejović, 1971 – A. McPheron, D. Srejović, Early Farming Cultures in Central Serbia (Eastern Yugoslavia), în NMKrahguievac, 1971, p. 1-14; 15-26.

Menghin 1921 – O. Menghin, Urgheschichte der bilden Kunst, 7, 1921.

Milojčić 1944a – Recenzie  The Körös Kultura, de I. Kutzian, în Germania, 28, 1944, p. 111-114.

Milojčić, 1944 – Vl. Milojčić, Das ältere Neolithikum in Serbien, Diss Doct., Univ. Wien.

Milojčić, 1949 – Chronologie der jngeren Steinzeit Mittel- und Sdosteuropas. Berlin.

Milojčić, 1949a – South-Easten Elements in the Prehistoric Civilisation of Serbia, în BSA, 44, 1949, p. 257-299.

Milojčić, 1950 – Körös – Starčevo – Vinča, în Reinecke Festschrift,  Mainz, p. 108-118.

Milojčiċ, 1950 – Recenzie, J. Gaul, The Neolithic Period in Bulgaria, în Germania, 28, (1944-1950), p. 108.

Milojčić, 1951 – Die Siedlungsgrenzen und Zeitstellung der Bandkeramik in Osten und Sudosteneuropas, în BerRGK, 33, 1951, p. 110-124.

Milojčić, 1956 – Die erste prakeramische bauerliche Siedlung der Jungsteinzeit in Europa, în Germania, 34, p. 208-210.

Milojčić, 1958/1959 – Ergebnisse der deutschen Ausgrabungen in Thessalien (1953-1958), în JbRGZM, 6, p. 1-56.

Milojčić, 1960 – Hauptergebnisse der deutschen Ausgrabungen in Thessalien, 1953-1958, Bonn.

Milojčić, 1964 – Vl. Milojčić, Zur Frage der Herkunft des Mäanders und der Spirale bei Bandkeramik Mitteleuropas, în IbRGZM, 11, 1964, p. 57-80

Milojčić, 1965 – Die Tontafeln von Tartaria und die absolute Chronologie des mitteleuropaschen Neolithikums, în Germania, 43, p. 261-264.

Milojčić, 1967 – Die Absolute Chronologie der Jungeren Steinzeit in Sudosteuropa und die Ergebnisse der Radiocarbon - C 14 – Methode, în JbRGZM, 14, p. 9-28.

Milojčić, 1970 – Die kulturbeziehungen zwischen Griechenland und Dalmatien währen der Jüngeren Steinzeit, în Adriatica, Zagreb, 1970, p. 81-86.

Milojčić, 1973 – Zur Frage eines präkeramische Neolithikums in Mitteleuropa, în Actes VIII CISPP, Belgrad, p. 248-251.

Milojčić, Zumbusch 1971 – Vl. Milojčić – J. Milojčić v. Zumbusch – Die Frühneolithikum, Bonn.

Müller-Karpe, 1968 H. Müller-Karpe, Handbuch der Vorgeschichte, II, Jungsteinzeit, München.

Müller-Karpe, 1974 – Handbuch de Vorgeschichte, Kupferzeit, III, München.

Nandriş, 1968 – The Prehistoric Arcaheologz of South East Europe wit special reference to the Neolithic Figurines, Diss. Dokt, Cambridge Univ. 1968.

Nandriş, 1970 – Ground water as factor in the temperate neolithic Setllement of the Körös Region, în ZNM, VI, 1970, p. 59-71.

Nestor, 1957 – I. Nestor – Raport despre sondajele de la Leţ-Várhegy, în MCA, III, p. 59-63.

Nica, 1971 – M. Nica, în SCIV, 1971.

Nica, 1976 Cârcea, cea mai veche aşezare neolitică de la sud de Carpaţi, în SCIV, 27, 4, p. 435-463.

Nica, 1977 – M. Nica, Nouvelles données sur le néolithique ancien d’Olténie, în DaciaNS, XXI, p. 13-53.

Nica, 1980 – Raport asupra săpăturilor de la Cârcea, în MCA, Tulcea, 14, 1980, p. 29-35.

Nica, 1981 – Grădinile. O nouă aşezare a neoliticului timpuriu în sud-estul Olteniei, în Arhivele Olteniei, NS, 1, p. 27-39.

Nica, 1984 – Neoliticul timpuriu şi mijlociu în zona răsăriteană a Olteniei, Bucureşti, diss. doct.

