Institutul pentru Cercetarea
Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS III ISSN 1583-1817 Editura Economică, Sibiu 2004 Autori:
|
Cercetări arheologice
la
Alba Iulia-Spitalul
Veterinar şi Canton C.F.R.
(1961-1962)
In memoriam Alexandru Popa
Aurel
DRAGOTĂ,
Cosmin
Marcel ORIAN, Isabela BĂBUŢ,
Anita
Sabina NICULESCU, Antonia Petronela COSTEA, Marius BREAZU
SUMMARY
Archaeological
Researches to Alba Iulia Spitalul Veterinar and Canton CFR
(1961-1962)
The
present article presents some material stored between the archaeological
collections of the National Union Museum in Alba Iulia. They were discovered
in 1961-1962 by the lamented Alexandru Popa during the excavations from the
Veterinary Hospital and Zlatna Street, in Alba Iulia. Both points are included
in the “Emergency Service Station” cemetery area. The specific features of the
graves together with the archaeological remains place these discoveries within
the 10th century. An English variant of this article will appear in
Patrimonium Apulense III / 2003.
În cele ce urmează, vom
încerca să prezentăm ceea ce s-a mai păstrat din două
săpături arheologice, realizate de către regretatul Alexandru
Popa, între anii 1961-1962, în perimetrul cunoscutei necropole de la Alba
Iulia-Staţia de Salvare (plan I)
[1]
.
Prima cercetare arheologică, a fost efectuată în toamna anului 1961,
la nord de oraş, în punctul Canton C.F.R.. Cu acel prilej, a depistat
cinci (şase ?) morminte de inhumaţie. Pe baza materialului arheologic
(brăţări de sârmă împletită, vase ceramice),
considerat destul de modest, mormintele au fost atribuite populaţiei
autohtone şi încadrate între secolele IX-X
[2]
.
Cu ocazia unor lucrări edilitare, efectuate în anul 1962, în punctul Spitalul
Veterinar, a dezvelit 4 morminte de inhumaţie. Cu excepţia unui
mormânt, toate au fost acoperite cu fragmente de cărămizi sau
ţigle romane şi o lespede de piatră, de dimensiuni apreciabile.
Materialul arheologic (cercei şi brăţări), a fost plasat
într-o perioadă anterioară culturii Bjelo Brdo
[3]
.
Aceste descoperiri sunt amintite şi de M. Rusu, care menţionează
cinci morminte, orientate V-E, datate pe baza materialului arheologic între
secolele IX-X
[4]
. În
continuare, vom prezenta materialul arheologic, care s-a mai păstrat din
aceste cercetări.
1.
Verigă din fier, lenticulară în secţiune (d = 1.7 cm, g
= 3 mm – 4 mm). Stare fragmentară [pl. III/5, IV/4. Alba Iulia-Spitalul Veterinar /M.2. Inv. MNUAI
7659].
2.
Cuţit din fier (L = 10 cm, l = 1.1 cm-1.5 cm, g = 3 mm),
păstrat în stare fragmentară. Lungimea actuală a mânerului este
de 1.5 cm [pl. III/1, IV/1. Alba Iulia-Spitalul
Veterinar. M.2. Inv. MNUAI 7660].
3.
Inel de păr (d = 1.2 cm, g = 2 mm), realizat dintr-un fir de
sârmă de bronz, circular în secţiune. Extremităţile sunt
apropiate [pl. III/7, IV/5. Alba Iulia-Spitalul
Veterinar. M.2. Inv. MNUAI 7661].
4.
Inele de păr (d = 1 cm-1.2 cm, g = 1 mm), confecţionate din
fir de sârmă de bronz, circular în secţiune. Ambele exemplare, se
încadrează în categoria inelelor de păr simple, cu
extremităţile apropiate. Forma lor este ovoidală [pl.
III/8-9. Alba Iulia-Spitalul Veterinar. M.4. Inv. MNUAI
7657-7658].
5.
Cuie din fier (3 buc.), păstrate în stare fragmentară. Corpul
pieselor este patrulater în secţiune, şi se îngroaşă
treptate spre partea superioară. Cu excepţia unei piese, celelalte
deţin câte o floare ovoidală [pl. III/2-4, IV/2. Alba Iulia-Canton C.F.R. M.1. Inv. MNUAI 7662].
