|
Institutul pentru Cercetarea
Patrimoniului Cultural Transilvanean �n Context European ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS III ISSN 1583-1817 Editura Economică, Sibiu 2004 Autori:
|
Cercetări arheologice
la
Alba Iulia-Spitalul
Veterinar şi Canton C.F.R.
(1961-1962)
In memoriam Alexandru Popa
Aurel
DRAGOTĂ,
Cosmin
Marcel ORIAN, Isabela BĂBUŢ,
Anita
Sabina NICULESCU, Antonia Petronela COSTEA, Marius BREAZU
SUMMARY
Archaeological
Researches to Alba Iulia Spitalul Veterinar and Canton CFR
(1961-1962)
The
present article presents some material stored between the archaeological
collections of the National Union Museum in Alba Iulia. They were discovered
in 1961-1962 by the lamented Alexandru Popa during the excavations from the
Veterinary Hospital and Zlatna Street, in Alba Iulia. Both points are included
in the �Emergency Service Station� cemetery area. The specific features of the
graves together with the archaeological remains place these discoveries within
the 10th century. An English variant of this article will appear in
Patrimonium Apulense III / 2003.
�n cele ce urmează, vom
�ncerca să prezentăm ceea ce s-a mai păstrat din două
săpături arheologice, realizate de către regretatul Alexandru
Popa, �ntre anii 1961-1962, �n perimetrul cunoscutei necropole de la Alba
Iulia-Staţia de Salvare (plan I)
[1]
.
Prima cercetare arheologică, a fost efectuată �n toamna anului 1961,
la nord de oraş, �n punctul Canton C.F.R.. Cu acel prilej, a depistat
cinci (şase ?) morminte de inhumaţie. Pe baza materialului arheologic
(brăţări de s�rmă �mpletită, vase ceramice),
considerat destul de modest, mormintele au fost atribuite populaţiei
autohtone şi �ncadrate �ntre secolele IX-X
[2]
.
Cu ocazia unor lucrări edilitare, efectuate �n anul 1962, �n punctul Spitalul
Veterinar, a dezvelit 4 morminte de inhumaţie. Cu excepţia unui
morm�nt, toate au fost acoperite cu fragmente de cărămizi sau
ţigle romane şi o lespede de piatră, de dimensiuni apreciabile.
Materialul arheologic (cercei şi brăţări), a fost plasat
�ntr-o perioadă anterioară culturii Bjelo Brdo
[3]
.
Aceste descoperiri sunt amintite şi de M. Rusu, care menţionează
cinci morminte, orientate V-E, datate pe baza materialului arheologic �ntre
secolele IX-X
[4]
. �n
continuare, vom prezenta materialul arheologic, care s-a mai păstrat din
aceste cercetări.
1.
Verigă din fier, lenticulară �n secţiune (d = 1.7 cm, g
= 3 mm � 4 mm). Stare fragmentară [pl. III/5, IV/4. Alba Iulia-Spitalul Veterinar /M.2. Inv. MNUAI
7659].
2.
Cuţit din fier (L = 10 cm, l = 1.1 cm-1.5 cm, g = 3 mm),
păstrat �n stare fragmentară. Lungimea actuală a m�nerului este
de 1.5 cm [pl. III/1, IV/1. Alba Iulia-Spitalul
Veterinar.� M.2. Inv. MNUAI 7660].
3.
Inel de păr (d = 1.2 cm, g = 2 mm), realizat dintr-un fir de
s�rmă de bronz, circular �n secţiune. Extremităţile sunt
apropiate [pl. III/7, IV/5. Alba Iulia-Spitalul
Veterinar. M.2. Inv. MNUAI 7661].
4.
Inele de păr (d = 1 cm-1.2 cm, g = 1 mm), confecţionate din
fir de s�rmă de bronz, circular �n secţiune. Ambele exemplare, se
�ncadrează �n categoria inelelor de păr simple, cu
extremităţile apropiate. Forma lor este ovoidală [pl.
III/8-9.� Alba Iulia-Spitalul Veterinar. M.4. Inv. MNUAI
7657-7658].
5.
Cuie din fier (3 buc.), păstrate �n stare fragmentară. Corpul
pieselor este patrulater �n secţiune, şi se �ngroaşă
treptate spre partea superioară. Cu excepţia unei piese, celelalte
deţin c�te o floare ovoidală [pl. III/2-4, IV/2. Alba Iulia-Canton C.F.R. M.1. Inv. MNUAI 7662].
