Legenda ilustraţiilor

Planşa 1: Plăcuţele de bronz ale coifului descoperit la Torslunda, insula Öland (Suedia) şi păstrat la Statensk Historionska Museum din Stockholm. (după Wilkinson)

Planşa 2 : Fragmente din portalul sculptat al bisericii din Hyllestad (Suedia) păstrat la Statens Historiska Museum din Stockholm, cu scene din Cântul lui Sigurt; a, fierarul Mimir; b, făurirea spadei "Gram"; c, uciderea balaurului; d, focul; e, moartea lui Mimir. (după Wilkinson)

Planşa 3: Reprezentarea bisericii "Hortus Deliciarum" cu înfruntarea dintre forţele binelui şi răului, manuscris odinioară păstrat la Strasbourg, Bibliothéque de la Ville (actualmente pierdut). (după Skubiszewski)

Planşa 4: Arme ceremoniale; a, spada de încoronare a regilor francezi, zisă şi "spada lui Charlemagne" (după Wilkinson); b, sabia din tezaurul imperial de la Viena.

Planşa 5: Spadele ceremoniale din tezaurul de la Viena; a, spadă ceremonială a regilor germani, folosită pentru prima dată la la încoronarea lui Frederic II la Roma în 1220; b, spada imperială (Reichsschwert) sau "spada Sf. Mauricius" folosită prima dată la încoronarea lui Otto IV la Aachen în 1198 şi ultima dată la încoronarea lui Carol de Habsburg la Budapesta în 1916. (după Schulze-Dörlamm)

Planşa 6: a, Frederic Barbarossa primind spada din mâna Papei Alexandru III în fresca realizată de Spinello Aretino în primăria din Siena; b, manuscrisul de la Echternach reprezentând intrarea lui Henric III (1039-1043) în biserică însoţit de mai marii imperiului, printre care şi spătarul purtând spada imperială cu vârful în sus. (după Schulze-Dörlamm); c, Cronica pictată de la Viena (cca 1370) reprezentând pe regele Ludovic I între magnaţii regatului : în stânga imaginii cavaleri echipaţi cu spade şi armuri occidentale, în dreapta membrii ai aristocraţiei tribale cu săbii şi arc cu săgeţi. (după Ruttkay)

Planşa 7: Codexul de la Oxford (cca. 1250) reprezentând încingerea cu spadă. (după Ullstein Weltgeschichte)

Planşa 8: Tapiseria de la Baieux; a, scena rănirii lui Harold sub care se observă strângerea spadelor şi armurilor celor căzuţi în luptă; b, transportul armelor şi armurilor. (după Mann)

Planşa 9: Frescă din biserica Sf Benedict din Mals; un nobil franc sau bavarez îşi donează spada ca dar de sfinţire a bisericii ctitorite de el. (după Ullstein Weltgeschichte)

Planşa 10: a, Abraham şi Melchisedec - Louvre, Paris; b, Abraham şi Melchisedec - Berlin, Kupferstichkabinett, (după Skubiszewski); c, călăreţii apocalipsului, gravură realizată de Albrecht Dürer (după Guy Marica)

Planşa 11: "Rolandsäulen", stâlpi ai lui Roland în oraşe germane: a, Halberstadt; b, Zerbst; c, Stendal.

Planşa 12: a, Reprezentarea spadei fără teacă între Tristan şi Isolde (mireasa seniorului său), pe o casetă din fildeş de lucrătură franceză, (sec XIV) păstrată la Ermitage în St. Petersburg. (după Faber); b, Spadă ieşită din uzul cavalerilor, folosită de un ţăran într-o gravură de Albrecht Dürer din 1495. (după Guy Marica)

Planşa 13: "Dansul săbiilor", fotografie realizată în China la 1910. (după Ulstein Weltgeschichte)

Planşa 14: Îndoiri rituale de arme în Peninsula Scandinavică; a, spadă păstrată la Statensk Historionska Museum din Stockholm. (după Wilkinson) b, lance din mormântul de la Vikevik; c, spadă deformată din mormântul de la Store-Finstad. (după Petersen)

Planşa 15: a, Inventarul mormântului de la Csongrad cu spadă deformată. (după Szendrei) b, spatha şi două umbo de scut descoperite în Transilvania. (după Horedt)

Planşa 16: Spada deformată descoperită la Sighişoara şi îndreptată de descoperitor.

Planşa 17: a, lancea cu rune de la Bucureşti. (după Heitel); b-c, spada cu semne runice de la Moreşti. (după Horedt); d, buterola descoperită la Alba Iulia. (după Bakay); f, spada cu gardă de bronz de la Sfântu Gheorghe. (după Kiss).

Planşa 18: Fragment de lamă de spadă cu inscripţie descoperită la Satu Mare; a, S(ancti) H(risti) R(egis); b, A(rma) O(mnia) V(incit). (după Bader)

Planşa 19: Arme descoperite la Viscri (jud. Sibiu) şi păstrate la Muzeul Brukenthal; a, gladius roman; b, falces dacic; c, reprezentarea celor două arme în înfruntare pe o metopă a monumentului de la Adamclisi.

Planşa 20: Spadă de cavalerie romană cu gardă şi buton din os descoperită la Tibiscum.

