Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în Context European

ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS II

ISSN 1583-1817

Editura Economică, Sibiu 2003

Autori: Silviu Istrate PURECE

pag.(pages): 127-133.

 

 Date despre trei noi descoperiri monetare. Două tetradrahme de imitaţie din judeţul Olt şi un denar roman imperial din judeţul Sibiu

 

Silviu Istrate PURECE

 

Summary

In this article we deal with two tetradrahmes discovered in Olt County. The first one is from Cârlogani and it is a Filip II imitation type. The second one is from Văleni and it is a Macedonia Prima imitation type In the last part of the article we discussed about one Roman denary which was discovered in Cristian ( Sibiu County).

 

Articolul de faţă îşi doreşte să aducă la cunoştinţa lumii ştiinţifice trei noi descoperiri de monedă antică. Două dintre cele trei monede au fost descoperite pe teritoriul judeţului Olt, iar cea de-a treia pe teritoriul judeţului Sibiu. Din punct de vedere cronologic cele mai vechi monede prezentate în cadrul acestui articol sunt cele descoperite în judeţul Olt. Este vorba de o tetradrahmă de tip Filip al II-lea găsită pe raza localităţii Cârlogani[1] şi o tetradrahmă de tip Macedonia Prima provenită de la Văleni.[2] În ceea ce priveşte moneda descoperită în judeţul Sibiu, avem de-a face cu un denar roman imperial descoperit la Cristian.[3]

În cazul celor două tetradrahme am considerăm pe baza analizei lor atente că este vorba de două imitaţii monetare. Am încercat în cele ce urmează să scoatem în evidenţă acele aspecte care creionează în mod clar cele amintite mai sus. Vom porni la prezentarea acestora respectând poziţionarea lor cronologică.

 

1. Cârlogani (judeţul Olt) – Imitaţie după o tetradrahmă de tip Filip al II-lea

Moneda a fost achiziţionată în anul 2000 de către autorul acestui articol de la doi copii. Moneda fusese primită de copii de la bunicii lor care locuiau în localitatea Cârlogani şi care făcuseră descoperirea pe raza satului. În prezent moneda se află în colecţia Purece Silviu.

Pe avers este reprezentată efigia lui Zeus cu cunună de lauri spre dreapta, iar pe revers legenda +IΛΙΠΠΥ şi călăreţul olimpic spre dreapta cu o ramură de palmier în mână, sub cal torţă; în spaţiul dintre picioarele anterioare ale calului este prezentă o siglă? Sigla se prezintă sub această formă: „Ч”.

Moneda are o greutate de 12,82 gr şi dimensiunile de 2,5 x 2,4 cm. Axa 11. Starea de conservare este foarte bună, moneda fiind puţin circulată.

Trebuie menţionat că greutatea mică se datorează şi faptului că moneda a fost tăiată într-o parte, credem că după descoperire, pentru a se verifica dacă piesa este din argint. Mulţumită acestei tăieturi se poate vedea calitatea foarte bună a metalului din care a fost realizată.

După cum s-a putut observa legenda prezentă pe reversul monedei nu este corectă, lipseşte litera „O”. Litera „O” nu apare nici măcar sub formă punctiformă. Acest lucru nu ar fi fost admis dacă moneda ar fi fost emisă de către un atelier oficial. Din punct de vedere stilistic iconografia monedei este destul de apropiată de stilul caracteristic.

Stilul foarte bun şi prezenţa în mare parte a legendei, ne face să considerăm că imitaţia este una timpurie, ea având ca model o tetradrahmă postumă de tip Filip al II-lea. C. Preda consideră că acest tip de monedă, cu mici erori de scriere a legendei sau mici imperfecţiuni stilistice, ar putea să provină şi din atelierele macedonene datorită neglijenţei monetarilor[4], ipoteză la care noi nu aderăm.

Primele imitaţii ale tetradrahmelor de tip Filip al II-lea încep să circule odată cu sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al III-lea.[5] Aceste prime imitaţii au fost bătute la sud de Dunăre, C. Preda considerând că ele apar în mediul traco-getic din sudul Dunării.[6] Nu se poate vorbi în această fază de existenţa unei emiteri de monedă de imitaţie într-un mod organizat, dovadă este faptul că nu putem deosebi un stil anume. Prezenţa imitaţiilor pe teritoriul ţării noastre nu este caracteristică unui spaţiu anume, dar marea majoritatea a lor se situează la S de Carpaţi, cum este şi firesc.[7] Descoperirea prezentată mai sus vine să completeze lista relativ mică a tetradrahmelor de acest tip scoase la lumină pe teritoriul României.

