Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în Context European

ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS II

ISSN 1583-1817

Editura Economică, Sibiu 2003

Autori: Claudiu MUNTEANU

pag.(pages): 107-125.

Repertoriul descoperirilor monetare de tip

PROVINCIA DACIA

Claudiu MUNTEANU

abstract

The article deals with the subject of a roman provincial bronze coin with the legend PROVINCIA DACIA,  minted by order of emperor Philip the Arab in 246 A.D. which ended in 256 / 257 A.D. under emperor Gallienus.

The repertoire contains informations about 378 pieces found in the territory belonging to the ancient roman province.

În anul 246, împăratul Filip Arabul se află în provincia Dacia, încercând să stăvilească unul dintre atacurile tot mai dese ale carpilor. În acelaşi an, din motive ce pot fi doar presupuse, împăratul acordă dreptul de emitere a monedei de bronz. Se pare că centrul monetar emitent a fost mai degrabă Ulpia Traiana Sarmizegetusa decât Apvlvm sau chiar Viminacium.[1]

Nu trebuie exclusă cu totul nici posibilitatea emiterii monedei coloniale cu legenda PROVINCIA DACIA într-un atelier mobil ce a urmat trupele în perioada conflictului cu carpii. În sprijinul acestei afirmaţii vin observaţiile făcute asupra exemplarelor emise în anul erei locale I sau în perioada anilor I-III.[2] Prezenţa unor specialişti de la Roma şi Viminacium poate însemna şi existenţa  unui atelier mobil nu neapărat înfiinţarea monetăriei chiar din anul 246, mai ales că provincia era devastată de atacul carpic.

Astfel, începând cu anul 246 se înregistrează o creştere a nivelului circulaţiei monetare, la aceasta contribuind şi pătrunderea cu câţiva ani înainte a monedei de bronz cu legenda PMS COL VIM, emisă la Viminacium şi care a constituit de fapt modelul celei „dacice”. Moneda emisă până în anul erei locale XI, adică până în anul 256 sau 257 va circula intens în provincie, asigurând efectuarea micilor schimburi comerciale. Îndelungata ei folosinţă este atestată de gradul accentuat de uzură pe care-l prezintă piesele descoperite până acum. Importanţa avută în revigorarea comerţului este subliniată nu numai de numărul relativ mare de monede descoperite (peste 370 exemplare) sau de răspândirea lor (pe aproape întreg teritoriul provinciei) ci şi de prezenţa acestora în provinciile învecinate – Moesia Superior, Pannonia Superior şi Inferior şi chiar Moesia Inferior.

Din ce motive şi în ce circumstanţe împăratul Filip Arabul a decis acordarea acestui privilegiu (vechiul „drept cerentin”), constituie încă o enigmă. Nu există  vreun indiciu precis, iar textele antice nu oferă nici o indicaţie în acest sens. Este foarte probabil ca noua monedă de bronz să fi fost emisă pentru a se plăti cel puţin o parte din solda trupelor, poate în primii ani de după 246. Ideea este susţinută de prezenţa a numeroase trupe în provincie – atât legiuni cât şi formaţiuni auxiliare – care se luptau cu carpii şi cărora trebuia să li se plătească solda. La aceasta se adaugă şi stilul „militar” al monedei – prezenţa, pe revers, atât a simbolurilor celor două legiuni staţionate pe teritoriul Daciei (leul şi vulturul), cât şi a celor două vexilla, cu cifra fiecărei legiuni, V şi XIII. De asemenea, din totalul pieselor descoperite în Dacia, majoritatea (69,04%) o constituie acelea care au efigia lui Filip Arabul şi a membrilor familiei sale, emise între anii erei l ocale I-III. Nu trebuie uitat faptul că o mare parte din monede a fost descoperită în castre şi în aşezările lor civile.

Un alt  motiv pentru acordarea acestui drept poate fi încercarea de a suplini lipsa emisiunilor de bronz ale celor trei oraşe greceşti, Histria, Tomis şi Callatis, ale căror ateliere monetare fuseseră închise de către Filip Arabul şi predecesorul său Gordian III.[3]

Scopul propagandistic al acestor emisiuni a fost unul local, care a vizat în general spaţiul provinciei Dacia. De asemenea, lipsa monedei mărunte din metal comun se putea rezolva, cel puţin parţial, prin pătrunderea în circulaţia monetară a emisiunilor de tip PMS COL VIM. Probabil că împăratul voia să asigure un venit permanent provinciei, consolidând şi poziţia guvernatorului.[4]

Odată cu adâncirea crizei economice, reflectată şi prin transformarea antoninianului într-o simplă monedă de cupru argintată, emiterea monedelor coloniale de bronz devine nerentabilă pentru oraşele care aveau atelier monetar. În această perioadă, multe ateliere monetare sunt închise, fie de către conducerea oraşelor în care funcţionau fie din ordinul împăratului. Se pare că atelierele monetare din Viminacium şi Dacia au fost  printre primele  care îşi încetează activitatea în anii 254 şi respectiv 256 / 257.

Importanţa adunării de informaţii despre toate exemplarele descoperite, inclusiv a ariei de răspândire atât din provincia Dacia, cât şi din provinciile învecinate a fost subliniată în urmă cu mai bine de trei decenii de Judith Winkler. Aceasta a încercat şi alcătuirea unui repertoriu inclus în lucrarea sa despre moneda cu legenda PROVINCIA DACIA.[5] Mai curând, un număr mai mare de exemplare a fost menţionat de Cristian Găzdac.[6]

REPERTORIUL DESCOPERIRILOR MONETARE*

1. Aiud (antica Brvcla), jud. Alba.

Un as de la Filip Junior, emis în anul 246 a fost descoperit în cursul cercetărilor arheologice din anii 1974-1977, efectuate în incinta cetăţii medievale din piaţa centrală a oraşului.

Bibliografie: ***, Repertoriul arheologic al judeţului Alba, Alba Iulia, 1995, p. 24.

2. Alba Iulia (anticul Apvlvm), jud. Alba.

a) Cu ocazia săpării unor tranşee, în anul 1849 s-a descoperit un exemplar AN I de la Filip Arabul.

