|
German
Abstract: Mittelalterliche
Schweter und Säbel in Siebenbürgen und im Banat (9. bis 14. Jahrhunderts) |
Autor:
ZENO-KARL PINTER. ISBN 973-98446-2-6, Editura BANATICA, Reşiţa
2001. © copyright: ZENO-KARL PINTER Prelucrare Web: Cosmin Suciu; Powered by Institutul
pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European (IPTCE) |
Lucrări generale:
* * * , Basilicorum Libri, II., ed. HEIMBACH, G. E., Leipzig, 1840, XIX, t.I.
* * * , 800 Jahre Kirche der Deutschen in Siebenbürgen, Innsbruck, 1991.
* * * , A Magyar nyelv történeti-etimológiai szótára, vol. III, Budapest, 1976.
* * * , Chateaux Chevaliers en Hainaut au Moyen Age, Bruxelles, 1995
* * * , Das Reich der Salier, Katalog zur Austellung des Landes Rheinland-Pfalz, Sigmaringen, 1992.
* * * , Der Wandteppich von Bayeux, ein Hauptwerk mittelalterlicher Kunst, London, 1957.
* * * , Dicţionar de istorie veche a României, Bucureşti, 1976.
* * * , Die Bajuwaren von Severin bis Tassilo 488-788, Gemeinsame Landesausstellung des Freistaates Bayern und des Landes Salzburg, Rosenheim-Mattsee, 1988.
* * * Documenta Romaniae Historica, C, X, Bucuresi, 1977.
* * * Documenta Romaniae Historica, C, XII, Bucuresti, 1985.
* * * , Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, Bucureşti, 1994.
* * * , Germanen Hunnen und Awaren, Schätze der Völkerwanderungszeit, Nürnberg, 1987.
* * * , Goldhelm, Schwert und Silberschätze. Reichtümer aus 6000 Jahren rumänischer Vergangenheit, Frankfurt am Main, 1994.
* * * , Histoire Universelle des armées, Paris, 1965.
* * * , Istoria României - Transilvania, I, Cluj-Napoca, 1997.
* * * , Kurze Geschichte der deutschen Literatur, Berlin, 1981.
* * * , Kurze Geschichte Siebenbürgens, Budapest, 1990.
* * * , L'Ermitage, Leningrad, 1983.
* * * , Medieval Heraldry, London, 1987.
* * * , Monumenta Germaniae Historica Scriptores, III, IV, V, XX.
* * * , Relations between the Autochtonous Population and the Migratory Populations on the Territory of Romania, Bucureşti, 1975.
* * * , Scriptores rerum Hungaricarum, I, II, ed. SZENTPÉTERY, E., Budapest, 1937-1938.
* * * , Sveagold und Wikingerschmuck, Mainz, 1968.
* * * , Taschenlexikon, Religion und Theologie, Göttingen, 1971.
* * *, Flavi Vegeti Renati Epitoma rei militaris, Leipzig, 1885.
* * *, Isidori Hispaniensis Episcopi Etymologiarum sive Originum libri XX, Oxford, 1911.
ADERSSON, A., The Art of Scandinavia, London, 1968.
ADRIAN-WERBUNG, K., von, Die Krongesandtschaften, în Nürnberg - Kaiser und Reich, Nürnberg, 1986.
ALEXIANU, A., Mode şi vesminte din trecut, I-II, Bucureşti, 1987.
ALPATOV, M., Istoria artei, I, Bucuresti, 1967.
ALTENSTEIN, G. von, Der Fechtsport, 1902.
AMLACHER, A., Urkundenbuch zur Geschichte der Stadt und des Stuhles Broos bis zum Uebergang Siebenbürgens unter Erbfürsten aus dem Hause Oesterreich (1690), în Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, Bd.15.
ANGHEL, G., Noi descoperiri arheologice în legătură cu aşezarea feudală timpurie de la Alba Iulia, în Apulum, VII/1968.
ANGHEL, G., Necropola birituală prefeudală de la Ghirbom (Gruiul Fierului) judeţul Alba, în Apulum, XXIV/1997.
ANGHEL, G., CIUGUDEANU, H., Cimitirul feudal timpuriu de la Blandiana, în Apulum, XXIV/1987.