6.
Brăţară (d = 5.3 cm, 5 = 3 mm), realizată dintr-un
fir de bronz, circular în secţiune. Extremităţile sunt deschise
şi retezate [pl. I/1, II/1. Alba
Iulia-Canton C. F. R. M.1. Inv. MNUAI
7663].
7.
Brăţară din bronz (d = 5.6 cm, g = 3 mm), realizată
prin împletirea a trei fire de sârmă subţire, circulare în
secţiune. Sistemul de închidere, constă din două cârlige, câte
unul la fiecare capăt. După îmbinare, cele două cârlige, au fost
răsucite [pl. I/2, II/2. Alba Iulia-Canton
C. F. R. M.1. Inv. MNUAI 7664].
8.
Inel digital (d = 1.7 cm, l = 5 mm, g = 1 mm), confecţionat din
tablă subţire de bronz, cu extremităţile apropiate.
Fără decor [pl. III/6, IV/3.
Alba Iulia-Canton C. F. R.
M.1. Inv. MNUAI 7665].
9.
Colan fragmentar, păstrat în patru bucăţi. A fost
confecţionat din trei fire de sârmă împletite. Probabil că,
ambele extremităţi se terminau cu protome. Protoma care s-a mai
păstrat ne permite câteva observaţii. Mai exact, capul animalului a
fost lucrat separat. La extremitatea botului, se observă două fire
subţiri de sârmă, învelite de o tablă subţire. Din ceafă,
apar cele trei fire de sârmă. Capul are o lungime de 3.4 cm, din care 2.1
cm o reprezintă botul [pl. I/3a-3d, II/3. Alba Iulia-Canton C. F. R. M.1. Inv. MNUAI 7655].
După dimensiunile
brăţărilor din M.1 de la Canton C. F. R. putem să
presupunem, că defunctul a fost un copil. Pentru brăţara
simplă, avem analogii în necropolele de secol X, de la Alba Iulia-Str.
Brînduşei
[5]
, Alba Iulia-Staţia
de Salvare
[6]
, Deva-Micro
15
[7]
şi Vărşand-Movila dintre vii
[8]
. În cimitirul de la Szakcs (Ungaria), plasat în secolul al X-lea, s-au
descoperit brăţări de ambele tipuri, precum şi inele de
păr
[9]
.
Inelele de păr simple, apar în medii culturale diferite, la un palier
cronologic ce corespunde secolelor X-XI. Existenţa lor în cimitirele de
secol X-XI, a fost confirmată prin descoperirile de la Alba Iulia-Staţia
de Salvare
[10]
, Alba
Iulia-Str. Brînduşei
[11]
,
Blandiana-În vii
[12]
,
Cluj Napoca-Str. Zápolya
[13]
,
Deva-Micro 15
[14]
,
Gîmbaş-Măguricea
[15]
,
Orăştie-Dealul Pemilor, punct X2
[16]
,
Pâclişa-La Izvoare
[17]
,
Salonta-Dealul Trupului
[18]
,
Sălacea-Dealul Vida
[19]
şi Vărşand-Movila dintre vii
[20]
.
Inele de păr simple, confecţionate din argint şi aur, s-au
descoperit şi în M. 1, M. 5, M. 9, M. 12, M. 15 şi M. 20, din
necropola de la Szentes-Borbásfőld, încadrată între anii 950-980 / 990
[21]
.
Inele digitale confecţionate din bandă de tablă, similare cu cel
prezentat de noi, se păstrează în vechile colecţii ale Muzeului
Naţional al Unirii
[22]
. În cele trei orizonturi (I-III) ale cimitirului de la Malé Kosihy, încadrat
între prima jumătate a secolului al X-lea şi sfârşitul secolului
al XI-lea, apar inele digitale din bandă de tablă
[23]
.
Colanul împletit, a imitat cel mai probabil brăţările turnate cu protome, existente la acest orizont cronologic. În legătură cu acesta, nu cunoaştem piese similare din spaţiul central şi sud-est european.
Prezenţa cuielor din
fier în mormintele din această perioadă, a fost documentată la
Szentes-Borbásfőld, unde au fost
utilizate probabil la prinderea sicriului
[24]
,
la Deva-Micro 15
[25]
sau Simeria-În vie
[26]
.