Bibliografie: I. Winkler, ActaMN, II, 1965, p. 216.

b) Trei exemplare provenind de pe teritoriul oraşului au fost vândute de prof. Al. Borza Cabinetului Numismatic al R.S.R., după ce au făcut parte din colecţia sa.

Bibliografie: I. Winkler, ActaMN, II, 1965, p. 217.

c) În 1965, în colecţia Muzeului Regional Alba Iulia se aflau 26 de monede de acest tip, dintre care 24 emise de Filip Arabul, iar celelalte emise pentru Marcia Otacilia Severa. Din cele 26 de monede, în anul I au fost emişi 7 sesterţi şi 10 dupondii, în anul II 3 sesterţi şi 3 dupondii, în anul III un sestert. În acel moment din colecţie lipseau 15 exemplare (7 sesterţi din anul I; 3 sesterţi şi 2 dupondii din anul II; un sestert din anul III; un dupondius şi un alt exemplar). Din exemplarele dispărute, emitentul poate fi precizat doar pentru cei 2 dupondii din anul II, şi anume Filip Arabul.

Bibliografie: I. Winkler, ActaMN, II, 1965, p. 227, 251.

d) În anul 1968 s-a descoperit un sestert AN II de la Filip Arabul, în urma săpăturilor arheologice efectuate în castru.

Bibliografie: V. Pavel, V. Moga, Apvlvm, XXXII, 1995, p. 254.

e) Între anii 1957-1980, la Alba Iulia s-au mai descoperit un as emis sub Filip Arabul în anul III şi 2 dupondii AN I şi II. La aceştia se mai adaugă un dupondius din anul III (nu există - poate anul II), emis tot sub Filip Arabul şi un sestert, greşit menţionat ca dupondius, emis de Volusianus în anul VII (nu există – mai degrabă AN VI) .

Bibliografie: V. Pavel-Popa, Apvlvm, XIX, 1981, p. 139.

f) În anul 1975, în colecţia numismatică a bibliotecii Batthyaneum existau următoarele monede: 5 sesterţi Filip Arabul din anul I, 4 sesterţi Filip Arabul AN II, un sestert Filip Junior AN I, 2 aşi Filip Junior AN I, 1 sestert Volusianus AN V şi un sestert Aemilianus din anul VIII (nu se ştie dacă toate exemplarele provin din Apvlvm).

Bibliografie: I. Winkler, Apvlvm, XIII, 1975, p. 45.

g) În anul 1980 a fost descoperit  un sestert, Filip Junior, AN III în pământul de umplutură din zona blocurilor AV 1 (str. Avântului).

Bibliografie: M. Blăjan, E. Stoicovici, Marisia, XXIII-XXIV, 1994, p. 61.

h) Un as de la Filip Junior, AN I a fost identificat într-un mormânt (M. 70) din cimitirul roman.

Bibliografie: M. Blăjan, E. Stoicovici, Marisia, XXIII-XXIV, 1994, p. 62; 

i) În iulie 1987 a fost descoperit în oraş, în locul denumit „Podei” un sestert de la Filip Arabul, AN I.

Bibliografie: V. Suciu, Apvlvm, XXXI, 1994, p. 123

j) Un dupondius de la Filip Arabul, AN II a fost descoperit în 1990 într-o groapă de umplutură de lângă cardo maximus din Colonia Avrelia Apvlensis (azi cartierul Partoş).

Bibliografie: V. Moga, R. Ciobanu, M. Drâmbărean, Recherches archeologiques à Partos (Municipium Aurelium Apvlensis et Colonia Aurelia Apvlensis), în Army and urban development in the danubian provinces of the Roman Empire, 2000, p. 166.

k) O monedă PROVINCIA DACIA a fost descoperită în anul 1992, în apropierea porticului identificat în partea estică a axei cardo maximus a primului centru urban de la Apvlvm.

Bibliografie: V. Moga, Apvlvm. Poarta principalis dextra a castrului legiunii XIII Gemina, XII, 1999, p. 26; idem, Apvlvm, XXXVI, 1999, p. 217.

l) Se menţionează că la Apvlvm au fost descoperite 39 de monede PROVINCIA DACIA până în anul 1994. Dintre acestea, 34 au fost emise de Filip Arabul, 4 de Marcia Otacilia Severa şi una de Volusianus, în anii I, II, III şi VI.

Bibliografie: V. Suciu, op.cit., p. 129.

m) Un sestert de la Filip Arabul, AN I a fost descoperit în anul 1995 pe terenul locuitorului Gh. Rusu (în ant. territorium Colonia Aurelia Apvlensis ).

Bibliografie: M. Drâmbărean, BCSS, 1, 1995, p. 105.

n) În cursul săpăturilor arheologice efectuate la catedrala  romano-catolică între anii 1994-1996 , s-a descoperit un sestert de la Filip Arabul.

Bibliografie: Gh. Poenaru Bordea, DaciaNS , XL-XLII, 1996-1998, p. 437.

o) Doi sesterţi de la Filip Arabul şi un sestert (probabil greşit menţionat drept dupondius) de la Trebonianus Gallus provin din locuri necunoscute.

Bibliografie: C. Găzdac, Circulaţia monetară în Dacia şi provinciile învecinate de la Traian la Constantin I , vol. II , Cluj-Napoca , 2002, p. 564-565.

3. Bologa (ant. Rescvlvm), jud Cluj.

a) Din aşezarea civilă de la est de castru provine un as, Filip Junior, AN I.

Bibliografie: N. Gudea, Apvlvm, XV, 1977, p. 190.

b) Tot din aşezarea civilă sau din castru provine un exemplar emis de Filip Arabul, păstrat în colecţia particulară I. Mititelu.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154.

4. Brad, jud. Hunedoara.

Dintr-o descoperire izolată provine o monedă emisă de Filip Arabul.

Bibliografie: C. Rişcuţa, Sargetia, XXV/1, 1995-1996, p. 281; I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154.

