Institutul pentru Cercetarea
Patrimoniului Cultural Transilvănean în Context European
ISSN 1583-1817
Editura Economică, Sibiu 2003
pag.(pages):45-93
autor: Florin Gogâltan
Tell-urile epocii bronzului
în Bazinul Carpatic. Probleme de terminologie
Lista figurilor
Fig. 1. 1. Tell Susa. Planul general
(după Morgan 1927); 2. Tell
Susa. Profil stratigrafic (după Morgan
1927); 3. Troia la 1881 (după Schlmann
1881).
Fig. 2. 1. Çadir Hüyük (după Bittel 1934); 2. Alişar Hüyük
(după Bittel 1934); 3. Movile în
regiunea Varna (după Škorpil,
Škorpil 1898); 4. Gomba „Várhegy“ (după Kubinyi 1861).
Fig. 3. 1. Stratigrafia tell-ului de la
Metchkur (după Seure, Degrand 1906);
2. Ras Shamra. Profil stratigrafic (după Schaeffer 1948); 3. Yümük Tepe de la Mersin. Evoluţia pe
verticală a aşezării (după Garstang 1952).
Fig. 4. 1. Kıyıcak (după Auranche 1999); 2. Feudvar. Fragment de
perete şi reconstituirea sa (Hänsel
1991).
Fig. 5. Çatal Hüyük (după Eichmann 1991).
Fig. 6. 1. Tipuri de movile din Macedonia
grecească (după Traeger 1902);
2. Tószeg. Profil stratigrafic în 1876 (după Rómer 1878); 3. Aşezarea şi stratigrafia de la Nagyrév la
1876 (după Rómer 1878).
Fig. 7. 1. Tószeg. Un profil al
cercetărilor lui L. Márton (după Banner
şi colab. 1959); 2. Tószeg. Săpăturile lui L. Márton.
Grundul nr. 3 (după Banner şi
colab. 1959); 3. Pecica. Profilul săpăturii lui M. Roska din 1910
(după Roska 1912).
Fig. 8. Pecica. Grundurile
săpăturii lui M. Roska din 1910 (după Roska 1912).
Fig. 9. 1. Feudvar. O secvenţă din
profilul de vest al casetei W. Stadiul cercetărilor până la 1990 (Hänsel, Medović 1991). 2.
Kastanas. Profilul principal (după
Hänsel 1989).
Fig. 10. 1. Semnul cuneiform pentru du6=tillu
(după Borger 1978); 2.
Corneşti. O porţiune a profilului sudic al S I platou (după Soroceanu, Radu 1975); 3.
Százhalombatta. O secvenţă din profilul vestic al secţiunii I
(după Poroszlai 2000b).
Fig. 11. 1. Berettyóújfalu „Herpály-Földvár=Herpályidomb“.
Detaliu din profilul vestic al suprafeţei II (după Kalicz, Raczky 1984). 2. Košice-Barca (după Prošek 1959); 3. Tószeg (după Bóna 1992c).
Fig. 1.
Fig. 2.
Fig. 3.
Fig. 4.
Fig. 5.
Fig. 6.
Fig. 7.
Fig. 8.
Fig. 9.
Fig. 10.
Fig. 11.