Cuţitele, apar frecvent
în cimitirele situate la acest orizont cronologic. Depunerea de cuţite,
poate fi întâlnită în necropolele de la Alba Iulia-Staţia de
Salvare
[27]
, Alba
Iulia-Str. Brînduşei
[28]
,
Alba Iulia-Izvorul Împăratului
[29]
şi Blandiana B
[30]
.
Din necropola de la Vukovar-Lijeva Bara, s-au recuperat 19 cuţite,
între care unul din M.92, a fost descoperit în conexiune cu piese de armament
[31]
.
S-a menţionat şi prezenţa materialului ceramic, în mormintele de la Alba Iulia-Spitalul Veterinar. Consultarea registrului de inventar, cât şi a depozitului de ev mediu, nu au oferit nici un rezultat. Pe baza analogiilor, piesele descrise de noi, pot fi plasate cu destulă siguranţă în secolul al X-lea.
În acest punct al
discuţiei noastre, trebuie să precizăm că, atât punctul Canton
C.F.R. cât şi Spitalul Veterinar, nu reprezintă două
necropole distincte, faţă de Staţia de Salvare ! Ambele
se află în acelaşi perimetru, însă distanţele sunt
diferite. Între Staţia de Salvare şi Canton C.F.R.,
distanţa este de aproximativ 50 m, iar faţă de Spitalul
Veterinar, de 150 m. Dacă luăm în calcul perimetrul pe care se
întinde cimitirul de la Alba Iulia-Staţia de Salvare, putem include
aici cele două puncte, nefiind deci vorba de necropole diferite. Foarte
importante sunt elementele de ritual, amintite de către D. Popescu, motiv
pentru care, suntem obligaţi să facem un scurt excurs
[32]
.
La stadiul actual al cercetărilor, putem accepta cu siguranţă,
trei spaţii funerare utilizate în decursul secolului al X-lea. Este vorba
de necropolele din punctele: Staţia de Salvare
[33]
,
Str. Brînduşei
[34]
şi Izvorul Împăratului
[35]
. În toate cele trei cazuri, constatăm prezenţa cărămizilor
şi a materialului litic ce acoperea unele morminte. R.R. Heitel
menţionează tangenţial aceste elemente de ritual din necropola
III de la Alba Iulia, prilej cu care, optează pentru o contemporaneitate
parţială cu Blandiana B
[36]
.
Faza a II-a din cimitirul de la Alba Iulia-Staţia de Salvare, se
caracterizează prin acoperirea mormintelor cu straturi de piatră sau
cărămizi romane reutilizate. În alte cazuri, gropile simple de
formă rectangulară, au fost mărginite cu bucăţi de
piatră, în genul pseudo-cistelor
[37]
.
Un ritual asemănător, am constatat cu ocazia cercetărilor din
anul 1999 şi 2001, efectuate la Alba Iulia-Str. Brânduşei. O
parte considerabilă dintre morminte, au fost acoperite cu fragmente litice
informe, sau cu blocuri de calcar refolosite, de dimensiuni apreciabile.
Şi aici am surprins bucăţi informe de calcar, care bordau groapa
scheletului în zona calotei, bazinului sau a membrelor inferioare
[38]
.
Unele detalii de ritual similare, s-au constatat şi în cimitirul din
punctul Izvorul Împăratului, unde în cazul unor morminte, s-au
folosit cărămizi şi bucăţi de calcar şi gresie
[39]
.
Probabil că, numai compararea acestor elemente de rit şi ritual
funerar, întâlnite în aceste trei spaţii funerare, ar oferi o imagine mult
mai reală a oraşului în decursul secolului al X-lea. Din punctul
nostru de vedere, mai vechile consideraţii în legătură cu
centrul politic de anvergură, existent la Alba Iulia în secolul al X-lea
[40]
, şi implicit “momentul Hierotheus“, sunt susţinute de cercetările
arheologice.
BIBLIOGRAFIE
Anghel
1993
Gh.
Anghel, De la vechea Mitropolie
Ortodoxă a Transilvaniei la Episcopia de Alba Iulia, Editura
Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, 1993.
Blăjan-Popa
1983
M. Blăjan, Al. Popa, Cercetările
arheologice de la Alba Iulia - „Staţia de Salvare”. MCA XV, 1983, 375-380.
