Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS III ISSN 1583-1817 Editura Economică, Sibiu 2004 Autori: Aurel DRAGOTĂ, Cosmin Marcel ORIAN, Isabela BĂBUŢ, Anita Sabina NICULESCU, Antonia Petronela COSTEA, Marius BREAZU pag. (pages in the paper volume):169-182. Planşe / Figures

Cercetări arheologice la

Alba Iulia-Spitalul Veterinar şi Canton C.F.R.

(1961-1962)

 

In memoriam Alexandru Popa

 

Aurel DRAGOTĂ,

Cosmin Marcel ORIAN, Isabela BĂBUŢ,

Anita Sabina NICULESCU, Antonia Petronela COSTEA, Marius BREAZU

 

SUMMARY

 

Archaeological Researches to Alba Iulia Spitalul Veterinar and Canton CFR

(1961-1962)

 

The present article presents some material stored between the archaeological collections of the National Union Museum in Alba Iulia. They were discovered in 1961-1962 by the lamented Alexandru Popa during the excavations from the Veterinary Hospital and Zlatna Street, in Alba Iulia. Both points are included in the “Emergency Service Station” cemetery area. The specific features of the graves together with the archaeological remains place these discoveries within the 10^th century. An English variant of this article will appear in Patrimonium Apulense III / 2003.

 

În cele ce urmează, vom încerca să prezentăm ceea ce s-a mai păstrat din două săpături arheologice, realizate de către regretatul Alexandru Popa, între anii 1961-1962, în perimetrul cunoscutei necropole de la Alba Iulia-Staţia de Salvare (plan I) [1] . Prima cercetare arheologică, a fost efectuată în toamna anului 1961, la nord de oraş, în punctul Canton C.F.R.. Cu acel prilej, a depistat cinci (şase ?) morminte de inhumaţie. Pe baza materialului arheologic (brăţări de sârmă împletită, vase ceramice), considerat destul de modest, mormintele au fost atribuite populaţiei autohtone şi încadrate între secolele IX-X [2] . Cu ocazia unor lucrări edilitare, efectuate în anul 1962, în punctul Spitalul Veterinar, a dezvelit 4 morminte de inhumaţie. Cu excepţia unui mormânt, toate au fost acoperite cu fragmente de cărămizi sau ţigle romane şi o lespede de piatră, de dimensiuni apreciabile. Materialul arheologic (cercei şi brăţări), a fost plasat într-o perioadă anterioară culturii Bjelo Brdo [3] . Aceste descoperiri sunt amintite şi de M. Rusu, care menţionează cinci morminte, orientate V-E, datate pe baza materialului arheologic între secolele IX-X [4] . În continuare, vom prezenta materialul arheologic, care s-a mai păstrat din aceste cercetări.

1.                   Verigă din fier, lenticulară în secţiune (d = 1.7 cm, g = 3 mm – 4 mm). Stare fragmentară [pl. III/5, IV/4. Alba Iulia-Spitalul Veterinar /M.2. Inv. MNUAI 7659].

2.                   Cuţit din fier (L = 10 cm, l = 1.1 cm-1.5 cm, g = 3 mm), păstrat în stare fragmentară. Lungimea actuală a mânerului este de 1.5 cm [pl. III/1, IV/1. Alba Iulia-Spitalul Veterinar.  M.2. Inv. MNUAI 7660].

3.                   Inel de păr (d = 1.2 cm, g = 2 mm), realizat dintr-un fir de sârmă de bronz, circular în secţiune. Extremităţile sunt apropiate [pl. III/7, IV/5. Alba Iulia-Spitalul Veterinar. M.2. Inv. MNUAI 7661].

4.                   Inele de păr (d = 1 cm-1.2 cm, g = 1 mm), confecţionate din fir de sârmă de bronz, circular în secţiune. Ambele exemplare, se încadrează în categoria inelelor de păr simple, cu extremităţile apropiate. Forma lor este ovoidală [pl. III/8-9.  Alba Iulia-Spitalul Veterinar. M.4. Inv. MNUAI 7657-7658].