ANONYMUS, Faptele ungurilor, în Izvoarele istoriei românilor, I, ed. POPA-LISEANU, G., Bucureşti, 1933.
ARBMAN, H., Schweden und das Karolingische Reich, Stockholm, 1937.
ARBMAN, H., The Vikings, London, 1962.
ARMBRUSTER, A., Grenzwacht und Hilfsvölker, în Revue Roumain d'Histoire, XII-6/1973.
BALACI, I., Noi aspecte iconografice în pictura murală gotică din Transilvania, Hărman şi Sînpetru, în Studii şi cercetări de istoria artei, 36/1989.
BALINT, Cs., Über die Datierung der osteuropäischen Steppenfunde des frühen Mittelalters, în Mitt. Arch. Inst., 14/1985.
BALINT, Cs., Zur Frage der byzantinischen Beziehungen im Fundmaterial Ungarns, în Mitt. Arch. Inst., 14/1985.
BEJAN, A., Banatul în secolele IV-XII, Timişoara, 1995.
BEJAN, A., Necropola de inhumaţie de sec. VIII-IX e.n. de la Timişoara - Podul Mogoş, în AMN, XX/1983.
BELOSEVIC, J., Materijalna kultura Hrvata od VII do IX stoljeca, Zagreb, 1980.
BENEA, D., BONA, P., Tibiscum, Bucureşti, 1994.
BERCIU, D., Lumea celţilor, Bucureşti, 1970.
BINDER, P., Contribuţii la localizarea Cruceburgului şi unele probleme legate de ea, în Culegere de studii şi cercetări, I/1967.
BINDER, P., Lista localităţilor din Banat de la sfârşitul secolului al XVII-lea, în Studii de istorie a Banatului, II/1970.
BONA, I., Avar lovassír Iváncsáról în AÉ, 97/1970.
BOOR, H. de, NEWALD, R., Geschichte der deutschen Literatur von den Abfängen bis zur Gegenwart, München, 1966.
BORGOLTE, M., Die Grafen Alemanniens in merowingischer und karolingischer Zeit, Sigmaringen, 1986.
BÖTTICHER, G., KINZEL, K., Altdeutsches Lesebuch, Halle / Saale, 1927.
BRANDT, A. von, Werkzeug des Historikers, Stuttgart-Berlin-Köln, 1989.
BRATE, E., Ostergötlands runinskriften, Kristiania, 1911.
BRENTJES, B., Die Söhne Ismaels, Geschichte und Kultur der Araber, Leipzig, 1973.
BROOKE-LITTLE, J. P., An Heraldic Alphabet, London, 1985.
BUMKE, J., Höfische Kultur. Literatur und Gesellschaft im hohen Mittelalter, München, 1986.
BURGE, W, von, Der Orden der Schwertbrüder, Leipzig, 1875.
BUSCHHAUSEN, H., Der Klosterneuburger Altar des Nikolaus von Verdun aus dem Jahre 1181, în Metallkunst von der Spätantike bis zum ausgehenden Mittelalter, Berlin, 1982.
CANTEMIR, DIMITRIE, Descriptio antiqvi et hodierni statvs Moldaviae, Bucureşti, 1973.
CHABAS, M., Le duel judiciaire en France (XIIIe-XVIe siécles), Paris, 1978.
CHRISTE, Y., LOSOWSKA, H., RECHT, R., VELMANS, T., Christentum, Formen und Stile, Köln, 1994.
CILINSKA, Z., Bestattungsritus im VI.-VIII. Jahrhundert in der Südslowakei, în Studijné Zvesti, 16/1968.
CILINSKA, Z., Zur Frage des zweiten awarischen Kaganats, în Slov. Arch., XV-2/1967.
CLARE, J. D., TWEDDLE, D., Wikinger, Nürnberg, 1991.
CORNIDES, E., Rose und Schwert im päpstlichen Zeremoniell von den Anfängen bis zum Pontifikat Gregors XIII, Vienna, 1967.
COSTEA. F., Repertoriul arheologic al judeţului Braşov, (I), în Cumidava, XV-XIX/1995.
CRISAN, I. H., Civilizaţia geto-dacilor, Bucureşti, 1993.