Blăjan-Botezatu
2000
M. Blăjan,
D. Botezatu, Studiul arheologic şi
antropologic al mormintelor de incineraţie prefeudale ( secolul VIII ) de
la Alba Iulia – “ Staţia de Salvare “. Apulum XXXVII/1, 2000, 453-470.
Blăjan
2002
M. Blăjan, Alba Iulia, Jud. Alba. Punct: Izvorul Împăratului. Cod sit: 1026.03. CCA XXXVI, 2002, 33.
Chidioşan
1969
N. Chidioşan, O necropolă din feudalismul timpuriu
descoperită la Sălacea. SCIV 20, 4, 1969, 611-615.
Ciugudean
1996
H.
Ciugudean, Anul 1000 la Alba Iulia. Între
istorie şi arheologie. Catalogul expoziţiei. Alba Iulia, 1996.
Ciugudean-Dragotă 2002
H. Ciugudean, A.
Dragotă, Civilizaţia
medievală timpurie din Transilvania: rit şi ritual funerar ( secolele
IX-XI ). Catalogul expoziţiei, Alba Iulia, 2002.
Dragotă-Brânda 2000
A. Dragotă, D. S.
Brânda, Alba Iulia- Str. Arhim. Iuliu
Hossu. CCA XXXIV, 2000, 10sq.
Dragotă-Brânda 2001
A.
Dragotă, D. S. Brânda, Necropola medieval-timpurie de la Alba Iulia- Str. Arhimandrit Iuliu
Hossu (fostă Brînduşei). Săpăturile de salvare din anul
1999. Apulum XXXVIII/1, 2001, 289-318.
Dragotă-colab. 2002a
A.
Dragotă, A. Niţoi, I. Băbuţ, A. Bădescu, D. Berariu,
C. Cioancă, R. Crăciun, V. Deleanu, R. Gheorghiu, I. Lascu, D.
Miloş, N. Neag, C. Nicoară, R. Ota, C. Păun, C. Soare, V.
Ştefu, D. Trif, C. M. Urian, Alba
Iulia, jud. Alba. Punct: Str.
Arhimandrit Iuliu Hossu ( fostă Brânduşei ). Cod sit: 1026.09. CCA XXXVI, 2002, 34sq,
Pl. 10.
Dragotă-colab. 2002b
A.
Dragotă, V.
Deleanu, C.-M. Urian, I. Băbuţ, A. Niţoi, V. Ştefu, D.-S.
Brânda, Săpături de salvare în
cimitirul de la Alba Iulia – Str. Arhimandrit Iuliu Hossu ( fostă
Brânduşei ). In memoriam Nicolae Branga. PA II, 2002, 38-57.
Drâmbărean-colab. 1998a
M. Drâmbărean, N.
Rodean, A. Gligor, Alba Iulia – Str. Brînduşei. CCA XXXII, 1998, 3sq.
Drâmbărean-colab.
1998b
M. Drâmbărean, N.
Rodean, A. Gligor, V. Moga, D. Anghel, O
nouă necropolă medieval timpurie descoperită la Alba Iulia.
Apulum XXXV, 1998, 187-205.
Hanuliak
1994
M. Hanuliak, Malé Kosihy. Pohrebisko z 10. – 11. Storočia, Archeologický ústav Slovenskej akadémie vied, Nitra, 1994.
Heitel 1983
R. R. Heitel, Unele
consideraţii privind civilizaţia din bazinul carpatic în cursul celei
de-a doua jumătăţi a sec. IX în lumina izvoarelor
arheologice, SCIVA 34, 2,
1983, 93-115.
Heitel 1994-1995
R. R. Heitel, Die Archäologie der ersten und zweiten Phase
des Eindrigens der Ungarn in das innerkarpatische Transilvanien, Dacia N. S.
XXXVIII-XXXIX, 1994-1995, 389-439.
Horedt 1954
K.
Horedt, Voievodatul de la
Bălgrad-Alba Iulia, SCIV V,
3-4, 1954, 487-512.
Horedt 1966
K.
Horedt, Die Ansiedlung von Blandiana,
Rayon Orăştie, am Ausgang des ersten Jahrtausends u. Z., Dacia N. S. X/1966,
261-290.
Horedt 1986
K. Horedt, Siebenbürgen im Frühmittelalter, Bonn,
1986.