5.                   Cuie din fier (3 buc.), păstrate în stare fragmentară. Corpul pieselor este patrulater în secţiune, şi se îngroaşă treptate spre partea superioară. Cu excepţia unei piese, celelalte deţin câte o floare ovoidală [pl. III/2-4, IV/2. Alba Iulia-Canton C.F.R. M.1. Inv. MNUAI 7662].

6.                   Brăţară (d = 5.3 cm, 5 = 3 mm), realizată dintr-un fir de bronz, circular în secţiune. Extremităţile sunt deschise şi retezate [pl. I/1, II/1.  Alba Iulia-Canton C. F. R. M.1. Inv. MNUAI 7663].

7.                   Brăţară din bronz (d = 5.6 cm, g = 3 mm), realizată prin împletirea a trei fire de sârmă subţire, circulare în secţiune. Sistemul de închidere, constă din două cârlige, câte unul la fiecare capăt. După îmbinare, cele două cârlige, au fost răsucite [pl. I/2, II/2. Alba Iulia-Canton C. F. R. M.1. Inv. MNUAI 7664].

8.                   Inel digital (d = 1.7 cm, l = 5 mm, g = 1 mm), confecţionat din tablă subţire de bronz, cu extremităţile apropiate. Fără decor [pl. III/6, IV/3.  Alba Iulia-Canton C. F. R. M.1. Inv. MNUAI 7665].

9.                   Colan fragmentar, păstrat în patru bucăţi. A fost confecţionat din trei fire de sârmă împletite. Probabil că, ambele extremităţi se terminau cu protome. Protoma care s-a mai păstrat ne permite câteva observaţii. Mai exact, capul animalului a fost lucrat separat. La extremitatea botului, se observă două fire subţiri de sârmă, învelite de o tablă subţire. Din ceafă, apar cele trei fire de sârmă. Capul are o lungime de 3.4 cm, din care 2.1 cm o reprezintă botul [pl. I/3a-3d, II/3. Alba Iulia-Canton C. F. R. M.1. Inv. MNUAI 7655].

După dimensiunile brăţărilor din M.1 de la Canton C. F. R. putem să presupunem, că defunctul a fost un copil. Pentru brăţara simplă, avem analogii în necropolele de secol X, de la Alba Iulia-Str. Brînduşei [5] , Alba Iulia-Staţia de Salvare [6] , Deva-Micro 15 [7] şi Vărşand-Movila dintre vii [8] . În cimitirul de la Szakcs (Ungaria), plasat în secolul al X-lea, s-au descoperit brăţări de ambele tipuri, precum şi inele de păr [9] . Inelele de păr simple, apar în medii culturale diferite, la un palier cronologic ce corespunde secolelor X-XI. Existenţa lor în cimitirele de secol X-XI, a fost confirmată prin descoperirile de la Alba Iulia-Staţia de Salvare [10] , Alba Iulia-Str. Brînduşei [11] , Blandiana-În vii [12] , Cluj Napoca-Str. Zápolya [13] , Deva-Micro 15 [14] , Gîmbaş-Măguricea [15] , Orăştie-Dealul Pemilor, punct X₂ [16] , Pâclişa-La Izvoare [17] , Salonta-Dealul Trupului [18] , Sălacea-Dealul Vida [19] şi Vărşand-Movila dintre vii [20] . Inele de păr simple, confecţionate din argint şi aur, s-au descoperit şi în M. 1, M. 5, M. 9, M. 12, M. 15 şi M. 20, din necropola de la Szentes-Borbásfőld, încadrată între anii 950-980 / 990 [21] . Inele digitale confecţionate din bandă de tablă, similare cu cel prezentat de noi, se păstrează în vechile colecţii ale Muzeului Naţional al Unirii [22] . În cele trei orizonturi (I-III) ale cimitirului de la Malé Kosihy, încadrat între prima jumătate a secolului al X-lea şi sfârşitul secolului al XI-lea, apar inele digitale din bandă de tablă [23] .

Colanul împletit, a imitat cel mai probabil brăţările turnate cu protome, existente la acest orizont cronologic. În legătură cu acesta, nu cunoaştem piese similare din spaţiul central şi sud-est european.