6.
Brăţară (d = 5.3 cm, 5 = 3 mm), realizată dintr-un
fir de bronz, circular �n secţiune. Extremităţile sunt deschise
şi retezate [pl. I/1, II/1.� Alba
Iulia-Canton C. F. R. M.1. Inv. MNUAI
7663].
7.
Brăţară din bronz (d = 5.6 cm, g = 3 mm), realizată
prin �mpletirea a trei fire de s�rmă subţire, circulare �n
secţiune. Sistemul de �nchidere, constă din două c�rlige, c�te
unul la fiecare capăt. După �mbinare, cele două c�rlige, au fost
răsucite [pl. I/2, II/2. Alba Iulia-Canton
C. F. R. M.1. Inv. MNUAI 7664].
8.
Inel digital (d = 1.7 cm, l = 5 mm, g = 1 mm), confecţionat din
tablă subţire de bronz, cu extremităţile apropiate.
Fără decor [pl. III/6, IV/3.�
Alba Iulia-Canton C. F. R.
M.1. Inv. MNUAI 7665].
9.
Colan fragmentar, păstrat �n patru bucăţi. A fost
confecţionat din trei fire de s�rmă �mpletite. Probabil că,
ambele extremităţi se terminau cu protome. Protoma care s-a mai
păstrat ne permite c�teva observaţii. Mai exact, capul animalului a
fost lucrat separat. La extremitatea botului, se observă două fire
subţiri de s�rmă, �nvelite de o tablă subţire. Din ceafă,
apar cele trei fire de s�rmă. Capul are o lungime de 3.4 cm, din care 2.1
cm o reprezintă botul [pl. I/3a-3d, II/3. Alba Iulia-Canton C. F. R. M.1. Inv. MNUAI 7655].
După dimensiunile
brăţărilor din M.1 de la Canton C. F. R. putem să
presupunem, că defunctul a fost un copil. Pentru brăţara
simplă, avem analogii �n necropolele de secol X, de la Alba Iulia-Str.
Br�nduşei
[5]
, Alba Iulia-Staţia
de Salvare
[6]
, Deva-Micro
15
[7]
şi Vărşand-Movila dintre vii
[8]
. �n cimitirul de la Szakcs (Ungaria), plasat �n secolul al X-lea, s-au
descoperit brăţări de ambele tipuri, precum şi inele de
păr
[9]
.
Inelele de păr simple, apar �n medii culturale diferite, la un palier
cronologic ce corespunde secolelor X-XI. Existenţa lor �n cimitirele de
secol X-XI, a fost confirmată prin descoperirile de la Alba Iulia-Staţia
de Salvare
[10]
, Alba
Iulia-Str. Br�nduşei
[11]
,
Blandiana-�n vii
[12]
,
Cluj Napoca-Str. Z�polya
[13]
,
Deva-Micro 15
[14]
,
G�mbaş-Măguricea
[15]
,
Orăştie-Dealul Pemilor, punct X2
[16]
,
P�clişa-La Izvoare
[17]
,
Salonta-Dealul Trupului
[18]
,
Sălacea-Dealul Vida
[19]
şi Vărşand-Movila dintre vii
[20]
.
Inele de păr simple, confecţionate din argint şi aur, s-au
descoperit şi �n M. 1, M. 5, M. 9, M. 12, M. 15 şi M. 20, din
necropola de la Szentes-Borb�sfőld, �ncadrată �ntre anii 950-980 / 990
[21]
.
Inele digitale confecţionate din bandă de tablă, similare cu cel
prezentat de noi, se păstrează �n vechile colecţii ale Muzeului
Naţional al Unirii
[22]
. �n cele trei orizonturi (I-III) ale cimitirului de la Mal� Kosihy, �ncadrat
�ntre prima jumătate a secolului al X-lea şi sf�rşitul secolului
al XI-lea, apar inele digitale din bandă de tablă
[23]
.
Colanul �mpletit, a imitat cel mai probabil brăţările turnate cu protome, existente la acest orizont cronologic. �n legătură cu acesta, nu cunoaştem piese similare din spaţiul central şi sud-est european.