Nica, 1984a – Noi descoperiri arheologice în aşezarea neolitică de la Cîrcea (jud. Dolj), în Arhivele Olteniei, 3, p. 37-45.

Nica, 1987 – Sur la plus ancienne céramique peinte de l’époque néolithique de Roumanie (Les découvertes de Cîrcea et Grădinile), în La Civilisation de Cucuteni en contexte européen, în Sesion scientifique dédiée au centenaire des premières découvertes de Cucuteni, Iaşi – Piatra Neamţ, p. 29– 42.

Nica, 1991 – Le groupe culturel Cîrcea – Grădinile dans le contexte du néolithique balkanique, în ZborNMB, XIV, 1, arch., Belgrad, p. 103– 112.

Nica, 1993-1998 – Originea şi evoluţia ceramicii pictate în aşezările neoliticului timpuriu din Oltenia, în Acta Moldaviae Meridionalis, XV-XX, 1993-1998, Vaslui, p. 32-60.

Nica, 1995 – Le groupe culturel Cârcea – Grădinile dans le contexte du néolithique balcanique et anatolien, în ActaMN, 32.1, p. 11-28.

Nicolăescu-Plopşor et alii, 1965 – C. S. Nicolăescu-Plopşor, M. Davidescu, Şt. Roman, V. Boroneanţ, Cercetările arheologice de la Cazane, în SCIV, 16, 2, p. 407-411.

Nikolov et alii, 1989c – V. Nikolov, Kunka Grigorova, Emilijia Sirakova, Die Ausgrabungen in der frühneolithischen Siedlung von Sofia – Slatina, Bulgarien, in den Jahren 1985-1988. Separatum.

Nikolov, 1982 Ornamentacia na rannoneolitnata risuvana keramika ot Bâlgarskie zemip.  Klasificacija, tipologija I sistematizacija, Sofia 1982.

Nikolov, 1984 – Ranneneolitiheskie kulturî v zapadnoi Bolgariji, în Sovetskaja Arheologija, 2, p. 5-21.

Nikolov, 1987Beitrage zu den Beziehungen zwischen Vorderasien und Südosteuropa Aufgrund der frühneolithischen bemalten Keramik aus den Zentralbalkan, în ActaPrehArch, 19, p. 7-18.

Nikolov, 1990Das Flusstal der Struma an der frühneolithischen Strasse von Anatolien nach Mitteleuropa, în Die ersten Bauern, 2, Schweiz, Landmuseum Zürich, p. 63-69.

Nikolov, 1978 – V. Nikolov, Problem za prodblizitelnostta na neolitnata pevoliuTia b Predna Azia, în Thracia Antiqua, 3, Sofia, 1978, p. 11-28.

Paul et alii, 1999Limba, în CCA, s.v.

Paul, 1970 – Săpăturile din vara anului 1960 de la Ocna Sibiului, în MCA, 9, 97-104.

Paul, 1981a – Contribuţii româneşti la elucidarea unor probleme ale preistoriei europene, în StComSibiu, 21, 9-26.

Paul, 1995 Vorgeschichtliche Untersuchungen in Siebenburgen, Alba Iulia.

Paul, Ciută, 1997 – indici  în CCA, 1997

Paul, Ciută, 1998 – indici  în CCA, 1998.

Pavuk 1996 – Zur Frage der Verbeitung des Neolithikums auf dem Zentralbalkan und in Mitteleuropa, în The Vinča culture its role and cultural connections, Timişoara, 23-40.

Pavúk, 1980 – J. Pavúk, Altere Liniarkeramik in der Slowakei, în SlovArch, 28, 1, 9-88.

Pavúk, 1993 – Beitrag zur definition der ProtoStarčevo-Kulture, în Anatolica, XIX, 231-242.

Pavúk, J. – Bakamska, A. 2000 – Tipologie und Stratigraphie der în Karanovo III, 2000, p.

Pavúk, J. – Čohađiev, M. 1984 – Neolithische Tellsiedlung bei Galibnik in Westbulgarien (Grabungs– bericht des Jahre 1980-1092), în SlovArch, 32, 1, p. 195– 228.

Perničeva, L. 1990 – Le site de Kovačevo néolithique ancien dans le départament de Blagoevgrad, în Studia Prehistorica, 10, p. 142– 196.

Petrescu-Dîmboviţa 1958 – Contributions au probleme de la culture Criş en Moldavie, în ActArchBp, 9, 1-4, p. 53-68.

Petrescu-Dîmboviţa, 1957 – Sondajul stratigrafic de la Perieni, în MCA, 3, p. 65-79.