 

2. Tetradrahmă de tip Macedonia Prima descoperită la Văleni (jud. Olt)

Cea de-a doua tetradrahmă prezentată în acest articol a fost descoperită în comuna Văleni (jud. Olt) de către tatăl studentei Cârstea Cristina, în posesia căreia se află în prezent moneda. Piesa a fost găsită pe terenul agricol pe care familia sa îl are în proprietate în momentul aratului, anul acesta.

Pe aversul monedei este reprezentat bustul zeiţei Artemis Tauropolos spre dreapta, în centrul scutului macedonean, drapat, cu părul împletit în jurul capului, împletit în coc cu trei şuviţe de păr răsucite, două bucle căzând pe ceafă şi deasupra frunţii poartă o cunună prinsă în păr. În spatele bustului apar atributele zeiţei: arcul şi tolba. În jurul acestei imagini se află un cerc perlat. Scutul este ornamentat cu un şir de şapte ovale din linii duble, în mijloc cu câte o stea cu şase raze, iar între ele grupuri de câte trei puncte dispuse în triunghi.

Pe reversul monedei avem legenda MAKEΟΔHΝI ΠΡΩΤΗΣ (şi nu cum ar fi corect MAKEΔΟNΩN ΠΡΩΤΗΣ), între cele două cuvinte măciuca lui Herakles dispusă orizontal, cu mânerul spre stânga. Totul se află într-o cunună de stejar cu opt frunze în interior, patru sus şi patru jos şi 12 în exterior. În stânga, unde se leagă cununa, se află un fulger.

Moneda are o greutate de 16,15 grame şi dimensiunile de 3,3 x 3,1 cm. Axa 8. Starea de conservare este foarte bună, moneda fiind puţin circulată. Când analizăm greutatea monedei trebuie să ţinem cont de faptul că moneda prezintă o tăietură într-o parte şi care viciază, bineînţeles, valoarea acesteia.

După cum am arătat şi mai sus legenda, care însoţeşte iconografia reversului, este coruptă în loc de MAKEΔΟNΩN ΠΡΩΤΗΣ avem legenda MAKEΟΔHΝI ΠΡΩΤΗΣ. Acest lucru indică în mod evident că este vorba de o imitaţie bătută în mediul barbar, deoarece nu se pune preţ pe corectitudinea legendei.

Indiciile care ne fac să ne gândim la o imitaţie după seria de monede de tip Macedonia Prima, nu se rezumă doar la legendă ci ele pot fi extrase şi din analiza stilistică a iconografiei monedei. Stilul monedei este barbarizat, acest lucru se poate observa mai ales din analiza aversului. Imaginea este lipsită de graţia caracteristică iconografiei elenistice, ce îşi face simţită prezenţa pe monedele de tip Macedoniei Prima.

Există anumite imperfecţiuni de redare a fizionomiei zeiţei. Astfel, faţa acesteia este alungită şi colţuroasă, bărbia capătă o formă ascuţită, când ea ar trebui să fie rotunjită, nasul, care ar trebui să fie drept, ajunge să fie cârn. În general imaginea este rece şi parcă lipsită de viaţă. Un alt lucru interesant este şi faptul că monograma care ar trebuii să fie clar evidenţiată în partea superioară a reversului este redată într-un mod care împiedică în mare măsură recunoaşterea acesteia. Pe baza puţinelor indicii pe care le avem putem însă presupune că este vorba de această monogramă: .

Problema imitaţiilor după monedele de tip Macedonia Prima a fost viu disputată. Criteriile după care o monedă poate fi introdusă în această categorie sunt extrem de puţin definite.

Deoarece au fost descoperite foarte puţine tetradrahme, pe teritoriul ţării noastre, care să aibă erori de scriere a legendei, în general s-a încercat depistarea imitaţiilor pe baza elementelor stilistice şi a modului de redare a literelor din legendă. Unii numismaţi au încercat să vadă în forma globulară a literelor un criteriu de plasare a respectivei monede în categoria imitaţiilor[8], iar alţii merg pe faptul că acest lucru nu ar reprezenta ceva deosebit şi că acesta nu ar fi un criteriu de departajare a monedelor originale de cele de imitaţie.[9]

Este foarte greu de altfel să se precizeze care sunt limitele stilistice între care se încadrează tipurile originale.[10] Neclaritatea este cu atât mai mare cu cât în unele cazuri lipsesc imaginile care să justifice cele relatate de către autori, mai ales în ceea ce priveşte repertoriile.[11] Un lucru cert este însă faptul că monedele care au erori de scriere a legendei sunt piese de imitaţie. Acestea însă sunt foarte puţine pe teritoriul ţării noastre.[12]