Prezenţa cuielor din
fier �n mormintele din această perioadă, a fost documentată la
Szentes-Borb�sfőld, unde au fost
utilizate probabil la prinderea sicriului
[24]
,
la Deva-Micro 15
[25]
sau Simeria-�n vie
[26]
.
Cuţitele, apar frecvent
�n cimitirele situate la acest orizont cronologic. Depunerea de cuţite,
poate fi �nt�lnită �n necropolele de la Alba Iulia-Staţia de
Salvare
[27]
, Alba
Iulia-Str. Br�nduşei
[28]
,
Alba Iulia-Izvorul �mpăratului
[29]
şi Blandiana B
[30]
.
Din necropola de la Vukovar-Lijeva Bara, s-au recuperat 19 cuţite,
�ntre care unul din M.92, a fost descoperit �n conexiune cu piese de armament
[31]
.
S-a menţionat şi prezenţa materialului ceramic, �n mormintele de la Alba Iulia-Spitalul Veterinar. Consultarea registrului de inventar, c�t şi a depozitului de ev mediu, nu au oferit nici un rezultat. Pe baza analogiilor, piesele descrise de noi, pot fi plasate cu destulă siguranţă �n secolul al X-lea.
�n acest punct al
discuţiei noastre, trebuie să precizăm că, at�t punctul Canton
C.F.R. c�t şi Spitalul Veterinar, nu reprezintă două
necropole distincte, faţă de Staţia de Salvare ! Ambele
se află �n acelaşi perimetru, �nsă distanţele sunt
diferite. �ntre Staţia de Salvare şi Canton C.F.R.,
distanţa este de aproximativ 50 m, iar faţă de Spitalul
Veterinar, de 150 m. Dacă luăm �n calcul perimetrul pe care se
�ntinde cimitirul de la Alba Iulia-Staţia de Salvare, putem include
aici cele două puncte, nefiind deci vorba de necropole diferite. Foarte
importante sunt elementele de ritual, amintite de către D. Popescu, motiv
pentru care, suntem obligaţi să facem un scurt excurs
[32]
.
La stadiul actual al cercetărilor, putem accepta cu siguranţă,
trei spaţii funerare utilizate �n decursul secolului al X-lea. Este vorba
de necropolele din punctele: Staţia de Salvare
[33]
,
Str. Br�nduşei
[34]
şi Izvorul �mpăratului
[35]
. �n toate cele trei cazuri, constatăm prezenţa cărămizilor
şi a materialului litic ce acoperea unele morminte. R.R. Heitel
menţionează tangenţial aceste elemente de ritual din necropola
III de la Alba Iulia, prilej cu care, optează pentru o contemporaneitate
parţială cu Blandiana B
[36]
.
Faza a II-a din cimitirul de la Alba Iulia-Staţia de Salvare, se
caracterizează prin acoperirea mormintelor cu straturi de piatră sau
cărămizi romane reutilizate. �n alte cazuri, gropile simple de
formă rectangulară, au fost mărginite cu bucăţi de
piatră, �n genul pseudo-cistelor
[37]
.
Un ritual asemănător, am constatat cu ocazia cercetărilor din
anul 1999 şi 2001, efectuate la Alba Iulia-Str. Br�nduşei. O
parte considerabilă dintre morminte, au fost acoperite cu fragmente litice
informe, sau cu blocuri de calcar refolosite, de dimensiuni apreciabile.
Şi aici am surprins bucăţi informe de calcar, care bordau groapa
scheletului �n zona calotei, bazinului sau a membrelor inferioare
[38]
.
Unele detalii de ritual similare, s-au constatat şi �n cimitirul din
punctul Izvorul �mpăratului, unde �n cazul unor morminte, s-au
folosit cărămizi şi bucăţi de calcar şi gresie
[39]
.
Probabil că, numai compararea acestor elemente de rit şi ritual
funerar, �nt�lnite �n aceste trei spaţii funerare, ar oferi o imagine mult
mai reală a oraşului �n decursul secolului al X-lea. Din punctul
nostru de vedere, mai vechile consideraţii �n legătură cu
centrul politic de anvergură, existent la Alba Iulia �n secolul al X-lea
[40]
, şi implicit �momentul Hierotheus�, sunt susţinute de cercetările
arheologice.
BIBLIOGRAFIE
Anghel
1993
Gh.
