Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European

ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS I

ISSN 1583-1817

Autori: Silviu Istrate PURECE, Cristian ROMAN, Dragoş DIACONESCU, Andrei GONCIAR

pag. 165-170

Descoperiri monetare pe şantierul

de la Hunedoara, punctele

„Sacristia Capelei“ şi „Grădina Castelului”.

Campania 2001 [1]

COIN DESCOVERIES ON THE HUNEDOARA SITE.

THE SACRISTY AND THE GARDEN OF THE CASTLE POINTS.

THE 2001 CAMPAIGN

(SUMMARY)

planşa 1. Castle Plan

Planşa 2.  Coins

In the paper the authors deal with two series of coins that were discovered during the systematic excavations at Hunedoara in 2001. These archaeological researches are the result of the collaboration between „Lucian Blaga” University of Sibiu, The University of Ottawa and The Corvin's Castle Museum. The former series of coins comes from the Sacristy of the Corvin's Castle and it dates later than the latter, which was discovered in the Garden of the Castle. This thing points aut the fact that the excavations in the Sacristy were done later than those in the Garden of the Castle.

În vara anului 2001, cercetările arheologice de la Hunedoara au scos la lumină câteva monede izolate pe care la vom prezenta în cele ce urmează, separat pe cele două puncte arheologice, precizând şi poziţia lor  stratigrafică.

Hunedoara–Sacristia Capelei

UNGARIA

Wladislav I (1440–1444)

1. Denar, 1440, I – h , Huszár [2] , 598

      2. Denar, 1443, ?, Huszár, 607; pastila este mai mică ca dimensiuni decât ar fi trebuit să fie un denar; mici urme de argintare; siglele sunt ilizibile.

Mattias II (1608–1619)

      3. Denar, 1613, K-B, Huszár, 1141; atelierul de la Kremnitz – Bergstadt.

Monede nedeterminate:

4. Denar. Av. crucea dublă, Rv. scut cu trei benzi; sigle ilizibile; moneda este greu de datat datorită faptului că baterea nu a fost foarte bună, pastila a căpătat o formă alungită ducând la deformarea puţinelor litere care se pot distinge.

5. Denar. Iconografia aversului şi reversului este aceeaşi ca la moneda anterioară; şi în acest caz pastila este deformată, moneda nu este centrată fiind bătută extrem de prost, jumătate din iconografia şi din legenda piesei fiind în afara pastilei.

Hunedoara–Grădina Castelului

NIEDER ÖSTERREICH

Maria Theresia (1740–1780)

6. Kreuzer, 1760, W, Cejnek [3] I, p.25; atelierul de la Viena.

Francisc II (I) (1745–1765)

7. Kreuzer, 1760, W, Cejnek I, p.51; atelierul de la Viena.

UNGARIA

Maximilian II (1564–1576)

8. Denar, 1569, K-B, Huszár [4] , 992; atelierul de la Kremnitz–Bergstadt.

Francisc II (1792–1835)

9. 3 Kreuzer, 1800, S, Cejnek, p. 60, atelierul de la Schmöllnitz.

STIRIA

Leopold I (1657–1705)

10. 3 Kreuzer, 1698, I-A, Herinek, 6; sigla A îl desemnează pe J.J.Aigmann; atelierul monetar de la Gratz.

¤

Din cele de mai sus rezultă că în campania arheologică de la Hunedoara din vara anului 2001 au fost scoase la lumină 10 monede, după cum urmează: 5 din punctul Sacristia Capelei şi altele 5 din Grădina Castelului. [5]

O primă observaţie este aceea că în punctul Sacristia Castelului au fost descoperite monede mai timpurii, emise de regatul maghiar, pe când în punctul Grădina Castelului au fost găsite monede habsburgice mai târzii, bătute pentru Austria de Jos, Ungaria şi Stiria.

O altă observaţie inerentă este cea cronologică. Pe când în Sacristia Capelei avem în majoritate monede aparţinând secolului al XV-lea, cu o singură excepţie – moneda emisă de Matias al II-lea datată la începutul secolului al XVII-lea –, în schimb în Grădina Castelului avem monede datate la sfârşitul secolului al XVII-lea şi în secolul al XVIII-lea, de asemenea cu o singură excepţie şi anume o monedă din secolul al XVI-lea emisă de Maximilian al II-lea.

Starea de conservare a monedelor este relativ bună, monedele nepunând probleme deosebite în datare, cu excepţia celor două monede care prezintă pe avers crucea dublă iar pe revers un scut cu patru benzi orizontale, aceste monede prezintă probleme în catalogare datorită baterii proaste, care a determinat lăţirea pastilei. Astfel literele vizibile de pe legendă au devenit imposibil de citit. Pentru monedele de mai sus ne vom mulţumi să stabilim o perioadă cronologică mai amplă în funcţie de stilul lor, dând şi numerele de catalog unde poate fi întâlnit acest tipul monetar descris mai sus, adică  Huszar numerele: 578, 591, 618, 664, 699. Acestea numere de catalog se înscriu în perioada 1427–1460, deci din timpul domniei regelui Sigismund de Luxemburg (1387–1437) şi domnia lui Matei Corvin (1458–!490). [6] Precum rezultă din lista monedelor, limitele cronologice ale circulaţiei monetare în aceste două obiective arheologice apropiate unul de altul, practic alipite, dar situate unul în interiorul castelului, celălalt în  exterior, sunt încadrate între secolele XV şi. XVIII.

Din cele de mai sus se poate distinge că tipurile de nominal preponderent întâlnite sunt cele divizionare. Acest lucru este specific descoperirilor numismatice din siturile  medievale cercetate arheologic. [7] Monedele de care ne ocupăm sunt probabil  expresia structurii materialului  monetar aflat în circulaţie în Castelul Huniazilor în decursul secoleleor XV–XVIII.

Comparând aceste monede izolate cu structura nominaluilui din tezaurele de monedă divizionară descoperite în Transilvania, constatăm că din zona Castelului Huniazilor lipsesc, deocamdată cel puţin, monedele poloneze, atât de frecvente în cadrul circulaţiei monetare din Transilvania perioadei medievale (este valabil şi pentru Hunedoara). [8] Situaţia poate fi explicată datorită faptului că garnizoana castelului era în strânsă legătură cu autoritatea centrală maghiară, mai târziu habsburgică de unde îi parvenea şi moneda. Influenţa garnizoanei  castelului asupra circulaţiei locale se poate observa şi din analizarea statistică a zonelor pentru care au fost bătute monedele. Astfel reiese în mod evident că majoritatea monedelor descoperite au fost bătute pentru Ungaria sau Austria de Jos, deci pentru zonele de unde se exercita puterea politică asupra Transilvaniei. Menţinerea acestei situaţii şi în cadrul descoperirilor viitoare va putea demonstra, încă odată, dependenţa circulaţiei monetare de factorul militar.

Ne vom rezuma aici la prezentarea materialului numismatic scos la lumină de cercetările arheologice din vara anului 2001, urmând ca pe viitor, înmulţirea descoperirilor să permită susţinerea unor concluzii necesare legate de aspectul general al circulaţiei monetare în jurul Castelului Huniazilor.

Silviu Istrate PURECE

Cristian ROMAN

Dragoş DIACONESCU

Andrei GONCIAR