Kovács 1942
István Kovács, A kolozsvári Zápolya-utcai magyar
honfoglaláskori temető. – Dar landnahmezeitliche Friedhof von Kolozsvár,
Zápolya Gasse. KözlCluj II, 1, 1942, 85-118.
Moga-Ciugudean 1995
V. Moga, H. Ciugudean, Repertoriul arheologic al judeţului
Alba, Alba iulia, 1995.
Pascu 1981
Ştefan Pascu, Semnificaţiile unor recente descoperiri
arheologice. Voievodatul românesc al Albei. MI XV/9, 1981, 14-18.
Pinter
1992-1994
Z. K. Pinter, Spada medievală din mormântul de
călăreţ de la Deva. Consideraţii tipologice şi
cronologice. Sargeţia XXV, 1992-1994, 235-246.
Pinter 1994
Z. K. Pinter, Das mittelalterliche Schwert aus dem
Reitergrab in Diemrich-Deva, FVL 37-2, 1994, 5-10.
Pinter-Ţiplic-Dragotă 2001
Z. K. Pinter, M. Ţiplic, A. Dragotă, Orăştie
, jud. Hunedoara. Punct: Dealul Pemilor. Cod sit: 87647.02 CCA XXXV, 2001,
167-168.
Popescu 1956
D. Popescu, Cercetări arheologice în Transilvania
(I-IV), Editura Academiei Republicii Populare Române, 1956.
Popescu 1963
D. Popescu, Săpăturile arheologice din R. P.
R. în anul 1962. SCIV XIV, 2, 1963, 451-466.
Révész 1996
L. Révész, Honfoglalás kori temető
Szentes-Borbásföldón (Szabó János Győző ásatása nyomán). – Ein
landnahmezeitliches Gräberfeld in Szentes-Borbásföld (Nach der Ausgrabung von
János Győző Szabó). MFMÉ-StudArch 2, 1996, 299-336.
Rusu 1979
M. Rusu, Castrul roman Apulum şi cetatea feudală Alba Iulia, AIIA XXII, 1979, 47-70.
Szalontai 2000
Csaba Szalontai, Kritische Bemerkungen zur Rolle der Bulgaren
im 9. Jahrhundert in der Großen Ungarischen Tiefebene und in Siebenbürgen. -
Kritikai észrevételek a bolgárok szerepéről a 9. századi Nagyalföldén és
Erdélyben. MFMÉ-StudArch VI, 2000, 263-286.
Vinski 1959
Z. Vinski, Ausgrabungen in Vukovar, ArchJug III,
1959, 99-110.
EXPLANATION OF FIGURES:
Plan I - Roman and Middle Age cemeteries in Alba Iulia
Plansa I - 1-3d: Alba Iulia- Block station. Objects from M1/1961 funerary inventory;
Plansa II - 1-3: Alba Iulia- Block station. Objects from M1/1961 funerary inventory;
Plansa III - Alba Iulia- Block station and Veterinary Hospital. Objects from M1/1961, M2/1962 and M4/1962 funerary inventory: - 2-4, 6: Block station, M1/1961;
- 1, 4-5: Veterinary Hospital, M2/1962;
- 8-9: Veterinary Hospital, M4/1962;
Plansa IV - Alba Iulia-Railway block station and
Veterinary Hospital. Objects from
M1/1961, M2/1962 and M4/1962 funerary inventory:
- 2-3: Block station, M1/1961;
- 1, 4-5: Veterinary Hospital, M2/1962;
-
6: Veterinary
Hospital, M4/1962.
[1] Pascu 1981, 14-18; Blăjan-Popa 1983, 375-380; Anghel 1993, 12sq; Ciugudean 1996; Blăjan-Botezatu 2000, 453-470; Szalontai 2000, 271sq. În privinţa cimitirului de la “ Staţia de Salvare “, autorul corelează prima perioadă cu bulgarii prezenţi aici în secolul al IX-lea, iar a doua perioadă care a durat până în secolul al XI-lea, cu maghiarii.
[2] Popescu 1963, 453sq; Alba Iulia 2000, 110.
[3] Popescu 1963, 453sq.
[4] Rusu 1979, 58. Pe lângă piesele din metal, în componenţa inventarului funerar sunt menţionate şi vase ceramice. Autorul, presupune că, aşezarea aferentă acestui cimitir se află în Dealul Furcilor.