Prezenţa cuielor din fier în mormintele din această perioadă, a fost documentată la Szentes-Borbásfőld, unde au fost utilizate probabil la prinderea sicriului [24] , la Deva-Micro 15 [25] sau Simeria-În vie [26] .

Cuţitele, apar frecvent în cimitirele situate la acest orizont cronologic. Depunerea de cuţite, poate fi întâlnită în necropolele de la Alba Iulia-Staţia de Salvare [27] , Alba Iulia-Str. Brînduşei [28] , Alba Iulia-Izvorul Împăratului [29] şi Blandiana B [30] . Din necropola de la Vukovar-Lijeva Bara, s-au recuperat 19 cuţite, între care unul din M.92, a fost descoperit în conexiune cu piese de armament [31] .

S-a menţionat şi prezenţa materialului ceramic, în mormintele de la Alba Iulia-Spitalul Veterinar. Consultarea registrului de inventar, cât şi a depozitului de ev mediu, nu au oferit nici un rezultat. Pe baza analogiilor, piesele descrise de noi, pot fi plasate cu destulă siguranţă în secolul al X-lea.

În acest punct al discuţiei noastre, trebuie să precizăm că, atât punctul Canton C.F.R. cât şi Spitalul Veterinar, nu reprezintă două necropole distincte, faţă de Staţia de Salvare ! Ambele se află în acelaşi perimetru, însă distanţele sunt diferite. Între Staţia de Salvare şi Canton C.F.R., distanţa este de aproximativ 50 m, iar faţă de Spitalul Veterinar, de 150 m. Dacă luăm în calcul perimetrul pe care se întinde cimitirul de la Alba Iulia-Staţia de Salvare, putem include aici cele două puncte, nefiind deci vorba de necropole diferite. Foarte importante sunt elementele de ritual, amintite de către D. Popescu, motiv pentru care, suntem obligaţi să facem un scurt excurs [32] . La stadiul actual al cercetărilor, putem accepta cu siguranţă, trei spaţii funerare utilizate în decursul secolului al X-lea. Este vorba de necropolele din punctele: Staţia de Salvare [33] , Str. Brînduşei [34] şi Izvorul Împăratului [35] . În toate cele trei cazuri, constatăm prezenţa cărămizilor şi a materialului litic ce acoperea unele morminte. R.R. Heitel menţionează tangenţial aceste elemente de ritual din necropola III de la Alba Iulia, prilej cu care, optează pentru o contemporaneitate parţială cu Blandiana B [36] . Faza a II-a din cimitirul de la Alba Iulia-Staţia de Salvare, se caracterizează prin acoperirea mormintelor cu straturi de piatră sau cărămizi romane reutilizate. În alte cazuri, gropile simple de formă rectangulară, au fost mărginite cu bucăţi de piatră, în genul pseudo-cistelor [37] . Un ritual asemănător, am constatat cu ocazia cercetărilor din anul 1999 şi 2001, efectuate la Alba Iulia-Str. Brânduşei. O parte considerabilă dintre morminte, au fost acoperite cu fragmente litice informe, sau cu blocuri de calcar refolosite, de dimensiuni apreciabile. Şi aici am surprins bucăţi informe de calcar, care bordau groapa scheletului în zona calotei, bazinului sau a membrelor inferioare [38] . Unele detalii de ritual similare, s-au constatat şi în cimitirul din punctul Izvorul Împăratului, unde în cazul unor morminte, s-au folosit cărămizi şi bucăţi de calcar şi gresie [39] . Probabil că, numai compararea acestor elemente de rit şi ritual funerar, întâlnite în aceste trei spaţii funerare, ar oferi o imagine mult mai reală a oraşului în decursul secolului al X-lea. Din punctul nostru de vedere, mai vechile consideraţii în legătură cu centrul politic de anvergură, existent la Alba Iulia în secolul al X-lea [40] , şi implicit “momentul Hierotheus“, sunt susţinute de cercetările arheologice.