CSALLNER, R., Quellenbuch zur vaterländischen Geschichte, Hermannstadt, 1905.
CSILLAG, F., A kardok történelmünkben, Budapest, 1971.
DARMSTAEDER, E., Georg Agricola - Bergwerksbuch, München, 1928.
DEAC, N., CIORAN, D., în Forschungen, 26-2/1983, p. 83.
DIENES, I., A honfoglaló magyarok, Budapest, 1972.
DIODOR din SICILIA, Biblioteca istorică, Bucureşti 1981, cartea V, VI.
DOSTAL, B., Velkomoravské hradisko Breclav - Pohansko, Deset let archeologickych vyzkumu, în Zvlastni otisk z vlastivedneho vestniku moravskeho, Rocnik, XXII/1970.
DRAGUT, V., Picturile murale de la Mediaş, în Buletinul Monumentelor istorice, 2/1976.
DRIMBA, O., Istoria culturii şi civilizaţiei, II, Bucureşti, 1987.
DURLIAT, M., Die Kunst des frühen Mittelalters, Freiburg-Basel-Wien, 1987.
EBERT, M., Sax, în Hoops' Reallexicon der germanischen Altertumskunde, 4/1918-1919.
EICHMANN, E., Die Kaiserkrönung im Abendland, Vol. II, Berlin, 1942.
EISNER, J., Kultura normanská a nase zeme, în Cestami umeni, Praha, 1949.
EISNER, J., Zaklady kovárstvi v dobe hradisti v Ceskoslovensku în Slavia Antiqua, 1/1948.
ELBERN, V., Das erste Jahrtausend, Berlin, 1962.
FAURE, É., Istoria artei, arta medievală, Bucureşti, 1988.
FEHRING, G. P., Einführung in die Archäologie des Mittelalters, 2. Aufl., Darmstadt, 1992.
FEHRING, G. P., Missions- und Kirchenwesen in archäologischer Sicht, în Geschichtswissenschaft und Archäologie, XXII/1979.
FELGENHAUER-SCHMIEDT, S., Die Sachkultur des Mittelalters im Lichte der archäologischen Funde, Frankfurt am Main, 1993.
FETTICH, N., Die altungarische Kunst, în Schriften zur Kunstgeschichte Südosteuropas, 1/1942.
FETTICH, N., Die Metallkunst der landnehmenden Ungarn, Budapest, 1937.
FICK, R., Auf Deutschlands hohen Schulen, Berlin, 1900.
FINKE, H., Papsttum und Untergang des Tempelordens, 1907.
FLORESCU, R., DAICOVICIU, H., ROŞU, L., Dicţionar enciclopedic de artă veche a României, Bucureşti, 1980.
FOCILLON, H., Arta sculptorilor romanici, Bucureşti, 1989.
GAIER, C., L'evolution et l'usage de l'armament personnel defensif au pays de Liege du XIIIe au XVe siecle, în WuK, IV/1962.
GAMBER, O., Kataphrakten, Clibanarier, Normannenreiter, în Jahrbuch der kunsthistorischen Sammlungen in Wien, 64/1968.
GARAM, E., Der awarische Fundstoff im Karpatenbecken, în Die Völker Südosteuropas im 6. bis 8. Jahrhundert, Berlin, 1987.
GIESLER, J., Untersuchungen zur Chronologie der Bijelo Brdo-Kultur, în Prähistorische Zeitschrift, 56/1981.
GJESSING, G., Studier i norsk Merovingertid, în Skrifter det Videlkaps-academi i Oslo, II-2/1934.
GLODARIU, I., Civilizaţia fierului la daci, Cluj-Napoca, 1978.
GLÜCK, E., Une source précieuse de l'histoire de la Roumanie: la Manuscrit "Deliberatio" (XIe siecle), în Revue Roumaine d'Histoire, XVIII-2/1979.
GOFF, J., Le, Imaginarul medieval, Bucureşti, 1991.
GRIMME, E. G., Die Geschichte der abendländischen Buchmalerei, Köln, 1980.
GRITZNER, E., Symbole und Wappen des alten Deutschen Reiches, Leipzig, 1902.
