Institutul pentru Cercetarea
Patrimoniului Cultural Transilvănean în Context European ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS IIISSN 1583-1817 Editura Economică, Sibiu 2003 Autori: Silviu
Istrate PURECE pag.(pages): 127-133. Date despre trei
noi descoperiri monetare. Două tetradrahme de imitaţie din
judeţul Olt şi un denar roman imperial din judeţul Sibiu Silviu Istrate PURECE Summary In this article we
deal with two tetradrahmes discovered in Olt County. The first one is from
Cârlogani and it is a Filip II imitation type. The second one is from Văleni
and it is a Macedonia Prima imitation type In the last part of the article we
discussed about one Roman denary which was discovered in Cristian ( Sibiu
County). Articolul de
faţă îşi doreşte să aducă la
cunoştinţa lumii ştiinţifice trei noi descoperiri de
monedă antică. Două dintre cele trei monede au fost
descoperite pe teritoriul judeţului Olt, iar cea de-a treia pe
teritoriul judeţului Sibiu. Din punct de vedere cronologic cele mai
vechi monede prezentate în cadrul acestui articol sunt cele descoperite în
judeţul Olt. Este vorba de o tetradrahmă de tip Filip al II-lea
găsită pe raza localităţii Cârlogani[1]
şi o tetradrahmă de tip Macedonia Prima provenită de la Văleni.[2]
În ceea ce priveşte moneda descoperită în judeţul Sibiu, avem
de-a face cu un denar roman imperial descoperit la Cristian.[3] În cazul celor
două tetradrahme am considerăm pe baza analizei lor atente că
este vorba de două imitaţii monetare. Am încercat în cele ce
urmează să scoatem în evidenţă acele aspecte care
creionează în mod clar cele amintite mai sus. Vom porni la prezentarea
acestora respectând poziţionarea lor cronologică. 1. Cârlogani
(judeţul Olt) – Imitaţie după o tetradrahmă de tip Filip al
II-lea Moneda a fost
achiziţionată în anul 2000 de către autorul acestui articol de
la doi copii. Moneda fusese primită de copii de la bunicii lor care
locuiau în localitatea Cârlogani şi care făcuseră descoperirea
pe raza satului. În prezent moneda se află în colecţia Purece
Silviu. Pe avers este
reprezentată efigia lui Zeus cu cunună de lauri spre dreapta, iar
pe revers legenda +IΛΙΠΠΥ şi
călăreţul olimpic spre dreapta cu o ramură de palmier în
mână, sub cal torţă; în spaţiul dintre picioarele
anterioare ale calului este prezentă o siglă? Sigla se
prezintă sub această formă: „Ч”. Moneda are o
greutate de 12,82 gr şi dimensiunile de 2,5 x 2,4 cm. Axa 11. Starea de
conservare este foarte bună, moneda fiind puţin circulată. Trebuie
menţionat că greutatea mică se datorează şi faptului
că moneda a fost tăiată într-o parte, credem că după
descoperire, pentru a se verifica dacă piesa este din argint.
Mulţumită acestei tăieturi se poate vedea calitatea foarte
bună a metalului din care a fost realizată. După cum s-a
putut observa legenda prezentă pe reversul monedei nu este corectă,
lipseşte litera „O”. Litera „O” nu apare nici măcar sub formă
punctiformă. Acest lucru nu ar fi fost admis dacă moneda ar fi fost
emisă de către un atelier oficial. Din punct de vedere stilistic
iconografia monedei este destul de apropiată de stilul caracteristic. Stilul foarte bun
şi prezenţa în mare parte a legendei, ne face să
considerăm că imitaţia este una timpurie, ea având ca model o
tetradrahmă postumă de tip Filip al II-lea. C. Preda consideră
că acest tip de monedă, cu mici erori de scriere a legendei sau
mici imperfecţiuni stilistice, ar putea să provină şi din
atelierele macedonene datorită neglijenţei monetarilor[4],
ipoteză la care noi nu aderăm. Primele
imitaţii ale tetradrahmelor de tip Filip al II-lea încep să circule
odată cu sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului
al III-lea.[5] Aceste
prime imitaţii au fost bătute la sud de Dunăre, C. Preda
considerând că ele apar în mediul traco-getic din sudul Dunării.[6]
Nu se poate vorbi în această fază de existenţa unei emiteri de
monedă de imitaţie într-un mod organizat, dovadă este faptul
că nu putem deosebi un stil anume. Prezenţa imitaţiilor pe
teritoriul ţării noastre nu este caracteristică unui
spaţiu anume, dar marea majoritatea a lor se situează la S de
Carpaţi, cum este şi firesc.[7]
Descoperirea prezentată mai sus vine să completeze lista relativ
mică a tetradrahmelor de acest tip scoase la lumină pe teritoriul
României. 2.