 

BIBLIOGRAFIE

 

Anghel 1993

Gh. Anghel, De la vechea Mitropolie Ortodoxă a Transilvaniei la Episcopia de Alba Iulia, Editura Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, 1993.

Blăjan-Popa 1983

M. Blăjan, Al. Popa, Cercetările arheologice de la Alba Iulia - „Staţia de Salvare”. MCA XV, 1983, 375-380.

Blăjan-Botezatu 2000

M. Blăjan, D. Botezatu, Studiul arheologic şi antropologic al mormintelor de incineraţie prefeudale ( secolul VIII ) de la Alba Iulia – “ Staţia de Salvare “. Apulum XXXVII/1, 2000, 453-470.

Blăjan 2002

M. Blăjan, Alba Iulia, Jud. Alba. Punct: Izvorul Împăratului. Cod sit: 1026.03. CCA XXXVI, 2002, 33.

Chidioşan 1969

N. Chidioşan, O necropolă din feudalismul timpuriu descoperită la Sălacea. SCIV 20, 4, 1969, 611-615.

Ciugudean 1996

H. Ciugudean, Anul 1000 la Alba Iulia. Între istorie şi arheologie. Catalogul expoziţiei. Alba Iulia, 1996.

Ciugudean-Dragotă 2002

H. Ciugudean, A. Dragotă, Civilizaţia medievală timpurie din Transilvania: rit şi ritual funerar ( secolele IX-XI ). Catalogul expoziţiei, Alba Iulia, 2002.

Dragotă-Brânda 2000

A. Dragotă, D. S. Brânda, Alba Iulia- Str. Arhim. Iuliu Hossu. CCA XXXIV, 2000, 10sq.

Dragotă-Brânda 2001

A.      Dragotă, D. S. Brânda, Necropola medieval-timpurie de la Alba Iulia- Str. Arhimandrit Iuliu Hossu (fostă Brînduşei). Săpăturile de salvare din anul 1999. Apulum XXXVIII/1, 2001, 289-318.

Dragotă-colab. 2002a

A. Dragotă, A. Niţoi, I. Băbuţ, A. Bădescu, D. Berariu, C. Cioancă, R. Crăciun, V. Deleanu, R. Gheorghiu, I. Lascu, D. Miloş, N. Neag, C. Nicoară, R. Ota, C. Păun, C. Soare, V. Ştefu, D. Trif, C. M. Urian, Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Str. Arhimandrit Iuliu Hossu ( fostă Brânduşei ). Cod sit: 1026.09. CCA XXXVI, 2002, 34sq, Pl. 10.

Dragotă-colab. 2002b

A.     Dragotă, V. Deleanu, C.-M. Urian, I. Băbuţ, A. Niţoi, V. Ştefu, D.-S. Brânda, Săpături de salvare în cimitirul de la Alba Iulia – Str. Arhimandrit Iuliu Hossu ( fostă Brânduşei ). In memoriam Nicolae Branga. PA II, 2002, 38-57.

Drâmbărean-colab. 1998a

M. Drâmbărean, N. Rodean, A. Gligor, Alba Iulia – Str. Brînduşei. CCA XXXII, 1998, 3sq.

Drâmbărean-colab. 1998b

M. Drâmbărean, N. Rodean, A. Gligor, V. Moga, D. Anghel, O nouă necropolă medieval timpurie descoperită la Alba Iulia. Apulum XXXV, 1998, 187-205.

Hanuliak 1994

M. Hanuliak, Malé Kosihy. Pohrebisko z 10. – 11. Storočia, Archeologický ústav Slovenskej akadémie vied, Nitra, 1994.

Heitel 1983

R. R. Heitel, Unele consideraţii privind civilizaţia din bazinul carpatic în cursul celei de-a doua jumătăţi a sec. IX în lumina izvoarelor arheologice, SCIVA 34, 2, 1983, 93-115.

Heitel 1994-1995

R. R. Heitel, Die Archäologie der ersten und zweiten Phase des Eindrigens der Ungarn in das innerkarpatische Transilvanien, Dacia N. S. XXXVIII-XXXIX, 1994-1995, 389-439.