5. Brâncoveneşti, jud. Mureş.

Pe teritoriul castrului sau a aşezării civile a fost descoperit, probabil în anii 1969-1970, un exemplar emis sub Filip Arabul care se păstrează într-o colecţie particulară.

Bibliografie: B. Mitrea , DaciaNS, XXI, 1977, p. 378, nr. 41; V. Lazăr, Repertoriul arheologic al judeţului Mureş, 1995, p. 86; D. Protase, A Zrinyi, Marisia, XXIII-XXIV, 1994, p. 127; Idem, Marisia, V, 1975, p. 61; B. Mitrea, BSNR, LXX-LXXIV (1976-1980), p. 582.

6. Buciumi, jud. Sălaj.

Un sestert de la Filip Arabul, AN I, provine din castru, de pe drumul dintre barăcile 5 şi 6. Un alt sestert emis în anul II de Filip Arabul provine din baraca nr. 7.

Bibliografie: E. Chirilă, în Castrul roman de la Buciumi, 1972, p. 104.

7. Buzău, jud. Buzău.

Într-o colecţie particulară se păstrează un sestert emis de Filip Arabul.

Bibliografie: B. Mitrea, D. Ionescu, BSNR, LXX-LXXIV (1976-1980), 1981,  p. 620.

8. Celei (ant. Sucidava), comună încorporată oraşului Corabia, jud. Olt.

a) Un exemplar a fost descoperit aici înainte de 1938.

Bibliografie: D. Tudor, Dacia, 7-8, 1937-1940, p. 398, nr. 3.

b) În colecţia muzeului din Caracal se păstrau 3 exemplare emise de Filip

Arabul, probabil sesterţi din anul II.

Bibliografia: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 153, nota 45.

c) În anul 1967 a fost descoperit lângă marginea de V a turnului de SE un sestert  emis de Filip Arabul, AN II.

Bibliografie: Gh. Poenaru Bordea, SCN, VI, 1974, p. 70, 82, nota 8; Idem., SCN, XII, 1998, p. 56.

9. Chisindia, jud. Arad (teritoriul dacilor liberi).

Un exemplar a fost descoperit aici în secolul al XIX-lea.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154.

10. Cisnădioara, jud. Sibiu.

De aici provine un exemplar descoperit probabil tot în secolul al XIX-lea.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154.

11. Cluj-Napoca  (ant. Napoca), jud. Cluj.

În anul 1882 a fost descoperit un sestert de la Filip Arabul.

Bibliografie: ***, Repertoriul arheologic al jud. Cluj, 1992, p. 148, nr. 90, b; I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154.

12. Cristeşti (suburbie a municipiului Târgu Mureş), jud Mureş.

Aici au fost descoperite două exemplare, dintre care un sestert de la Filip Arabul, AN II.

Bibliografie: Z. Székely, SCN, II, 1958, p. 471, nr.21; I. Winkler, SCN, V , 1971, p. 154.

13. Cristuru Secuiesc, jud. Harghita.

Fără alte informaţii este menţionată descoperirea unui exemplar.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154.

14. Decea (Decea Mureşului, Marosdećse), comuna Mirăslău, jud. Alba.

a) Dintr-un loc neprecizat de pe teritoriul satului provine un sestert emis

de Filip Arabul în anul I.

Bibliografie: ***, Repertoriul arheologic al judeţului Alba, 1995, p. 90, nr. 4, f.; I. Winkler, A. Hopârtean, CN, I, 1978, p. 18.

b) În cimitir s-a descoperit cel puţin un exemplar PROVINCIA DACIA emis de Filip Arabul.

Bibliografie: ***, Repertoriul arheologic al judeţului Alba, 1995, p.91, nr. 9 d.

15. Drobeta-Turnu Severin (anticul Drobeta), jud. Mehedinţi.

a) În perimetrul oraşului antic au fost descoperite 6 monede, eşalonate astfel: emitent neprecizat -  sestert AN III sau  IIII şi un dupondius emis de Filip Arabul în anul II; sestert AN IIII, emis de Traianus Decius; sestert, AN V, emis de Trebonianus Gallus; 3 sesterţi de la Volusianus, AN V.

Bibliografie: I. Stângă, Viaţa economică la Drobeta în secolele II-VI p.Ch., Bucureşti, 1998, p. 155, nr. 272-277.

b) De pe teritoriul castrului provin 5 monede. Dintre acestea un sestert, AN V a fost emis pentru Hostilianus, iar alţi 4 sesterţi (2 exemplare AN V, 2 exemplare AN V sau VI) pentru Volusianus.

Bibliografie: I. Stângă, Viaţa economică la Drobeta în secolele II-VI p.Ch., Bucureşti, 1998, p. 157, nr. 1-5; I. Winkler, SCN, V,  1971, p. 153, nota 40.

c) În cimitir a fost descoperit un sestert , AN V, de la Herennia Etruscilla.

Bibliografie: I. Stângă, Viaţa economică la Drobeta în secolele II-VI p.Ch., Bucureşti, 1998, p. 157, nr. 1-5; I. Winkler, SCN, V,  1971, p. 153, nota 40.

d) În colecţia Muzeului Regiunii Porţilor de Fier se află alte 20 de exemplare dintre care de la Filip Arabul  (6 sesterţi AN I, la care se adaugă un exemplar păstrat la Muzeul Naţional de antichităţi, un sestert sau dupondius AN I, un dupondius AN I, 3 sesterţi AN II, un sestert sau dupondius AN II), 3 de la Marcia Otacilia Severa (un sestert AN I, un sestert AN III şi un alt exemplar), 2 sesterţi de la Traianus Decius, un sestert, AN VIII de la Aemilianus şi 2 monede de la Valerian (un sestert, AN VIII şi un alt exemplar).

Bibliografie: I. Stângă, Viaţa economică la Drobeta în secolele II-VI p.Ch., Bucureşti, 1998, p. 157, nr. 1-5; I. Winkler, SCN, V,  1971, p. 153, nota 40.

16. Ghelinţa, com Ghelinţa, jud. Covasna.

Din această localitate provin cel puţin două monede PROVINCIA DACIA.