Popuşoi, 1980a Sondajul arheologic de la Balş, în ArhMold , IX, Iaşi, p. 7-17.

Popuşoi, 1980b - Săpăturile arheologice de la Trestiana, com. Griviţa, în MCA, XV, Braşov, p. 28-36.

Popuşoi, 1980c – E. Popuşoi – Săpăturile arheologice de la Trestiana, comuna Griviţa, judeţul Vaslui, în  Cercetări istorice, S. N., XI, Iaşi, p. 105-134.

Popuşoi, 1990-1992Câteva consideraţii asupra unui grup de locuinţe din aşezarea Starčevo-Criş de la Trestiana, în AMM, Vaslui, p. 21-44.

Popuşoi, 1997Trestiana, în CCA, 1983-1992. p. 114-116.

Premk – Popović – Bjelajac 1984 – Đjerdapske Svečke 1984, p. 119, fig.  105/1-3.

Premk et al.1984 – A. Premk, P. Popović, L. Bjelajac, Vajuga – Pesak, în Đerdapscke Cvecke, II, p. 118-124.

Rodden, 1962 – R. I. Rodden, Excavations of the Early Neolithic Site at Nea Nicomedea, ProcPrehSoc, 28, 1962, p. 267.

Rodden, 1965 – Early Neolithic Village in Greece, în Scientific American, 212, 4, 1965.

Roman, Boroneanţ, 1974P. Roman, V. Boroneanţ, Locuirea neolitică de la Ostrovu Banului, în Drobeta, I, 1974, p. 117-128.

Schier, 1995W. Schier, Vinča - Studien, I, II, Habil. Műnchen, 1995

Schier, 1996 – The Relative and Absolute Chronology of Vinča.  New Evidence from the Type site, în The Vinča culture, its role and cultural connections, Editura Mirton, Timişoara, 1996, p. 141-162.

Seferiades, 1993 – M. Seferiades, La Grece, în Atlas de Néolitique Européen, l’Europe Orientale, Liege, p. 7-60.  

Seferiades, 2000 – în Karanovo III, Beiträge zom Neolithikum in Südosteuropa.

Sladić,  1986 – M. Sladić, Mihajlovac – Kula, în  Đjerdapske Svecke, II, 1984, p. 202.

Srejović – Letica 1978 – D. Srejović – Z. Letica,  Vlassac, I, II.

Srejoviċ 1968 – Neolitska plastika centralnog balkanskog podrucia, în NCB.

Srejović, 1967 – D. Srejović, Excavation at Lepenski Vir, în Starinar, XVIII, 1967, p. 156-164;

Srejović, 1969 – Lepenski Vir, Belgrad.

Srejović, 1969a – Protoneaolithic and Eraly Neolithic Setlement, în Archaeology, 22, 1, 1969.

Srejović, 1973a – Die Lepenski Vir Kultur und der Begin der Jünsteinzeit des Mitteleuropa, în Fundamenta, A, 3.

Srejović, 1973b – D. Srejović, Die Anfange des Neolithikums im Bereich des Mittleren Donauraumes, în Actes VIII CISPP, Belgrad, II, p. 251-262.

Srejoviċ, 1979 – Protoneaolit – Kultura Lepenskog Vira, în Praistorija Jugoslovenskih Zemalja, Sarajevo, p. 33-68.

Srejović, 1981 – Lepenski Vir, Menchbilder einer frühen neolithischer Kultur, Köln.

Staljo, 1986 – B. Staljo, La site prehistorique Ajmana á Mala Vrbica, în Đjerdapske Svecke, III, 1986, p. 51-54.

Stanković, 1986 – S. Stanković, Lokalité Knjepište – une station de gruppe de Starčevo, în Đjerdapske Svecke, III, 1986, p. 447-448.

Stankovič, 1986b – Ušče kameničkoi pošoka lokalitetu starčevačke kulturne i rupe,  în Đjerdapske Svecke, III, 1986, p. 467-468.

Tao 2000 – Tao, M., The Early Neolithic Pottery from Delnicite near Elešnica, în Karanovo, III, 2000, p. 51– 58.

Tasić – Tomić 1969 – N. Tasić – E. Tomić – Crnokalačka Bara. Naselje starčevacke i vinčanske kultur, Belgrad 1969.

Tasić 1958 – N. Tasić – Žitkovac i neki problemi relativnog bronzološkog odnose neolitskih naselja na Kosovu i Dolini Ibra, în GlasMKiM, III, 1958, p. 11-49.