Anghel, De la vechea Mitropolie
Ortodoxă a Transilvaniei la Episcopia de Alba Iulia, Editura
Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, 1993.
Blăjan-Popa
1983
M. Blăjan, Al. Popa, Cercetările
arheologice de la Alba Iulia - �Staţia de Salvare�. MCA XV, 1983, 375-380.
Blăjan-Botezatu
2000
M. Blăjan,
D. Botezatu, Studiul arheologic şi
antropologic al mormintelor de incineraţie prefeudale ( secolul VIII ) de
la Alba Iulia � � Staţia de Salvare �. Apulum XXXVII/1, 2000, 453-470.
Blăjan
2002
M. Blăjan, Alba Iulia, Jud. Alba. Punct: Izvorul �mpăratului. Cod sit: 1026.03. CCA XXXVI, 2002, 33.
Chidioşan
1969
N. Chidioşan, O necropolă din feudalismul timpuriu
descoperită la Sălacea. SCIV 20, 4, 1969, 611-615.
Ciugudean
1996
H.
Ciugudean, Anul 1000 la Alba Iulia. �ntre
istorie şi arheologie. Catalogul expoziţiei. Alba Iulia, 1996.
Ciugudean-Dragotă 2002
H. Ciugudean, A.
Dragotă, Civilizaţia
medievală timpurie din Transilvania: rit şi ritual funerar ( secolele
IX-XI ). Catalogul expoziţiei, Alba Iulia, 2002.
Dragotă-Br�nda 2000
A. Dragotă, D. S.
Br�nda, Alba Iulia- Str. Arhim. Iuliu
Hossu. CCA XXXIV, 2000, 10sq.
Dragotă-Br�nda 2001
A.
Dragotă, D. S. Br�nda, Necropola medieval-timpurie de la Alba Iulia- Str. Arhimandrit Iuliu
Hossu (fostă Br�nduşei). Săpăturile de salvare din anul
1999. Apulum XXXVIII/1, 2001, 289-318.
Dragotă-colab. 2002a
A.
Dragotă, A. Niţoi, I. Băbuţ, A. Bădescu, D. Berariu,
C. Cioancă, R. Crăciun, V. Deleanu, R. Gheorghiu, I. Lascu, D.
Miloş, N. Neag, C. Nicoară, R. Ota, C. Păun, C. Soare, V.
Ştefu, D. Trif, C. M. Urian, Alba
Iulia, jud. Alba. Punct: Str.
Arhimandrit Iuliu Hossu ( fostă Br�nduşei ). Cod sit: 1026.09. CCA XXXVI, 2002, 34sq,
Pl. 10.
Dragotă-colab. 2002b
A.
Dragotă, V.
Deleanu, C.-M. Urian, I. Băbuţ, A. Niţoi, V. Ştefu, D.-S.
Br�nda, Săpături de salvare �n
cimitirul de la Alba Iulia � Str. Arhimandrit Iuliu Hossu ( fostă
Br�nduşei ). In memoriam Nicolae Branga. PA II, 2002, 38-57.
Dr�mbărean-colab. 1998a
M. Dr�mbărean, N.
Rodean, A. Gligor, Alba Iulia � Str. Br�nduşei. CCA XXXII, 1998, 3sq.
Dr�mbărean-colab.
1998b
M. Dr�mbărean, N.
Rodean, A. Gligor, V. Moga, D. Anghel, O
nouă necropolă medieval timpurie descoperită la Alba Iulia.
Apulum XXXV, 1998, 187-205.
Hanuliak
1994
M. Hanuliak, Mal� Kosihy. Pohrebisko z 10. � 11. Storočia, Archeologick� �stav Slovenskej akad�mie vied, Nitra, 1994.
Heitel 1983
R. R. Heitel, Unele
consideraţii privind civilizaţia din bazinul carpatic �n cursul celei
de-a doua jumătăţi a sec. IX �n lumina izvoarelor
arheologice, SCIVA 34, 2,
1983, 93-115.
Heitel 1994-1995
R. R. Heitel, Die Arch�ologie der ersten und zweiten Phase
des Eindrigens der Ungarn in das innerkarpatische Transilvanien, Dacia N. S.
XXXVIII-XXXIX, 1994-1995, 389-439.
Horedt 1954
K.