Bibliografie: ***, Repertoriul arheologic al judeţului Covasna, Sf. Gheorghe, 1998, p. 82, nr. XVII a; I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154.

17. Gherla, jud. Cluj.

a) Înainte de anul 1909 a fost descoperit un dupondius emis sub Filip Arabul în anul I.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154; R. Ardevan, BSNR, LXXX-LXXXV, (1986-1991), 1992, p. 285-286, nr. 119.

b) Din zona oraşului  provine un sestert, AN I emis pentru Marcia Otacilia Severa iar din descoperiri întâmplătoare alţi 3 sesterţi emişi de Filip Arabul. La acesta se adaugă 4 sesterţi descoperiţi între anii 1982-1984 în castru sau în împrejurimi. Toate cele 4 monede au fost emise de Filip Arabul în anul I, şi restul în anul II.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154; R. Ardevan, BSNR, LXXX-LXXXV, (1986-1991), 1992, p. 285-286, nr. 118-123; Gh. Poenaru-Bordea, B. Mitrea, Dacia, XXXVII, 1993, p. 311, nr. 7; C. Găzdac, Circulaţia monetară în Dacia şi provinciile învecinate de la Traian la Constantin I, vol. I-II, Cluj-Napoca, 2002, p. 206, 578.

c) În castrul auxiliar au fost descoperiţi 5 sesterţi de la Filip Arabul şi un sestert emis pentru  Marcia Otacilia Severa.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154; R. Ardevan, BSNR, LXXX-LXXXV, (1986-1991), 1992, p. 285-286, nr. 118-123; Gh. Poenaru-Bordea, B. Mitrea, Dacia, XXXVII, 1993, p. 311, nr. 7; C. Găzdac, Circulaţia monetară în Dacia şi provinciile învecinate de la Traian la Constantin I, vol. I-II, Cluj-Napoca, 2002, p. 206,578.

d) În colecţia monetară a Gimnaziului din Gherla s-a păstrat un sestert şi un dupondius emişi în anul I de Filip Arabul. Aceste monede, azi pierdute, au fost donate colecţiei Gimnaziului şi nu proveneau din zonă.

Bibliografie: R. Ardevan, BSNR, LXXXVIII-LXXXIX, (1994-1995), 1998, p.21.

18. Gilău, jud. Cluj.

Din săpăturile arheologice efectuate în apropierea porţii principalis dextra provin două piese, dintre care una emisă în anul II.

Bibliografie: D. Isac, Al. Diaconescu, C. Opreanu, MCA, XV, Bucureşti, 1983, p. 295; B. Mitrea, DaciaNS, XXIX, 1-2, 1985, p.172, nr. 16.

19. Gorna (Gornea), comuna Sicheviţa, jud. Caraş-Severin.

În zona cuptorului roman aflat în locul denumit „Căuniţa de Sus” a fost descoperită o monedă (probabil un dupondius) de la Filip Arabul, cu ocazia cercetărilor arheologice efectuate în anul 1976.

Bibliografie: D. Bălănescu, SCN, VIII, 1984, p.130, nr.7.

20. Hăpria, comuna suburbană Ciugud, municipiului Alba-Iulia, jud. Alba.

De pe teritoriul localităţii provine o monedă, emisă de Filip Arabul. Este vorba despre un dupondius AN II.

Bibliografie: ***, Repertoriul arheologic al judeţului Alba, p. 105, nr. 87, 11; I. Winkler, SCN, II, 1958, p. 406, nr. XII;

21. Hunedoara, jud. ~.

Fără a se putea preciza locul de descoperire, de pe teritoriul judeţului Hunedoara provin 10 monede. Dintre acestea, 6 exemplare sunt emise de Filip Arabul (un sestert AN I, 4 sesterţi AN II şi un sestert-model, AN III), un exemplar Marcia Otacilia Severa (sestert AN II), un exemplar Filip Junior (un sestert AN I), un exemplar Valerianus (sestert, AN VIII) şi un sestert sau dupondius cu an şi emitent necunoscut.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, 1971, p. 154, nota 67.

22. Ilişua, comuna Uriu, jud. Bistriţa-Năsăud.

De pe teritoriul castrului provin 19 exemplare, iar din exterior un alt exemplar. Dintre aceste monede emise între anii I-III, 15 provin de la Filip Arabul, 2 de la Filip Junior,  dintre care un as emis în anul I şi 3 sesterţi de la Marcia Otacilia Severa.

Bibliografie: inf. O. Dudău; D. Protase, G. Marinescu, C. Gaiu, MCA, XV, Bucureşti, 1983, p. 291; C. Găzdac, Circulaţia monetară în Dacia şi provinciile învecinate de la Traian la Constantin I, vol. I + II, Cluj - Napoca, 2002, p. 206, 577.

23. Inlăceni, comuna Firtănuş, jud. Harghita.

În urma cercetărilor arheologice s-a descoperit un dupondius emis de Filip Arabul în anul I.

Bibliografie: inf. O. Dudău; I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154.

24. Izmişa, jud. Mehedinţi.

De pe teritoriul acestei localităţi provine un sestert de la Traianus Decius, AN V.

Bibliografie: I. Stângă, Viaţa economică la Drobeta în secolul II-VI, p.Ch, Bucureşti, 1998, p. 188-189.

25. Izvoarele, jud. Mehedinţi.

De pe teritoriul acestei localităţi provine un sestert emis pentru Marcia Otacilia Severa în anul I.

Bibliografie: I. Stângă, Viaţa economică la Drobeta în secolele II-VI p.Ch., Bucureşti, 1998, p. 189.

26. Jabeniţa, jud. Mureş.

În această localitate a fost descoperit un sestert emis în anul II de la Filip Arabul.

Bibliografie: V. Lazăr, Repertoriul arheologic al judeţului Mureş, Tg. Mureş, 1995, p. 239, nr. XXVIII.2; E. Chirilă, N. Gudea, Gh. Moldovan, Münzen aus der Sammlung der Museums der Stadt Sighişoara, 1972;

27. Jupa (ant. Tibiscum), jud. Caraş-Severin.

a) Săpăturile arheologice din anul 1974 au scos la iveală un sestert de la Filip Arabul.