Tasić 1971 – Osnovi rezultati istraživania u Zlotskoj Pečini i nalazišta na Đjerdapu, în Materialy, Bor, 71-80.

The Iron Gate Exhibition, Belgrad 1979 .

Theoharis, 1973 – voci în Neolithic Greece, Athena.

Thissen, 1999 – L. Thissen, Studien in Chronology and cultzura contact, în Early Village Comunities in Aanatolia and the Balkans, 6.500-5.500 BC.

Todorova 2000 – H. Todorova, în Karanovo III, 2000.

Todorova, 1976Ovčarovo, Sofia.

Todorova, 1986 – Kamenno-medhnato epoha v Bulgarija, Sofia.

Todorova, 1988 – Neolithic of South-eastern Europe and its near eastern Connections, în Varia Archaeologica Hungarica, II, 1989, Budapest, p. 291-310.

Todorova, Vaisov, 1993 – Henrietta Todorova, I. Vaisov, Novo - kamennata epoha v Bulgaria, Sofia.

Trogmayer 1964 – O. Trogmayer, Remarks to the relative chronology of th Körös Group, în AE, 91, 1964, p. 67-84.

Trogmayer 1968 – Die Hauptfragen des Neolithikums der ungarischen Südtiefebene, în MFMÉvk, p. 11-19.

Trogmayer 1972 – Körös Gruppe-Linienbandkeramik, în AFB, p. 71-75.

Trogmayer 1989 – Neolithic of south-eastern Europe and its near eastern connections, în VAH, II, p. 314-320.

Ursulescu, 1977Exploatarea sării de saramură in neoliticul timpuriu in lumina descoperirilor de la Solca (jud. Suceava), în SCIVA, 28, 3, p. 307-317.

Ursulescu, 1984Evoluţia culturii Starčevo-Criş pe teritoriul Moldovei, în Muzeul Judeţean Suceava, Suceava.

Ursulescu, 1984-1985Consideraţii istorice privind tipurile de aşezări ale culturilor Starčevo-Criş şi ceramicii liniare din Moldova,în Suceava, XI-XII, p. 95-100.

Ursulescu, 1988Unele observaţii privind locuinţele culturii Starčevo-Criş din Moldova, în Hierasus, VII-VIII, Botoşani, p. 7-15.

Ursulescu, 2001 Neoliticul timpuriu, în Istoria românilor, vol. I, Edit. Enciclopedică, Bucureşti, p. 124-134.

Vasič, 1932a-c – M. M. Vasić, Praistorijska Vinča, Belgrad I = 1932a, II = 1932b, III = 1932c, IV = 1936.

Vasić, 1984 – R. Vasić, S. Erčegović-Pavlović, D. Minić, Velesnica 1981-1982, în Djerdapske Svecke, II 1984, p. 129-132.

Vasić, 1986 – R. Vasić, Compte-reendu des fouilles du site préhistorique a Velešnica 1981-1982, în Djerdapske Svecke, III, 1986.

Vechler, 2001 – Klaus-Peter Wechler, Studien zum Neolithikum der osteuropäischen Steppe, Mainz, 2001.

Ventić 1998 – Doktorat Diss.

Vlassa, 1966 Cultura Criş în Transilvania, în ActaMN, III, p. 9-47.

Vlassa, 1972 Cea mai veche fază a complexului cultural Starčevo-Criş in România, în ActaMN, IX, p. 7-38.

Vlassa, 1972aEine frühneolithischen Kultur mit bemalter Keramik der Vor - Starčevo-Körös - Zeit in Cluj - Gura Baciului, Siebenbürgen, în PZ, 47, 2, p. 174-197.

Vlassa, 1976 - Neoliticul Transilvaniei. Studii, articole, note, în BMN, Cluj-Napoca.

Vlassa 1980 – Din nou despre poziţia stratigrafică şi cronologică a orizontului Gura Baciului I, în Marisia, X, p. 691-697.

Vlassa, Palkó, 1965 – N. Vlassa, A. Palkó, Un mormânt de înhumaţie aparţinând culturii Criş timpurii din Transilvania, în Apulum, 5, p. 13-17.

Zaharia, 1962 E. Zaharia, Consideration sur la civilisation de Criş a la lumière des sondages de Leţ, în DaciaNS, 6, 5-51.

Zaharia, 1964Consideraţii despre cultura Criş pe baza sondajelor de la Leţ, în SCIV, 15, 1, 19-44.