HANSEN, S., Studien zu Metalldeponierungen während der älteren Urnenfelderzeit zwischen Rhônetal und Karpatenbecken, în Universitätsforschungen zur Prähistorischen Archäologie, (UPA), 21-1/1994.
HÄNSEL, B., Beiträge zur Chronologie der mittleren Bronzezeit im Karpatenbecken, in BAM, 7-8/1968
HEITEL, R. R., Aufgaben der Archäologie des 12. Jahrhunderts in Siebenbürgen, în Forschungen, 37-1/1994.
HEITEL, R. R., Contribuţii la problema genezei raporturilor feudale în Transilvania în lumina cercetărilor arheologice de la Alba Iulia, în Muzeul Naţional, II/1975.
HEITEL, R. R., Die Archäologie der ersten und zweiten Phase des Eindringens der Ungarn in das innerkarpatische Transilvanien, în Dacia N.S., XXXVIII-XXXIX/1994-1995.
HEITEL, R. R., Eine nordische Lanzenspitze in der Sammlung des Archäologischen Instituts-Bukarest, în Forschungen, 35/1992.
HEITEL, R. R., Un vârf de lance din colecţia Institutului de Arheologie (Bucureşti), în SCIVA, 42-3;4/1991.
HENNING, R., Die deutschen Runendenkmäler, Leipzig, 1889.
HERGSELL, G., Talhoffers Fechtbuch aus dem Jahre 1443 - Gothaer Codex, Prag, 1889.
HERGSELL, G., Talhoffers Fechtbuch aus dem Jahre 1459 - Ambraser Codex, Prag, 1889.
HERZBERG, A. J., Der Heilige Mauritius. Ein Beitrag zur Geschichte der deutschen Mauritiusverehrung, în Quellen und Abhandlungen zur Mittelrheinischen Kirchengeschichte, 42/1981.
HILS, H. P., Handschriften der Fecht- und Ringmeister des Spätmittelalters, în WuK, 29-2/1987.
HINZ, H., Zu den "Adelsgräbern" des 8. Jahrhunderts, în Offa, 27/1970.
HOLBAN, M., Din cronica relaţiilor româno-ungare în secolele XIII-XIV, Bucureşti, 1981.
HOREDT, K., Backteller und Tonkessel in Moreşti, în Slov. Arch., XXVI-1/1978.
HOREDT, K., Moreşti, Grabungen in einer vor- und frühgeschichtlichen Siedlung in Siebenbürgen, I - Bukarest, 1979, II - Bonn, 1984.
HOREDT, K., Siebenbürgen im Frühmittelalter, Bonn, 1986.
HOREDT, K., Siebenbürgen im Mittelalter, în Antiquitas, (Bonn), 28/1986.
HOREDT, K., Siebenbürgen in spätrömischer Zeit, Bukarest, 1982.
HOREDT, K., Untersuchungen zur Frühgeschichte Siebenbürgens, Bukarest, 1958.
HRUBY, V., Grossmähren, ein versunkenes Slavenreich im Lichte neuer Ausgrabungen, Berlin, 1968.
HUBERT, H., Celţii şi civilizaţia celtică, Bucureşti, 1983.
IORDAN, I., Toponimia românească, Bucureşti, 1963.
JAHNKUHN, H., Die Wehranlagen der Wikingerzeit zwischen Schlei und Treene, Neumünster, 1937.
JANKUHN, H., Archäologie und Geschichte, Bd. 1, Berlin - New York, 1976.
JÄHNS, M., Atlas zur Geschichte des Kriegswesens von der Urzeit bis zum Ende des 16. Jahrhunderts, Berlin, 1978.
KAJETAN, E., Hajdu, I., Csataképek. A magyar hadtörténelem a festészet és a grafika tükrében, Budapest, 1980.
KALOUSEK, F., Velkomoravské Hradisté Pohansko, Brno, 1970.
KEHOE, A. B., North American Indians, Englewood Clifs, 1881.
KLUGE, F., Etymologisches Wörterbuch der deutschen Sprache, 17. Aufl., Berlin, 1957.
KOLCIN, B. A., Cernaia mettalurgia i metalloobrabotka w drevnei Rusi, în Materialy i issledovanja po archeologii SSSR, 32/1953;
KOPERA, F., O nepisach na mieczu koronacyjnym królów polskich, în Widomosci Numizmatyczno-Archeologiczne, 9-11/1917.