Horedt 1954

K. Horedt, Voievodatul de la Bălgrad-Alba Iulia, SCIV V, 3-4, 1954, 487-512.

Horedt 1966

K. Horedt, Die Ansiedlung von Blandiana, Rayon Orăştie, am Ausgang des ersten Jahrtausends u. Z., Dacia N. S. X/1966, 261-290.

Horedt 1986

K. Horedt, Siebenbürgen im Frühmittelalter, Bonn, 1986.

Kovács 1942

István Kovács, A kolozsvári Zápolya-utcai magyar honfoglaláskori temető. – Dar landnahmezeitliche Friedhof von Kolozsvár, Zápolya Gasse. KözlCluj II, 1, 1942, 85-118.

Moga-Ciugudean 1995

V. Moga, H. Ciugudean, Repertoriul arheologic al judeţului Alba, Alba iulia, 1995.

Pascu 1981

Ştefan Pascu, Semnificaţiile unor recente descoperiri arheologice. Voievodatul românesc al Albei. MI XV/9, 1981, 14-18.

Pinter 1992-1994

Z. K. Pinter, Spada medievală din mormântul de călăreţ de la Deva. Consideraţii tipologice şi cronologice. Sargeţia XXV, 1992-1994, 235-246.

Pinter 1994

Z. K. Pinter, Das mittelalterliche Schwert aus dem Reitergrab in Diemrich-Deva, FVL 37-2, 1994, 5-10.

Pinter-Ţiplic-Dragotă 2001

Z. K. Pinter, M. Ţiplic, A. Dragotă, Orăştie , jud. Hunedoara. Punct: Dealul Pemilor. Cod sit: 87647.02 CCA XXXV, 2001, 167-168.

Popescu 1956

D. Popescu, Cercetări arheologice în Transilvania (I-IV), Editura Academiei Republicii Populare Române, 1956.

Popescu 1963

D. Popescu, Săpăturile arheologice din R. P. R. în anul 1962. SCIV XIV, 2, 1963, 451-466.

Révész 1996

L. Révész, Honfoglalás kori temető Szentes-Borbásföldón (Szabó János Győző ásatása nyomán). – Ein landnahmezeitliches Gräberfeld in Szentes-Borbásföld (Nach der Ausgrabung von János Győző Szabó). MFMÉ-StudArch 2, 1996, 299-336.

Rusu 1979

M. Rusu, Castrul roman Apulum şi cetatea feudală Alba Iulia, AIIA XXII, 1979, 47-70.

Szalontai 2000

Csaba Szalontai, Kritische Bemerkungen zur Rolle der Bulgaren im 9. Jahrhundert in der Großen Ungarischen Tiefebene und in Siebenbürgen. - Kritikai észrevételek a bolgárok szerepéről a 9. századi Nagyalföldén és Erdélyben. MFMÉ-StudArch VI, 2000, 263-286.

Vinski 1959

Z. Vinski, Ausgrabungen in Vukovar, ArchJug III, 1959, 99-110.

 

 

 

EXPLANATION OF FIGURES:

 

Plan I               - Roman and Middle Age cemeteries in Alba Iulia

Plansa I            - 1-3d: Alba Iulia- Block station. Objects from M1/1961 funerary                                            inventory;

Plansa II           - 1-3: Alba Iulia- Block station. Objects from M1/1961 funerary                                              inventory;

Plansa III          - Alba Iulia- Block station and Veterinary Hospital. Objects from                                           M1/1961, M2/1962 and M4/1962 funerary inventory:                                                       - 2-4, 6: Block station, M1/1961;

                                    - 1, 4-5: Veterinary Hospital, M2/1962;

                                    - 8-9: Veterinary Hospital, M4/1962;

Plansa IV         - Alba Iulia-Railway block station and Veterinary Hospital. Objects                               from M1/1961, M2/1962 and M4/1962 funerary inventory:

                                    - 2-3: Block station, M1/1961;

                                    - 1, 4-5: Veterinary Hospital, M2/1962;

                                    - 6: Veterinary Hospital, M4/1962.

 

 

---