Bibliografie: D. Bălănescu, SCN, VIII, 1984, p. 130, nr. 10c.

b) Săpăturile arheologice din anul 1982 au scos la iveală un sestert, AN I, emis de Filip Arabul.

Bibliografie: Gh. Poenaru-Bordea, DaciaNS  XL-XLII, 1996-1998, p. 444, nr. 75; P. Bona, P. Rogozea, MCA, XVII, (II), Ploieşti, 1983, p. 280, 291.

c) Din aşezarea civilă provine un sestert emis în anul V de Trebonianus Gallus. Întâmplător a fost descoperit şi un sestert de la Valerian.

Bibliografie: C. Găzdac , Circulaţia monetară în Dacia şi provinciile învecinate de la Traian la Constantin I , vol. I-II, Cluj-Napoca , 2002, p.570.

28. Lieşti, jud. Galaţi (teritoriul dacilor liberi).

Fără alte precizări, de aici provine un exemplar.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154.

29. Mangalia (anticul Callatis - provincia Moesia Inferior), jud. Constanţa.

În anul 1966, în cursul săpăturilor de salvare de pe strada Ştefan cel Mare a fost descoperit un sestert de la Volusianus, AN V.

Bibliografie: A. Vertan, G. Custurea, Pontica, 13, 1980, p. 348; A. Vertan, Circulaţia monetară în Dobrogea romană (secolele I-III), Cluj-Napoca, 2002, p.92, 161, 409, 492.

30. Mehadia (anticul Praetorium), jud. Caraş-Severin.

Din interiorul castrului provin 3 monede PROVINCIA DACIA. Una dintre acestea este un sestert emis de Filip Arabul în anul I, iar celelalte două sunt tot sesterţi, emişi de Valerian în anul VIII. Ultimele două exemplare au fost descoperite în preajma clădirii comandantului.

Bibliografie: M. Macrea, N. Gudea, I. Moţu, Praetorium. Castrul şi aşezarea romană de la Mehadia, Bucureşti, 1993, p. 115.

31. Micăsasa, jud. Sibiu.

De pe teritoriul aşezării provine un sestert emis de Filip Arabul în anul I.

Bibliografie: ***, Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, III, Bucureşti, 2000, p. 68; R. Ardevan, SCN, XI, ( 1995), 1997.

32. Mihai Viteazu, comună suburbie a municipiului Turda.

În hotarul comunei, pe „Drumul lui Traian”, în locul „Stânca Roşie”, s-a găsit o monedă emisă pentru Marcia Otacilia Severa. Este vorba de un sestert din anul II.

Bibliografie: ***, Repertoriul arheologic al judeţului Cluj, 1992, p. 276, nr.14; I. Winkler, A. Hopârtean, Moneda antică la Potaissa, Cluj, 1973, p.130.

33. Moigrad (anticul Porolissum), jud. Sălaj.

a) Împreună cu alte 7 monede emise în perioade diferite,  un sestert emis pentru Marcia Otacilia Severa în anul I a fost descoperit într-o puşculiţă de lut ars, pe teritoriul castrului de pe dealul „Pomet”. Este singura apariţie cunoscută a unei monede PROVINCIA DACIA într-un tezaur.

Bibliografie: inf. O. Dudău.

b) De pe versantul răsăritean al dealului Pomet provine un dupondius de la Filip Arabul, emis în anul I.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, II, 1958, p. 406, XIV.

c) De pe teritoriul castrului de pe dealul Pomet provin 23 de monede de la Filip Arabul, dintre care un sestert, un dupondius şi un as din anul III, un sestert şi un dupondius AN II şi un sestert AN III. La acestea,  se mai adaugă 5 monede emise pentru Filip Junior.

Bibliografie: inf. O. Dudău ; N. Gudea, ActaMP, XIII, 1989, p. 820-821; I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 153.

d)      Din amfiteatru provine un sestert de la Filip Arabul.

Bibliografie: C. Găzdac , Circulaţia monetară în Dacia şi provinciile învecinate de la Traian la Constantin I , vol. II , Cluj-Napoca , 2002, p. 567.

34. Moldoveneşti, jud. Cluj.

Două monede, emise de Filip Arabul în anul II, provin de pe teritoriul acestei localităţi.

Bibliografie: I. Winkler, A. Hopârtean, Moneda antică la Potaissa, Cluj, 1973, p. 132.

35. Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita.

Probabil din zona presupusului castru provin 2 monede,  dintre care  una emisă  de  Filip Arabul în anul  I.

Bibliografie: E. Chirilă, N. Gudea, Gh. Moldovan, Münzen aus der Sammlung des Museums der Stadt Sighişoara, 1972, p. 15; inf. O. Dudău ; I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154.

36. Oltenia (zona ~).

Dintr-un loc necunoscut din Oltenia provine un exemplar păstrat în colecţia Gh. Georgescu.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154, nota 65.

37. Orlea, comuna Orlea, jud. Olt.

În colecţia Muzeului Comunal Orlea se păstrau 3 monede de la Filip Arabul (doi sesterţi - AN I şi II , cât şi un dupondius AN II ). Aceste exemplare proveneau din zona aşezărilor antice suprapuse de comună. În decursul timpului, sestertul emis în anul II  s-a pierdut.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 153; ***, Enciclopedia arheologiei  şi istoriei vechi a României, p. 242; I. Winkler, C. Băloi, ActaMN, VIII, 1971, p. 164; I. Winkler, C. Băloi, ActaMN, X, 1973, p. 199.