KOVACS, I., A kolozsvári Zápolya-utcai magyar honfoglaláskori temetö, în Közlemények az Erdélyi Nemzeti Múzeum Érem- és Régiségtárából, II-1/1942.
KRENN, P., Das Landeszeughaus in Graz, Graz, 1991.
KROMAYER VEITH, G., Heerwesen und Kriegführung der Griechen und Römer, Berlin, 1928.
KROUT, C. V., Bold Robin and His Forest Rangers, New York, 1902.
KUEAS, H., Die Naumburger Werkstatt, Naumburg, 1937.
KUFAHL, H., SCHMIDT-KOWARZIK, Duellbuch, 1896.
LAGLEDER, G. T., Die Ordensregel der Johanniter, St.Ottilien, 1983.
LASZLO, Gy., Östörténetünk legkorábbi szakaszai, Budapest, 1961.
LASZLO, Gy., Szolnok-Doboka területének települése Szent István koráig, Dés-Kolozsvár, 1944.
LECHLER, J., Vom Hakenkreuz, Leipzig, 1925.
LECIEJEWICZ, L., Slowianie Zachodni, Wroclaw, Warszawa, Kraków, Gdansk, Lodz, 1989.
LINDEMANN, G., BOEKHOFF, H., Lexikon der Kunststile, 1-2, Braunschweig, 1975.
LORANGE, A., Den yngre jernalders svaerd, în Bergens Museum Scrifter, 4/1889.
MACHILEK, F., Die Heiltumsweisung, în Nürnberg - Kaiser und Reich, Nürnberg, 1986.
MANOLESCU, R., Istoria medie universală, Bucureşti, 1980.
MARICA-GUY, V., Dürer, Bucureşti, 1984.
MARICA-GUY, V., MORARU, M., Implicaţiile stilistice ale unei picturi sighişorene din prima jumătate a secolului al XVI-lea, în Studii şi cercetări de istoria artei, 26/1976.
MĂTASĂ, C., ZAMOŞTEANU, I., ZAMOŞTEANU, M., Săpăturile de la Piatra Neamţ, în MCA, VII/1959.
MEYER, H., Heerfahne und Rollandsbild, Göttingen, 1930.
MEYER, K., Die Urschweizer Befreiungstradition, Bern, 1927.
MEYER-SALES, F., Ornamentica, I-II, Bucuresti, 1988.
MEYRICK RUSH, S., Observations on the Ancient Military Garmentes formerly worn in England, în Archeologia, 19/1818.
MIGUEL, A., Islamul şi civilizaţia sa, I-II, Bucuresti, 1994.
MINNING, A., Der Deutscher Ritterorden und seine Burgen, Königstein / Leipzig, 1940.
MITTELSTRASS, O., Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter, München, 1961.
MOLSDORF, W., Christliche Symbolik der mittelalterlichen Kunst, Leipzig, 1926.
MÜLLER, H. A., MOTHES, O., Archäologisches Wörterbuch, Bd. I-II, Leipzig - Berlin, 1878.
MÜLLER, H., Archäologische Funde, în Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, 12/1898.
MÜLLER, R., Vorbericht über die Freilegung des Grabes eines hohen Militärs aus der Mittelawarenzeit in Gyenesdiás în Comunicationes Archaeologicae Hungariae-1989.
MÜLLER-WILLE, M., Krieger und Reiter im Spiegel früh- und hochmittelalterlicher Funde Schleswig-Holsteins, în Offa, 34/1977.
NAGY, G., Hadtörténelmi emlékek az ezredéves kiállításon, în AÉ, 16/1896.
NÄGLER, T., Die Einwanderung der Siebenbürgen-Sachsen, Bukarest, 1979.
NÄGLER, T., Populaţia românească în sudul Transilvaniei şi caracterul colonizării săseşti în secolele XII-XIII, în Studii şi articole de istorie, XIII/1969.
NEMETI, J., LAKO, E., Noi descoperiri celtice în judeţul Sălaj, în Acta Musei Porolissensis, XVII/1993.
NERMAN, B., Die Verbindungen zwischen Skandinavien und dem Ostbaltikum in der jüngeren Eisenzeit, Stockholm, 1929.