Tetradrahmă de tip Macedonia Prima descoperită la Văleni (jud.
Olt) Cea de-a doua
tetradrahmă prezentată în acest articol a fost descoperită în
comuna Văleni (jud. Olt) de către tatăl studentei Cârstea
Cristina, în posesia căreia se află în prezent moneda. Piesa a fost
găsită pe terenul agricol pe care familia sa îl are în proprietate
în momentul aratului, anul acesta. Pe aversul monedei
este reprezentat bustul zeiţei Artemis Tauropolos spre dreapta, în
centrul scutului macedonean, drapat, cu părul împletit în jurul capului,
împletit în coc cu trei şuviţe de păr răsucite, două
bucle căzând pe ceafă şi deasupra frunţii poartă o
cunună prinsă în păr. În spatele bustului apar atributele
zeiţei: arcul şi tolba. În jurul acestei imagini se află un
cerc perlat. Scutul este ornamentat cu un şir de şapte ovale din
linii duble, în mijloc cu câte o stea cu şase raze, iar între ele
grupuri de câte trei puncte dispuse în triunghi. Pe reversul
monedei avem legenda MAKEΟΔHΝI
ΠΡΩΤΗΣ (şi nu cum ar fi corect
MAKEΔΟNΩN ΠΡΩΤΗΣ), între cele
două cuvinte măciuca lui Herakles dispusă orizontal, cu
mânerul spre stânga. Totul se află într-o cunună de stejar cu opt
frunze în interior, patru sus şi patru jos şi 12 în exterior. În
stânga, unde se leagă cununa, se află un fulger. Moneda are o
greutate de 16,15 grame şi dimensiunile de 3,3 x 3,1 cm. Axa 8. Starea
de conservare este foarte bună, moneda fiind puţin circulată.
Când analizăm greutatea monedei trebuie să ţinem cont de
faptul că moneda prezintă o tăietură într-o parte şi
care viciază, bineînţeles, valoarea acesteia. După cum am
arătat şi mai sus legenda, care însoţeşte iconografia
reversului, este coruptă în loc de MAKEΔΟNΩN
ΠΡΩΤΗΣ avem legenda MAKEΟΔHΝI
ΠΡΩΤΗΣ. Acest lucru indică în mod evident
că este vorba de o imitaţie bătută în mediul barbar,
deoarece nu se pune preţ pe corectitudinea legendei. Indiciile care ne
fac să ne gândim la o imitaţie după seria de monede de tip
Macedonia Prima, nu se rezumă doar la legendă ci ele pot fi extrase
şi din analiza stilistică a iconografiei monedei. Stilul monedei
este barbarizat, acest lucru se poate observa mai ales din analiza aversului.
Imaginea este lipsită de graţia caracteristică iconografiei
elenistice, ce îşi face simţită prezenţa pe monedele de
tip Macedoniei Prima. Există
anumite imperfecţiuni de redare a fizionomiei zeiţei. Astfel,
faţa acesteia este alungită şi colţuroasă,
bărbia capătă o formă ascuţită, când ea ar
trebui să fie rotunjită, nasul, care ar trebui să fie drept,
ajunge să fie cârn. În general imaginea este rece şi parcă
lipsită de viaţă. Un alt lucru interesant este şi faptul
că monograma care ar trebuii să fie clar evidenţiată în
partea superioară a reversului este redată într-un mod care
împiedică în mare măsură recunoaşterea acesteia. Pe baza
puţinelor indicii pe care le avem putem însă presupune că este
vorba de această monogramă: . Problema
imitaţiilor după monedele de tip Macedonia Prima a fost viu
disputată. Criteriile după care o monedă poate fi
introdusă în această categorie sunt extrem de puţin definite. Deoarece au fost
descoperite foarte puţine tetradrahme, pe teritoriul ţării
noastre, care să aibă erori de scriere a legendei, în general s-a
încercat depistarea imitaţiilor pe baza elementelor stilistice şi a
modului de redare a literelor din legendă. Unii numismaţi au
încercat să vadă în forma globulară a literelor un criteriu de
plasare a respectivei monede în categoria imitaţiilor[8],
iar alţii merg pe faptul că acest lucru nu ar reprezenta ceva
deosebit şi că acesta nu ar fi un criteriu de departajare a
monedelor originale de cele de imitaţie.[9]
Este foarte greu
de altfel să se precizeze care sunt limitele stilistice între care se
încadrează tipurile originale.[10]
Neclaritatea este cu atât mai mare cu cât în unele cazuri lipsesc imaginile
care să justifice cele relatate de către autori, mai ales în ceea
ce priveşte repertoriile.[11]
Un lucru cert este însă faptul că monedele care au erori de scriere
a legendei sunt piese de imitaţie. Acestea însă sunt foarte
puţine pe teritoriul ţării noastre.[12] Din punctul de
vedere al stilului coafurii zeiţei Artemis, putem preciza că
tetradrahma de faţă poate fi încadrat în tipul F7, după
împărţirea făcută în monografia dedicată tezaurului
de la Căprioru.[13]