38. Orşova (anticul Dierna), jud. Mehedinţi.

a) În anul 1856 au fost descoperite 10 monede de la Herennius Etruscus şi Valerianus, pe teritoriul cimitirului roman.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 153, nota 42.

b) În anul 1872 s-au găsit 7 monede emise de Aemilianus.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 153, nota 42.

c) În colecţia liceului din Orşova se păstrează un sestert de la Filip Arabul.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 153, nota 42.

d) Cu ocazia sondajelor executate în anul 1967, pe strada Marinarilor, acum

inundată, a ieşit la lumină şi un sestert de la Volusianus, AN V ( această monedă se păstra la Muzeul din Timişoara ). În urma săpăturilor arheologice din acelaşi an au mai fost descoperiţi 2 sesterţi de la Valerian, emişi în anii VIII şi X.

Bibliografie: E. Chirilă, N. Gudea, Apvlvm, X, 1972, p. 715, nr. 18; M. Chiţescu, Gh. Poenaru-Bordea, BSNR, LXXV-LXXVI, (1981-1982), p. 170.

e) Dintr-un punct neprecizat de pe teritoriul oraşului provine un sestert emis de Valerian în anul VIIII.

Bibliografie: E. Chirilă, I. Stratan, StComB, 19, 1975, p. 83, nr. 37.

39. Papiu Ilarian, jud. Mureş.

În anul 1894 a fost descoperită o monedă emisă de Filip Arabul în locul numit „Dealul Bisericii”. Moneda s-a păstrat un timp în colecţia lui I. Téglás din Turda.

Bibliografie: V. Lazăr, Repertoriul arheologic al judeţului Mureş, p. 192, nr. LIX.1, F.; I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154.

40.Pîclişa, jud. Alba.

În anul 1978, în această localitate a fost descoperit un dupondius de la Filip Arabul.

Bibliografie: V. Pavel-Popa, Apvlvm, XIX, 1981, p. 139, nr. 118.

41. Podeni, jud. Cluj.

Din această localitate provine o monedă, probabil un sestert emis de Filip Arabul în anul II.

Bibliografie: I. Winkler, A. Hopârtean, Moneda antică la Potaissa, Cluj, 1973, p. 132. nr. 16.

42. Poiana, jud. Cluj.

De aici provine un sestert emis de Filip Arabul, an neprecizat.

Bibliografie: I. Winkler, A. Hopârtan, Moneda antică la Potaissa, Cluj, 1973, p. 132. nr. 17.

43. Preajba Mare (localitate inclusă în municipiul Târgu Jiu) jud. Gorj.

Un sestert emis în anul II pentru Filip Arabul provine dintr-un lot de monede cercetat în 1994 şi care provine din localitate. Este foarte probabil ca piesa să nu aparţină fragmentului de tezaur cuprins în lot şi să provină din mica aşezare romană de la Iezureni sau din castrul de la Bumbeşti-Jiu.

Bibliografie: E. Petac, A. Pănoiu, Un fragment dintr-un tezaur de monede romane imperiale descoperit la Preajba Mare, Târgu Jiu, judeţul Gorj , Litva, VII , 1997, p. 57, nr. 7.

44. Remetea, jud. ?

De pe teritoriul acestei localităţi provine o monedă (dupondius?) emisă de Filip Arabul în anul I.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154, nota 61.

45. Reşca (anticul Romula), jud. Olt.

De aici provin un dupondius emis de Filip Arabul în anul II şi un sestert emis pentru Filip Junior în anul I .Ambele monede se păstrau în colecţia Muzeului de Istorie Caracal.

Bibliografie: I. Winkler, SCN , V, 1971, p. 154, nota 50.

46.Romita (anticul Certiae), jud. Sălaj.

În termele  castrului de aici au fost descoperite 9 monede PROVINCIA DACIA. Dintre acestea 5 au fost emise de Filip Arabul, iar 4 exemplare de acelaşi împărat pentru Marcia Otacilia Severa. Cele 5 monede sunt 3 sesterţi (1 AN I, 2 AN II) şi 2 dupondius (1 AN I, 1 AN II). De la Marcia Otacilia Severa sunt 4 sesterţi, dintre care un exemplar din anul I, 2 exemplare din anul II şi un altul dintr-un an neprecizat (probabil tot II).

Bibliografie: Al. Matei, I. Baiusz , Castrul roman de la Romita-Certiae , Zalău , 1997; Inf. O. Dudău.

47. Rupea, jud. Braşov.

Un sestert emis pentru Marcia Otacilia Severa în anul III a fost descoperit aici, probabil pe teritoriul castrului.

Bibliografie: E. Chirilă, N. Gudea, Gh. Moldovan, Münzen aus der Sammlung der Museums der Stadt Sighişoara, 1972, p. 16, nr. 86.

48. Sarmizegetusa (ant. Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa), jud. Hunedoara.

a) Din săpăturile arheologice efectuate de C. Daicoviciu la amfiteatru până în anul 1966 provin 4 monede de la Filip Arabul (2 sesterţi AN I, un sestert AN II şi un sestert AN III), un as emis în anul I pentru  Filip Junior, un sestert de la Hostilianus, AN V, un sestert de la Trebonianus Gallus emis în anul V şi un sestert de la Gallienus, AN X. De-a lungul timpului sesterţii de la Hostilianus şi Trebonianus Gallus au dispărut.

Tot la amfiteatru, în urma săpăturilor arheologice din anul 1995 a fost descoperit un dupondius de la Filip Arabul, AN I.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 153, nota 41; Idem., Sargetia, XI-XII, 1974-1975, p. 128, nr. 307-324; Idem., ActaMN, II, 1965, p. 227; D. Alicu, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Amfiteatrul., Cluj-Napoca, 1997, p. 256, 259, nr. 179, 219-220.

b) Din descoperiri întâmplătoare făcute pe teritoriul oraşului până în anul 1971provin alte 6 monede de la Filip Arabul (2 sesterţi AN I, un dupondius AN I, un sestert AN II, un sestert AN III şi un dupondius cu an neprecizat , 2 sesterţi - AN II şi III de la Marcia Otacilia Severa, un as de la Filip Junior din anul I, un sestert AN V  de la Trebonianus Gallus şi un sestert de la Gallienus, AN X.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 153, nota 41; Idem., Sargetia, XI-XII,1974-1975, p. 128, nr. 307-324; Idem., ActaMN, II, 1965, p. 227; D. Alicu, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Amfiteatrul., Cluj-Napoca, 1997, p. 256, 259, nr. 179, 219-220.

c) În urma săpăturilor arheologice efectuate în anul 1983 la clădirea EM 21 a fost descoperit un dupondius de la Filip Arabul, AN II. În acelaşi an, la Templul EM 24 au fost descoperiţi 2 sesterţi, unul de la Filip Arabul, AN III şi unul de la Trebonianus Gallus, AN V.