NEUMANN, B., Die ältesten Verfahren der Erzeugung technischen Eisens, în Freiburger Forschungshefte - Kultur und Technik, 6/1964.
NICKEL, I., Walhall, Berlin, 1913.
NIEDERMAIER, P., Zur Siedlungsgeographie und Siedlungsgeschichte Siebenbürgens, în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, IV-2/1988.
NORDMAN, C. A., Schatzfunde und Handelsverbindungen in Finnland în Acta Archaeologica, Kobenhavn, 13/1942.
NUSSBÄCHER, G., Aus Urkunden und Chroniken, Bukarest, 1981.
OPPERMANN, M., Tracii între arcul Carpatic si Marea Egee, Bucureşti, 1988.
OPRESCU, G., Manual de istoria artei, evul mediu, Bucureşti, 1985.
OVCAROV, D., Die Protobulgaren und ihre Wanderung nach Südosteuropa, în Die Völker Südosteuropas im 6. bis 8. Jahrhundert, Berlin, 1987.
PAPIU, V. C., MASTACAN, G., Pietre preţioase, Bucureşti, 1973.
PARISE, M., Das Fechten mit Degen und Säbel, 1912.
PÂRVAN, V., Getica, Bucureşti, 1982.
PASCU, I. F., Un martor pentru debutul şi evoluţia urbanisticii şi a culturii materiale medievale în cetatea Sighişoara - "Casa cu Cerb", în Studii de Istorie a Transilvaniei, I/1994.
PAULSEN, P., Wikingerfunde aus Ungarn, Budapest, 1937.
PETERSEN, E., Der ostelbische Raum als germanisches Kraftfeld im Lichte der Bodenfunde des 6.-8. Jh., Leipzig, 1939.
PETRESCU DÎMBOVIŢA, M., Depozitele de bronzuri din România, Bucureşti, 1977.
PIASKOWSKI, J., Technika glanskiego hutnictwa i kowalstwa zelaznego X-XI w., în Gdansk Wczesnosredniowieczny, 2/1960;
PINTER, Z. K., LUCA, S. A., Necropola medieval timpurie de la Orăştie-"Dealul Pemilor - X2", în Corviniana, (Acta Musei Corviniensis), I/1996.
PINTER, Z. K., Weisskirch - Ein siebenbürgisches Dorf im Griff der Zeit, 2. 1. 3., Der Historische Rahmen, în Acta Geographica Lovaniensia, Leuven, 36/1997.
PLEINER, R., Staré evropské kovárství, Praha, 1962.
POKORNY, J., Indogermanisches Etymologisches Wörterbuch, 1/1959.
POPA, R., Caransebeşul şi districtul său medieval, în SCIVA, 40-4/1989.
POPA, R., BALTAG, G., Documente de cultură materială orăşenească în Transilvania din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, în SCIVA, 31-1/1980.
POPESCU, D., Cercetări arheologice în Transilvania, (II), în MCA, II/1956.
PORUMB, M., Pictura românească din Transilvania, I, Cluj-Napoca, 1981.
POST, P., Das Kostüm und die ritterliche Kriegstracht im deutschen Mittelalter, von 1000 bis 1450, Berlin, 1939.
POST, P., Zeughaus Erwerbungen seit 1912, în ZfHW, 7/1915-1917.
POULIK, J., Stavroslovenská Morava, Praha, 1948.
RĂUŢ, O., IONIŢĂ, V., Studii şi cercetări de istorie şi toponimie, Reşiţa, 1976.
REITZENSTEIN, A. von, Der Waffenschmied. Vom Handwerk der Schwertschmiede, Plattner und Büchsenmacher, München, 1964.
REITZENSTEIN, A. von, Rittertum und Ritterschaft, München, 1972.
RENK-REICHERT, K., Runenfibel, Heilbronn, 1938.
RICHE, P., Die Karolinger. Eine Familie formt Europa, Nördlingen, 1992.
ROSE, W., Anna Komnena über die Bewaffnung der Kreuzfahrer, în ZfHW, IX/1921-1922.
RUSSEL ROBINSON, C., Roman Armour, London, 1969.