[5] Ciugudean-Dragotă 2002, 49sq, fig. 112, 117.
[6] Ciugudean 1996, 15, fig. 70; Ciugudean-Dragotă 2002, 43, fig. 83.
[7] Horedt 1986, 84, fig. 39; Pinter 1992-1994, 239sq, pl. 4; Pinter 1994, pl. 4; Ciugudean-Dragotă 2002, 51, fig. 121.
[8] Popescu 1956, 90, fig. 81/3. Inventarul funerar al acestui cimitir, nu poate fi încadrat în totalitate în secolul al XI-lea.
[9] Mészáros 1962, 202sqq, fig. 3/a1-a2, b1-b2, fig. 11/3.
[10] Ciugudean 1996.
[11] Dragotă-Brânda 2000; Dragotă-Brânda 2001.
[12] Horedt 1966, 279sqq, fig. 18/10, 17, 23/2a.
[13] Kovács 1942.
[14] Horedt 1986, 84, fig. 39; Pinter 1992-1994, 239sq, pl. 4; Pinter 1994, 9, pl. 4; Ciugudean-Dragotă 2002, 52, fig. 122.
[15] Hampel 1905, 532, fig. 5-7.
[16] Pinter-Ţiplic-Dragotă 2001.
[17] Dragotă-colab. 2002a; Dragotă-colab. 2002b.
[18] Cosma 2001, 527, pl. 25/5-6.
[19] Chidioşan 1969, 612, fig. 1/5-6
[20] Popescu 1956, 91, fig. 83/10-11.
[21] Révész 1996, 300sqq, fig. 10/1. Cu excepţia piesei din M.12, restul s-au pierdut.
[22] Horedt 1958, fig. 17/1, 5. Inv. MNUAI - F. 5454, 5457.
[23] Hanuliak 1994, 53, fig. 46, 49, pl. VII/A-6, XII/E-1, XXV/D-3, XXXVIII/A-1,2, XXIX/C-2, L/B-3, LVII/A-3, LVIII/A-3, LXXIX/A-1.
[24] Révész 1996, 299, fig. 2/2-14.
[25] Horedt 1986, 84, fig. 39; Pinter 1992-1994, pl. 4; Pinter 1994, pl.4.
[26] Basa 1970, 231.
[27] Ciugudean 1996, 10, 15, fig. 82, 87, 91; Ciugudean-Dragotă 2002, 40, 46, fig. 66, 69.
[28] Drâmbărean-colab. 1998a, 3sq; Drâmbărean-colab. 1998b, 188, pl. V/c-d, pl. VI/c.
[29] Blăjan 2002, 33.
[30] Horedt 1966, 282sq, fig. 23/8, 21.
[31] Vinski 1959, 102sqq, pl. XXXVI/13.
[32] Popescu 1963, 453sq.
[33] Blăjan-Popa 1983; Heitel 1994-1995, 418; Ciugudean 1996.
[34] Drâmbărean-colab. 1998a, 3sq; Drâmbărean-colab. 1998b, 187-205; Dragotă-Brânda 2000, 10sq; Dragotă-Brânda 2001, 289-318; Dragotă-colab. 2002a, 34sq, pl. 10; Dragotă-colab. 2002b, 38-57.
[35] Blăjan 2002, 33.
[36] Heitel 1983, 107; Heitel 1994-1995, 418, nota 51. Susţine că, mai mult de jumătate dintre mormintele necropolei III ( peste 900 de morminte ?), au fost acoperite cu un strat de pietre, majoritatea neprelucrate, unele chiar bucăţi din construcţiile romane. În alte cazuri, s-au constatat două straturi de piatră, între care se afla un strat subţire de pământ, amestecat cu material ceramic. În privinţa ceramicii, regretatul R. R. Heitel, menţionează că, aproximativ în jumătate dintre morminte, s-a găsit câte un singur vas de ofrandă, depus aproape întotdeauna lângă cap.
[37] Ciugudean-Dragotă 2002, 11.
[38] Dragotă-Brânda 2000, 10sq; Dragotă-Brânda 2001, 289-318; Dragotă-colab. 2002a, 34sq; Dragotă-colab. 2002b, 38-57.
[39] Blăjan 2002, 33.
[40] Horedt 1954, 487-512; Pascu 1981, 14-18.