Interesant este că acest tip de coafură se regăseşte
şi în tezaurul de la Căprioru tot pe emisiunile care au
aceeaşi monogramă, ca şi în cazul monedei prezentate mai sus,
adică .[14] O problemă
delicată este cea privind determinarea intervalului de timp în care
moneda de tip Macedonia Prima îşi face simţită prezenţa
pe teritoriul nord–dunărean. Se ştie că perioada de emitere a
monedei este de aproximativ 100 de ani, încadrându-se între 158 î Hr. şi
148 î.Hr, deci în perioada de existenţă a districtului Macedonia
Prima tipul monetar fiind emis în capitala acestuia Amphipolis. Se consideră
că momentul pătrunderii tipului monetar respectiv la nord de
Dunăre ar putea fi căutat undeva către finele secolului al
II-lea î.Hr., persistenţa sa în acest spaţiu mergând până
către jumătatea secolului I î.Hr.[15]
Unii cercetători presupun menţinerea monedelor de tip Macedonia
Prima în circulaţie şi după jumătatea secolului I î.Hr,
mai ales pe baza tezaurului de la Hunedoara, încheiat cu un denar roman
republican datând din anul 38 î.Hr.[16]
Noi ne păstrăm rezerva de a nu ne ralia la această părere
şi susţinem că limita circulaţiei monetare a tipului
Macedonia Prima ar fi jumătatea secolului I î.Hr. În cadrul
cronologic mai sus delimitat se încadrează şi monedele de
imitaţie[17],
presupunem că acestea au fost bătute la sud de Dunăre, de unde
au venit împreună cu tetradrahmele originale[18],
deşi unii autori sunt mai sceptici şi consideră situaţia
încă neclară[19]. Un lucru ce
merită remarcat este faptul că multe dintre monedele care au
lipsuri în legendă, prezintă pe revers monogramele: şi . Considerăm
că o mare parte a imitaţiilor realizate după tetradrahmele de
tip Macedonia Prima, au avut ca model emisiuni cu monograme de acest fel.
Este şi cazul tetradrahmei de faţă[20]. În ceea ce
priveşte poziţionarea geografică a descoperiri, moneda se
încadrează în grupa de descoperiri din zona extracarpatică, care se
concentrată între Dunăre, Olt şi răul Prahova. Descoperirea a
fost făcută pe valea râului Vedea, şi este una dintre cele mai
vestice de acest gen din Dacia extracarpatică.[21]
Doar două puncte o depăşesc ca poziţionare vestică:
cel de la Deleni (jud. Olt), pe malul stâng al Oltului (o descoperire
izolată)[22] şi
de cel de la Bucovăţ (jud. Dolj) (în tezaur împreună cu
tetradrahme thasiene).[23]
Cele două puncte par însă izolate de grupul format de restul
descoperirilor monetare. În orice caz, putem preciza că deocamdată
această descoperire marchează limita vestică a grupului de
monede de tip Macedonia Prima, care se concentrează la est de râul
Vedea. În încheiere dorim
să semnalăm, cu acest prilej, şi descoperire unei monede
romane imperiale, în imediata apropiere a localităţii Cristian
(jud. Sibiu). Descoperirea a fost făcută, în data de 7 aprilie
2001, cu ocazia unei periegheze organizate de cercul de istorie veche şi
arheologie „Vladimir Dumitrescu”, de către studenţii Muntean
Claudiu, Mircea Bican şi Carol Sathmary. Prezenţa monedei la
suprafaţa solului s-a datorat lucrărilor întreprinse la baza ramei
de dealuri din parte de nord a satului, în apropierea „Drumului Vacilor”,
lucrări iniţiate în scopul introducerii unei conducte. Moneda a fost
emisă de Severus Alexander pentru soţia sa Herennia Sallustia
Orbiana (232-235). Descrierea monedei este următoarea: Av: SALL BARBIA
ORBIANA AVG Rv:
CONCORDI-A-AVGG D, RIC IV/II, nr.
319, ROMA, emisiune post mortem. Concordia
şezând spre stânga, ţinând în mâna dreaptă patera, iar
în stânga două cornucopiae; bust spre dreapta drapat. Stare de
conservare foarte bună, are o greutate de 2,28g; dimensiunile de 1,90 x
1,60 cm şi axa 1. O observaţie care ni se pare demnă de a fi luată în discuţie este cea a greutăţii monedei. Aceasta este foarte mică. Greutatea redusă poate fi dedusă şi doar pin raportarea la situaţia greutăţilor din tezaurul de la Stăneşti[24] (tezaur ce permite datorită numărului mare de monede din perioada domniei lui Severus Alexander să avem o secţiune prin valorile greutăţilor denarilor emişi în timpul domniei acestuia). Astfel din cele 252 de monede doar 16 monede au greutăţi apropiate sau inferiore celei pe care o prezintă moneda de faţă, adică 16,34 %. Nici una dintre monedele prezente în tezaur emise în numele Orbianei nu are o greutate asemănătoare.