Bibliografie: H. Daicoviciu şi colaboratorii, ActaMN, 31, I, 1994, p. 445-447, nr. 14, 26, 32; Gh. Poenaru-Bordea, DaciaNS , XLXLII, 1996-1998, p. 449, nr. 98.

d) În campania 1992-1993, în perimetrul clădirilor EM30-EM31 a fost descoperit un sestert de la Filip Arabul, AN II.

Bibliografie: D. Alicu şi colab., ActaMN, 31, I, 1994, p. 471; Gh. Poenaru- Bordea, op. cit., p. 449.

e) În Forum Vetus s-a descoperit un sestert de la Filip Arabul.

Bibliografie: C. Găzdac, Circulaţia monetară în Dacia şi provinciile învecinate de la Traian la Constantin I, vol. II, Cluj-Napoca , 2002, p.563.

f) Din descoperiri întâmplătoare provin 5 monede de la Filip Arabul (un sestert şi patru aşi), doi sesterţi emişi de Traianus Decius, un sestert emis pentru Hostilianus, un sestert de la Trebonianus Gallus, trei sesterţi de la Valerian şi un sestert de la Gallienus.

Bibliografie: C. Găzdac, Circulaţia monetară în Dacia şi provinciile învecinate de la Traian la Constantin I, vol. II, Cluj-Napoca , 2002, p.562.

49. Săliştea (fostă Cioara), jud. Alba.

Dintr-un punct neprecizat de pe teritoriul satului provine o monedă.

Bibliografie: ***, Repertoriul arheologic al judeţului Alba, Alba Iulia, 1995, p. 163, nr. 158, 2, 9; I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154; V. Suciu, V. Moga, Apvlvm, XXV, 1989, p. 164, nr. 10.

50. Secuime (zona ~).

Dintr-un loc necunoscut provine un exemplar, fără alte precizări.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154.

51. Sibiu (jud. ~).

În colecţia Muzeului de Istorie se păstrează 7 exemplare, împărţite pe emitenţi astfel: Filip Arabul - 3 sesterţi (2 exemplare AN I, un exemplar cu an necunoscut); o monedă AN I şi o alta cu an necunoscut; Traianus Decius - sestert, AN IIII şi Hostilianus, AN V. Locul de provenienţă al acestora este necunoscut, deşi un exemplar ar putea proveni din cartierul Guşteriţa (anticul Cedonia).

Bibliografie: Inf.  O. Dudău; I. Winkler, SCN, V, 1971, p. 154.

52. Sighişoara, jud. Mureş.

a) Din locul numit „Galtberg” (Axente Sever) provine un sestert de la Filip Arabul, emis în anul II.

Bibliografie: V. Lazăr, Repertoriul arheologic al judeţului Mureş, Tg. Mureş, 1995, p. 234, nr. LXXVII. 1; E. Chirilă şi colaboratorii, Münzen aus der Sammlung der Stadt Sighişoara, 1972, p. 17, nr. 111.

b) În urma săpăturilor arheologice efectuate pe platoul „Podmoale” a fost descoperit un sestert-model de la Filip Arabul, emis în anul III.

Bibliografie: E. Chirilă şi colaboratorii, Münzen aus der Sammlung der Stadt Sighişoara, 1972, p. 23-24, nr. 17-18.

c) Un sestert de la Filip Arabul, AN I, provine din cimitirul de pe Dealul Turcului (Wietenberg).

Bibliografie: E. Chirilă şi colaboratorii, Münzen aus der Sammlung der Stadt Sighişoara, 1972, p. 23-24, nr. 17-18.

53. Sîngeorzu de Câmpie (Sângeorgiu de Câmpie), jud. Mureş.

Din această localitate provine un sestert de la Filip Junior, AN I.

Bibliografie: I. Winkler, SCN, 1971, p. 154, nota 63.

54. Slăveni, jud. Olt.

De pe teritoriul castrului auxiliar provin 3 exemplare emise de Filip Arabul.

Bibliografie: C. Găzdac, Circulaţia monetară în Dacia şi provinciile învecinate de la Traian la Constantin I, vol. II, Cluj-Napoca, 2002, p. 587.

55. Şimian, jud. Mehedinţi.

O monedă emisă de Filip Arabul în anul I a fost descoperită în punctul „Observator”.

Bibliografie: I. Stângă, Viaţa economică la Drobeta în secolele II-VI p.Ch, Bucureşti, 1998, p. 192.

56. Târgu Mureş, jud. Mureş.

În colecţia Muzeului Judeţean se păstrează un sestert de la Filip Arabul, emis în anul I. Moneda provine dintr-un loc necunocut de pe teritoriul judeţului.

Bibliografie: E. Chirilă şi colab., Tezaure şi descoperiri monetare din muzeul judeţului Mureş, Tg. Mureş, 1980, p. 23, nr. 61.

57. Troiaş (Troaş, Torjás, Trojás), comuna Săvârşin, jud. Arad (teritoriul dacilor liberi).

În anul 1963, pe promontoriul numit „Gomila”, la circa 7 km de sat a fost descoperită o monedă de la Filip Arabul, AN I.

Bibliografie: ***, Repertoriul arheologic al Mureşului Inferior - judeţul Arad, Timişoara, 1999, p. 128; I. Winkler, SCN, 1971, p. 154.

58. Turda (anticul Potaissa), jud. Cluj.

a) În colecţia I. Téglás se păstrau 20 de monede de la Filip Arabul, Marcia Otacilia Severa şi Filip Junior, descoperite pe teritoriul castrului, în împrejurimi sau pe teritoriul oraşului.       