Horedt, Voievodatul de la
Bălgrad-Alba Iulia, SCIV V,
3-4, 1954, 487-512.
Horedt 1966
K.
Horedt, Die Ansiedlung von Blandiana,
Rayon Orăştie, am Ausgang des ersten Jahrtausends u. Z., Dacia N. S. X/1966,
261-290.
Horedt 1986
K. Horedt, Siebenb�rgen im Fr�hmittelalter, Bonn,
1986.
Kov�cs 1942
Istv�n Kov�cs, A kolozsv�ri Z�polya-utcai magyar
honfoglal�skori temető. � Dar landnahmezeitliche Friedhof von Kolozsv�r,
Z�polya Gasse. K�zlCluj II, 1, 1942, 85-118.
Moga-Ciugudean 1995
V. Moga, H. Ciugudean, Repertoriul arheologic al judeţului
Alba, Alba iulia, 1995.
Pascu 1981
Ştefan Pascu, Semnificaţiile unor recente descoperiri
arheologice. Voievodatul rom�nesc al Albei. MI XV/9, 1981, 14-18.
Pinter
1992-1994
Z. K. Pinter, Spada medievală din morm�ntul de
călăreţ de la Deva. Consideraţii tipologice şi
cronologice. Sargeţia XXV, 1992-1994, 235-246.
Pinter 1994
Z. K. Pinter, Das mittelalterliche Schwert aus dem
Reitergrab in Diemrich-Deva, FVL 37-2, 1994, 5-10.
Pinter-Ţiplic-Dragotă 2001
Z. K. Pinter, M. Ţiplic, A. Dragotă, Orăştie
, jud. Hunedoara. Punct: Dealul Pemilor. Cod sit: 87647.02 CCA XXXV, 2001,
167-168.
Popescu 1956
D. Popescu, Cercetări arheologice �n Transilvania
(I-IV), Editura Academiei Republicii Populare Rom�ne, 1956.
Popescu 1963
D. Popescu, Săpăturile arheologice din R. P.
R. �n anul 1962. SCIV XIV, 2, 1963, 451-466.
R�v�sz 1996
L. R�v�sz, Honfoglal�s kori temető
Szentes-Borb�sf�ld�n (Szab� J�nos Győző �sat�sa nyom�n). � Ein
landnahmezeitliches Gr�berfeld in Szentes-Borb�sf�ld (Nach der Ausgrabung von
J�nos Győző Szab�). MFM�-StudArch 2, 1996, 299-336.
Rusu 1979
M. Rusu, Castrul roman Apulum şi cetatea feudală Alba Iulia, AIIA XXII, 1979, 47-70.
Szalontai 2000
Csaba Szalontai, Kritische Bemerkungen zur Rolle der Bulgaren
im 9. Jahrhundert in der Gro�en Ungarischen Tiefebene und in Siebenb�rgen. -
Kritikai �szrev�telek a bolg�rok szerep�ről a 9. sz�zadi Nagyalf�ld�n �s
Erd�lyben. MFM�-StudArch VI, 2000, 263-286.
Vinski 1959
Z. Vinski, Ausgrabungen in Vukovar, ArchJug III,
1959, 99-110.
EXPLANATION OF FIGURES:
Plan I�������������� - Roman and Middle Age cemeteries in Alba Iulia
Plansa I ���������� - 1-3d: Alba Iulia- Block station. Objects from M1/1961 funerary ������������������������������������������ inventory;
Plansa II���������� - 1-3: Alba Iulia- Block station. Objects from M1/1961 funerary �������������������������������������������� inventory;
Plansa III��������� - Alba Iulia- Block station and Veterinary Hospital. Objects from ����������������������������������������� M1/1961, M2/1962 and M4/1962 funerary inventory:������������������������������������������������������ - 2-4, 6: Block station, M1/1961;
����������������������������������� - 1, 4-5: Veterinary Hospital, M2/1962;
����������������������������������� - 8-9: Veterinary Hospital, M4/1962;
Plansa IV�������� - Alba Iulia-Railway block station and
Veterinary Hospital. Objects ����������������������������� from
M1/1961, M2/1962 and M4/1962 funerary inventory:
����������������������������������� - 2-3: Block station, M1/1961;
����������������������������������� - 1, 4-5: Veterinary Hospital, M2/1962;
����������������������������������� -
6: Veterinary
Hospital, M4/1962.