Din punctul de vedere al stilului coafurii zeiţei Artemis, putem preciza că tetradrahma de faţă poate fi încadrat în tipul F7, după împărţirea făcută în monografia dedicată tezaurului de la Căprioru.[13] Interesant este că acest tip de coafură se regăseşte şi în tezaurul de la Căprioru tot pe emisiunile care au aceeaşi monogramă, ca şi în cazul monedei prezentate mai sus, adică .[14]

O problemă delicată este cea privind determinarea intervalului de timp în care moneda de tip Macedonia Prima îşi face simţită prezenţa pe teritoriul nord–dunărean. Se ştie că perioada de emitere a monedei este de aproximativ 100 de ani, încadrându-se între 158 î Hr. şi 148 î.Hr, deci în perioada de existenţă a districtului Macedonia Prima tipul monetar fiind emis în capitala acestuia Amphipolis. Se consideră că momentul pătrunderii tipului monetar respectiv la nord de Dunăre ar putea fi căutat undeva către finele secolului al II-lea î.Hr., persistenţa sa în acest spaţiu mergând până către jumătatea secolului I î.Hr.[15] Unii cercetători presupun menţinerea monedelor de tip Macedonia Prima în circulaţie şi după jumătatea secolului I î.Hr, mai ales pe baza tezaurului de la Hunedoara, încheiat cu un denar roman republican datând din anul 38 î.Hr.[16] Noi ne păstrăm rezerva de a nu ne ralia la această părere şi susţinem că limita circulaţiei monetare a tipului Macedonia Prima ar fi jumătatea secolului I î.Hr.

În cadrul cronologic mai sus delimitat se încadrează şi monedele de imitaţie[17], presupunem că acestea au fost bătute la sud de Dunăre, de unde au venit împreună cu tetradrahmele originale[18], deşi unii autori sunt mai sceptici şi consideră situaţia încă neclară[19].

Un lucru ce merită remarcat este faptul că multe dintre monedele care au lipsuri în legendă, prezintă pe revers monogramele:  şi  . Considerăm că o mare parte a imitaţiilor realizate după tetradrahmele de tip Macedonia Prima, au avut ca model emisiuni cu monograme de acest fel. Este şi cazul tetradrahmei de faţă[20].

În ceea ce priveşte poziţionarea geografică a descoperiri, moneda se încadrează în grupa de descoperiri din zona extracarpatică, care se concentrată între Dunăre, Olt şi răul Prahova.

Descoperirea a fost făcută pe valea râului Vedea, şi este una dintre cele mai vestice de acest gen din Dacia extracarpatică.[21] Doar două puncte o depăşesc ca poziţionare vestică: cel de la Deleni (jud. Olt), pe malul stâng al Oltului (o descoperire izolată)[22] şi de cel de la Bucovăţ (jud. Dolj) (în tezaur împreună cu tetradrahme thasiene).[23] Cele două puncte par însă izolate de grupul format de restul descoperirilor monetare. În orice caz, putem preciza că deocamdată această descoperire marchează limita vestică a grupului de monede de tip Macedonia Prima, care se concentrează la est de râul Vedea.

 

În încheiere dorim să semnalăm, cu acest prilej, şi descoperire unei monede romane imperiale, în imediata apropiere a localităţii Cristian (jud. Sibiu). Descoperirea a fost făcută, în data de 7 aprilie 2001, cu ocazia unei periegheze organizate de cercul de istorie veche şi arheologie „Vladimir Dumitrescu”, de către studenţii Muntean Claudiu, Mircea Bican şi Carol Sathmary. Prezenţa monedei la suprafaţa solului s-a datorat lucrărilor întreprinse la baza ramei de dealuri din parte de nord a satului, în apropierea „Drumului Vacilor”, lucrări iniţiate în scopul introducerii unei conducte.

Moneda a fost emisă de Severus Alexander pentru soţia sa Herennia Sallustia Orbiana (232-235). Descrierea monedei este următoarea:

 

Av: SALL BARBIA ORBIANA AVG

Rv: CONCORDI-A-AVGG

D, RIC IV/II, nr. 319, ROMA, emisiune post mortem.

Concordia şezând spre stânga, ţinând în mâna dreaptă patera, iar în stânga două cornucopiae; bust spre dreapta drapat.

 

Stare de conservare foarte bună, are o greutate de 2,28g; dimensiunile de 1,90 x 1,60 cm şi axa 1.

O observaţie care ni se pare demnă de a fi luată în discuţie este cea a greutăţii monedei. Aceasta este foarte mică. Greutatea redusă poate fi dedusă şi doar pin raportarea la situaţia greutăţilor din tezaurul de la Stăneşti[24] (tezaur ce permite datorită numărului mare de monede din perioada domniei lui Severus Alexander să avem o secţiune prin valorile greutăţilor denarilor emişi în timpul domniei acestuia). Astfel din cele 252 de monede doar 16 monede au greutăţi apropiate sau inferiore celei pe care o prezintă moneda de faţă, adică 16,34 %. Nici una dintre monedele prezente în tezaur emise în numele Orbianei nu are o greutate asemănătoare.