1. Sestert, AN I, descoperit pe dealul Cetăţii.

2. Sestert, AN I, descoperit pe dealul Cetăţii.

3. Sestert, AN I, descoperit pe teritoriul castrului.

4. Sestert, AN I, descoperit pe Valea Sîndului.

5. Sestert, AN I, loc de descoperire necunoscut.

6. Sestert, AN II, descoperit pe teritoriul castrului.

7. Sestert, AN II, descoperit pe teritoriul castrului.

8. Sestert, AN II, descoperit pe teritoriul castrului.

9. Sestert, AN II, descoperit pe dealul Cetăţii.

10. Sestert, AN II, loc de descoperire necunoscut.

11. Dupondius, AN II, loc de descoperire necunoscut.

12. Dupondius, AN II, descoperit pe teritoriul castrului.

13. Dupondius, AN II, descoperit pe dealul Cetăţii (într-o clădire).

14. Dupondius, AN II, loc de descoperire necunoscut.

15. Dupondius, AN II, loc de descoperire necunoscut.

16. Dupondius, AN II, loc de descoperire necunoscut.

17. Dupondius, AN II, loc de descoperire necunoscut.

18. Sestert, AN II, descoperit pe teritoriul castrului.

19. Sestert, AN II, loc de descoperire necunoscut.

20. Sestert. AN II, Filip Junior, achiziţionat de la fostul târg de vite.

Bibliografie: I. Winkler, A. Hopârtean, Moneda antică la Potaissa, Cluj, 1973, p. 17, 19, 21-23, 63-64, 85-86, 110-111, 116-119; ***, Repertoriul arheologic al judeţului Cluj, 1992, p. 396-399, nr. 1C, 3, 21, 27; I. Winkler, SCN, 1971, p. 153; B. Mitrea, DaciaNS, XIX, 1975.

b) În colecţia Muzeului de Istorie din Turda se păstrează 16 monede de la Filip Arabul, Marcia Otacilia Severa, Filip Junior, Valerianus şi Volusianus, descoperite pe teritoriul castrului, în împrejurimi sau pe teritoriul oraşului.

Filip Arabul

21. Sestert, AN I, loc de descoperire necunoscut.

22. Sestert, AN I, descoperit pe teritoriul castrului.

23. Sestert, AN I, descoperit pe str. Romană.

24. Sestert, AN I, descoperit pe str. Dr. I. Raţiu.

25. Sestert, AN II, descoperit pe teritoriul castrului.

26. Sestert, AN II, descoperit pe teritoriul castrului.

27. Sestert, AN II, descoperit pe teritoriul castrului.

28. Sestert, AN II, descoperit în Piaţa E. Varga.

29. Sestert, AN III, descoperit pe str. Cheii.

Marcia Otacilia Severa

30. Sestert, AN I, loc de descoperire necunoscut.

31. Sestert, AN I, descoperit pe str. Romană.

32. Sestert, AN I, descoperit pe str Traian.

33. Sestert, AN II, descoperit pe str. Steluţei.

Filip Junior

34. Sestert, AN I, loc de descoperire necunoscut.

35. Sestert, AN I, loc de descoperire necunoscut.

36. Sestert, AN I, descoperit pe teritoriul castrului.

Volusianus

37. Sestert, AN V, descoperit pe teritoriul castrului.

Valerianus

38. Sestert, AN VIII, descoperit pe str. Cheii.

Bibliografie: I. Winkler, A. Hopârtean, Moneda antică la Potaissa, Cluj, 1973, p. 17, 19, 21-23, 63-64, 85-86, 110-111, 116-119; ***, Repertoriul arheologic al judeţului Cluj, 1992, p. 396-399, nr. 1C, 3, 21, 27; I. Winkler, SCN, 1971, p. 153; B. Mitrea, DaciaNS , XIX, 1975.

c) Fără alte precizări, sunt menţionaţi încă 7 sesterţi emişi de Filip Arabul.

Bibliografie: C. Găzdac, Circulaţia monetară în Dacia şi provinciile învecinate de la Traian la Constantin I, vol. II , Cluj-Napoca, 2002, p.569.

d) Din săpăturile arheologice efectuate în anii 1993 şi 1995-2001 în termele castrului au rezultat alte şase exemplare:

Filip Arabul

46. Sestert, AN II, descoperit la est de canalul II.

47. Dupondius, AN I, descoperit în încăperea E, canalul III.

48. Sestert, AN III, descoperit în încăperea F (bazinul rectangular).

Marcia Otacilia Severa

49. Sestert, AN I, descoperit în canalul deversor II.

50. Sestert, AN I, descoperit în latrinae I.

Filip Junior

51. Sestert, AN I, descoperit în suprafaţa aflată la vest de spaţiul C.

Bibliografie: M. Pîslaru, Monedele din termele castrului de la Potaissa (campaniile 1993 şi 1995-2001), în Simpozion de Numismatică, Bucureşti, 2002, p. 84, p. 86, p. 88, p. 89.

59. Unirea (Vinţu de Sus contopit cu Vereşmort ), jud. Alba.

La nord de comună, în partea de hotar „Valea Lichii” a fost descoperit un sestert emis în anul I pentru Filip Junior.

Bibliografie: ***, Repertoriul arheologic al judeţului Alba, 1995, p. 200, nr. 199, 9; I. Winkler, SCN, 1971, p. 154.

60. Uroi (Uroiu), jud. Hunedoara.

Într-un mormânt de cărămidă, la poalele dealului Măgura Uroiului a fost descoperit un as de la Filip Junior, emis în anul I.

Bibliografie: L. Mărghitan, Sargetia, XI-XII, 1974-1975, p. 42; A. Rusu, Sargetia, XIII, 1977, p. 540-541; I. Andriţoiu, Sargetia, XIV, 1979, p. 28, nr. 38; B. Mitrea, DaciaNS, XXIV, 1980, p. 376, nr. 135.

Repartiţia exemplarelor descoperite pe anii erei locale

*Sesterţi Model

Repartiţia exemplarelor descoperite pe nominale

Total număr exemplare PROVINCIA DACIA

333 + 51=384