Fig. 1. Imitaţie
după tetradrahmele de tip Filip al II-lea. Cârlogani (jud. Olt). Scara
1:1
Fig. 2. Tetradrahmă
de tip Macedonia Prima descoperită la Văleni (jud. Olt). Scara 1:1
Fig. 3. Denar roman imperial emis de Severus Alexander pentru
Orbiana. Cristian (jud. Sibiu). Scara 1:1
|
[1] Fig. 1.
[2] Fig. 2.
[3] Fig. 3.
[4] Preda, Constantin, Istoria monedei în Dacia preromană, Bucureşti, 1998, p. 138.
[5] Idem., Moneda
geto-dacică, Bucureşti, 1973, p. 31.
[6] Ibidem., p. 45; Idem., Moneda antică pe teritoriul României, Bucureşti, 1969, p. 22.
[7] Idem., Istoria monedei în Dacia preromană, Bucureşti, 1998, p. 138, lista descoperirilor.
[8] Chirilă, Eugen şi Pop, Ioan, Tezaurul monetar de la Sâmpetru (Or. Braşov), în Apvlvm, VII, 1968, p. 165.
[9] Floca, Octavian, Tezaurul
monetar de la Cugir (rn. Hunedoara), în SCN, II, 1958, p. 105
şi planşele; Preda, Constantin, Pe marginea unor descoperiri
recente, în SCN, II, 1958 p.
393
[10] Floca, Octavian, op.cit., p. 103.
[11] Mitrea, Bucur, Descoperiri recente şi mai vechi de monedă antică şi bizantină în RSR, în SCIV, 16, 1965, 3, p. 608.
[12]Bogdan Cătăniciu, Ioana, Tezaurul
monetar de la Poiana (jud. Teleorman). Unele aspecte privind circulaţia
tetradrahmelor Macedonia Prima şi ale oraşului Thasos în lumea
traco-dacică, în SCN VI, p. 179; Spiru, Ion şi Badea,
Corneliu, Tezaurul de monede antice descoperite la Frăsinet, jud.
Teleorman, în BSNR, XLII-LXVI, 1948-1972, p. 73; Gramaticu, Steluţa
şi Predoi, Veronica, Tezaurul de tetradrahme greceşti descoperit
la Frăsinet (jud. Teleorman), în Simpozion de numismatică,
Bucureşti, 2001, p. 43.
[13] Chirilă, Eugen şi Mihăescu, Gabriel, Der Münzhort von Căprioru, Târgovişte, 1969, p. 9.
[14] Ibidem, p. 9, vezi şi planşele alăturate.
[15] Preda, Constantin, Istoria monedei în Dacia preromană, Bucureşti, 1998, p. 242.
[16] Winkler, Juditha, Contribuţii numismatice la istoria Daciei, în SCN, II, 1958, p. 403-404; Luca, Sabin Adrian, Contribuţii la istoria veche a Hunedoarei, Hunedoara, 1999, p. 76.
[17] Preda, Constantin, Pe
marginea unor descoperiri recente, în SCN, II, p. 393.
[18] Chirilă, Eugen şi Lucăcel, Vasile, Tezaurul de la Petrindu. Contribuţii la cronologia tetradrahmelor thasiene de tip Dionysos-Herakles, în ActaMP, III, 1979, p. 91.
[19] ***, Istoria Românilor, vol. I, Bucureşti, 2001, p. 776; Glodariu, Ioan, Relaţii comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi romană, Cluj, 1979, p. 154.
[20] Gramaticu, Steluţa şi Predoi, Veronica, Tezaurul de tetradrahme greceşti descoperit la Frăsinet (jud. Teleorman), în Simpozion de numismatică, Bucureşti, 2001, p. 43; Mitrea, Bucur, Legăturile comerciale ale geto-daciulor din Muntenia cu republica romană, reflectate în descoperirile monetare, în SCN, II, 1968, p. 164-166; Gaebler, Hugo, Die antike münzen von Makedonia und Paionia, 1906, p. 59, numerele 181, 182.
[21] Preda, Constantin, Istoria monedei în Dacia preromană, Bucureşti, 1998, p. 244.
[22] Winkler, Juditha, Contribuţii numismatice la istoria Daciei, în SCŞCluj, 1955, p. 132.
[23] Ibidem, p. 108.
[24] Tezaur pe care îl avem în pregătire pentru publicare.