Planşa 21: a, Realizarea experimentală a oţelului pentru spade prin damascinare mecanică. (după Sachse); b, moduri de damascinare: 1- damascinare totală; 2- damascinare parţială; 3- damascinare aplicată (furniruită). (după Menghin)

Planşa 22: Mânere nordice ornamentate; a, buton şi gardă montate separat şi mâner înfăşurat cu sârmă; b, buton şi gardă din os şi mâner înfăşurat cu sârmă. (după Schulze-Dörlamm)

Planşa 23: a, Spadă italiană cu mâner înfăşurat cu piele; b, spada din mormântul lui Fernando de la Cerda, fiul lui Alfonso X al Castiliei, (†1270) având mânerul înfăşurat cu mătase galbenă şi roşie. (după Oakeshott)

Planşa 24: a, reprezentarea cneazului Bâlea din biserica de la Criscior, cu spadă cu plăci nituite pe mâner. (după Porumb); b, efigia lui Dedo de Wetin în Catedrala din Wecselburg, (după Oakeshott); c, statuia de donator a lui Wilhelm de Comburg în Domul din Naumburg (cca. 1250).

Planşa 25: Reconstituirea luptei cu spada pe baza descoperirii de la Viena-Leopoldau şi a urmelor păstrate pe craniu. (după Stadler)

Planşa 26: Metode de damascinare; a, vărf de spadă merovingiană damascinată mecanic; b, lamă de sabie orientală, damascinată chimic; c, lame de săbii japoneze prelucrate prin lamelare şi tratare termică parţială. (după Smith)

Planşa 27: a, Spadă vikingă cu lamă damascinată de factură francă şi buton nordic montat ulterior. (după Ruttkay); b, buton din două părţi. (după Arrhenius)

Planşa 28: a, Luptă de cavalerie, reprezentare pe o centură maghiară de sec. XII; b, martirizarea Sf. Felix de pe altarul de la Abdinghof, cca. 1100; c, scena prinderii Mântuitorului, relief din Domul din Naumburg, cca. 1250; d, luptă de turnir din Codex Manesse, sec. XIV; e, lupta din faţa cetăţii Hai, miniatură din Biblia Maciejowski, cca. 1250; f, cavaleri cruciaţi în luptă de cavalerie, miniatură din manuscrisul lui Heinrich von Heßlers de la mijlocul sec. XIV, (după Propyläen Kunstgeschichte); g, lupta cu spada pentru două mâini, miniatură din secolul XIV. (după Oakeshott)

Planşa 29: a, Reprezentarea grafică a raportului dintre forţa de lovire a spadei-1 şi a sabiei-2; b, săbii-spadă (paloş) din secolul XI. (după Bakay); c, cavaler cu cămaşe de zale reprezentat în catedrala din Reims, 1251. (după Alpatov)

Planşa 30: Prize pe diferite mânere de spadă; a, priza fixă pe mâner pentru o mână; b, priza mobilă pe mâner pentru o mână; c, priză principală la buton pe mâner pentru o mână şi jumătate; d, priză principală la gardă pe mâner pentru o mână şi jumătate.

Planşa 31: Tehnici de luptă cu spada; a-b, în manualul de scrimă a lui Talhoffer; c, într-un manual de la Augsburg. (după Hils)

Planşa 32: Tipologia butoanelor de spade din Transilvania şi Banat.

Planşa 33: Spade medievale; a, Orăştie; b, Alba Iulia; c, Kovin; d, Alba Iulia.

Planşa 34: Spade medievale; a, Vetiş; b, Deva; c, Poiana Prisăcii.

Planşa 35: Reprezentări de spade cu buton lenticular; a, manuscrisul de la Reichenau 983-991. (după Oakeshott); b, pe un altar de la Hildesheim, 1120. (după Nicolle); c, pe un sacramentar de la Regensburg, 1002-1004. (după Oakeshott); e, pe altarul de la Klosterneuburg 1181; f, pe potirul de la Trzemeszno, sec. XII.

Planşa 36: Spade medievale; a, Sânpetru (BV); b, Codlea - Cetatea Neagră; c, Sighişoara.

Planşa 37: Spadele păstrate în vechea colecţie Slătineanu. (după Barlet Wells).

Planşa 38: Spade medievale; a, Grid, (după Popa); b, Şelimbăr, (după Rill); c, buton nefinisat descoperit în fierăria de la Şelimbăr. (după Rill)

Planşa 39: Spade medievale; a, Făgăraş; b, Coroi.

Planşa 40: Spada de la Bâtca Doamnei. (după Zamoşteanu); b, statuia contelui Dietrich şi c, Hermann, în corul de Vest al Domului din Naumburg. (după Oakeshott)

Planşa 41: Spade medievale; a, Sighişoara; b, Bucova; c, Nerău.

Planşa 42: Spade medievale; a, Hamba; b, Făgăraş; c, Timişoara - Pădurea Verde; d, Timişoara.

Planşa 43: a, Grupul statuar Ekkehard şi Uta, Domul din Naumburg; b, efigia contelui Robert d' Artois, †1317, St. Denis. (după Oakeshott); c, placa de mormânt de la Bistriţa. (după Vătăşianu)

Planşa 44: Spade medievale; a, Jupa; b, Agnita.

Planşa 45: a, Prinderea Mântuitorului, biserica Sf. Margareta din Mediaş; b, Curtea de Argeş - Biserica Domnească; c, biserica Sf. Gheorghe Suceava.

Planşa 46: Spade medievale; a, Orăştie; b, Oradea; c, Oradea.

Planşa 47: Săbii descoperite la Cluj, (după Kovács)