 


 

 

 

      

 

 

Fig. 1. Imitaţie după tetradrahmele de tip Filip al II-lea. Cârlogani (jud. Olt). Scara 1:1

 

 

 

       

 

Fig. 2. Tetradrahmă de tip Macedonia Prima descoperită la Văleni (jud. Olt). Scara 1:1

 

 

 

 

 

               

 

Fig. 3. Denar roman imperial emis de Severus Alexander pentru Orbiana. Cristian (jud. Sibiu). Scara 1:1

 

 

 

 

 

 

 



[1] Fig. 1.

[2] Fig. 2.

[3] Fig. 3.

[4] Preda, Constantin, Istoria monedei în Dacia preromană, Bucureşti, 1998, p. 138.

[5] Idem., Moneda geto-dacică, Bucureşti, 1973, p. 31.

[6] Ibidem., p. 45; Idem., Moneda antică pe teritoriul României, Bucureşti, 1969, p. 22.

[7] Idem., Istoria monedei în Dacia preromană, Bucureşti, 1998, p. 138, lista descoperirilor.

[8] Chirilă, Eugen şi Pop, Ioan, Tezaurul monetar de la Sâmpetru (Or. Braşov), în Apvlvm, VII, 1968, p. 165.

[9] Floca, Octavian, Tezaurul monetar de la Cugir (rn. Hunedoara), în SCN, II, 1958, p. 105 şi planşele; Preda, Constantin, Pe marginea unor descoperiri recente, în SCN,  II, 1958 p. 393

[10] Floca, Octavian, op.cit., p. 103.

[11] Mitrea, Bucur, Descoperiri recente şi mai vechi de monedă antică şi bizantină în RSR, în SCIV, 16, 1965, 3, p. 608.

[12]Bogdan  Cătăniciu, Ioana, Tezaurul monetar de la Poiana (jud. Teleorman). Unele aspecte privind circulaţia tetradrahmelor Macedonia Prima şi ale oraşului Thasos în lumea traco-dacică, în SCN VI, p. 179; Spiru, Ion şi Badea, Corneliu, Tezaurul de monede antice descoperite la Frăsinet, jud. Teleorman, în BSNR, XLII-LXVI, 1948-1972, p. 73; Gramaticu, Steluţa şi Predoi, Veronica, Tezaurul de tetradrahme greceşti descoperit la Frăsinet (jud. Teleorman), în Simpozion de numismatică, Bucureşti, 2001, p. 43.

[13] Chirilă, Eugen şi Mihăescu, Gabriel, Der Münzhort von Căprioru, Târgovişte, 1969, p. 9.

[14] Ibidem, p. 9, vezi şi planşele alăturate.

[15] Preda, Constantin, Istoria monedei în Dacia preromană, Bucureşti, 1998, p. 242.

[16] Winkler, Juditha, Contribuţii numismatice la istoria Daciei, în SCN, II, 1958, p. 403-404; Luca, Sabin Adrian, Contribuţii la istoria veche a Hunedoarei, Hunedoara, 1999, p. 76.

[17] Preda, Constantin, Pe marginea unor descoperiri recente, în SCN, II, p. 393.

[18] Chirilă, Eugen şi Lucăcel, Vasile, Tezaurul de la Petrindu. Contribuţii la cronologia tetradrahmelor thasiene de tip Dionysos-Herakles, în ActaMP, III, 1979, p. 91.

[19]  ***, Istoria Românilor, vol. I, Bucureşti, 2001, p. 776; Glodariu, Ioan, Relaţii comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi romană, Cluj, 1979, p. 154.

[20] Gramaticu, Steluţa şi Predoi, Veronica, Tezaurul de tetradrahme greceşti descoperit la Frăsinet (jud. Teleorman), în Simpozion de numismatică, Bucureşti, 2001, p. 43; Mitrea, Bucur, Legăturile comerciale ale geto-daciulor din Muntenia cu republica romană, reflectate în descoperirile monetare, în SCN, II, 1968, p. 164-166; Gaebler, Hugo, Die antike münzen von Makedonia und Paionia, 1906, p. 59, numerele 181, 182.

[21] Preda, Constantin, Istoria monedei în Dacia preromană, Bucureşti, 1998, p. 244.

[22] Winkler, Juditha, Contribuţii numismatice la istoria Daciei, în SCŞCluj, 1955, p. 132.

[23] Ibidem, p. 108.

[24] Tezaur pe care îl avem în pregătire pentru publicare.