RUTTKAY, A., The Organization of Troops, Warfare and Arms in the Period of the Great Moravian State, în Slov. Arch., XXX-1/1982.
RÜCKERT, F., Amrilkais der Dichter und König, Berlin, 1924.
RUSU, M., Bodenständige und Wandervölker im Gebiet Rumäniens (3.-9. Jahrhundert), în AMN, XVII/1980.
RUSU, M., Frühformen der Staatsentstehung in Rumänien - Betrachtungen zur sozialökonomischen und politischen Lage, în Zeitschrift für Archäologie, 18/1984.
RUSU, M., Note asupra relaţiilor culturale dintre slavi şi populaţia românească din Transilvania (sec. VI-X), în Apulum, IX/1969.
RYBAKOV, B. A., Remeslo Drevei Rusi, Moskwa, 1948.
RYGH, O., Norske Oldsager, Kristiania, 1885.
SĂCARĂ, N., Permanenţă şi continuitate în Valea Bistrei, în Analele Banatului, I/1981.
SACHSE, M., Die Restaurierung von Damaszenstahl, în Arbeitsblätter für Restauratoren, 11-1/1978.
SACHSE, M., Damaszenstahl, în Deutsche Waffen Journal, VII/1981
SCHÖBEL, J., Prunkwaffen. Waffen und Rüstungen aus dem Historischen Museum Dresden, Wien-Düsseldorf, 1973.
SCHÖNEFELDER, E., SCHMIDT-VOIGT, H., FABER, G., Lebensgut aus germanischer und altdeutscher Zeit, Frankfurt, 1934.
SCHRANIL, J., Vorgeschichte Böhmens und Mährens, Berlin - Leipzig, 1928.
SCHWIETERING, J., Meister Gicelin, în ZfHW, 7/1915-1917.
SCHWIETERING, J., Zur Geschichte des Schwerteides, în ZfHW, 8/1918-1920.
SCHWIETERING, J., Zum Fernangriff um 1290, în ZfHW, 7/1915-1917.
SIGERUS, E., Vom alten Hermannstadt, Hermannstadt, 1922.
SIGERUS, E., Cronica oraşului Sibiu, în Convergenţe transilvane, 5/1997.
SKUBISZEWSKI, P., Die Bildprogramme der romanischen Kelche und Patenen, în Metallkunst von der Spätantike bis zum ausgehenden Mittelalter, Berlin, 1982.
SMITH, C. S., A History of Metallography, în M.I.T. Press, Cambridge, 1988.
SOROCEANU, T., Bronzefunde aus Rumänien, în Prähistorische Archäologie in Südosteuropa, 10/1995.
SOROCEANU, T., SOROCEANU, A., Repertoriu de periodice conţinînd articole de istorie veche, arheologie şi muzeologie, Bucureşti, 1981.
SPINEI, V., Unele consideraţii cu privire la descoperirile arheologice din Moldova din secolul al XII-lea pînă în prima jumătate a secolului al XIV-lea, în SCIVA, 21-4/1970.
STADLER, P., în Germanen, Hunnen und Awaren, Nürnberg, 1987.
SUCIU, I. D., CONSTANTINESCU, R., Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, I, II, Timişoara, 1983.
SZÉKELY, Z., Adatok a Székelyföld népvándorláskorához, Sepsiszentgyörgy, 1945.
SZÉKELY, Z., Jelentés a Sepsiszentgyörgyi Tartomáyi Múzeum 1945. és 1953. évek között végzett régészeti kutatásairól, în A Sepsiszentgyörgyi Tartomáyi Múzeum Évkönyve 1879-1954, Marosvásárhely, 1955.
TACITUS, P. C., Despre originea şi ţara germanilor, Bucureşti, 1956.
TACITUS, P. C., Germania, XIII.
TACITUS, P. C., Annales, XII.
TEMESVARY, L., LUGOSI, F., Kardok, Budapest, 1992.
THOMAS, B., Deutsche Plattnerkunst, München, 1946.
TONCIULESCU, P. L., Cronica notarului Anonymus, faptele ungurilor, Bucureşti, 1996.
THURRE, D., Culte et iconographie de Saint Maurice d'Agaune: bilan jusqu'au XIIIe siecle, în Zeitschrift für Archäologie und Kunstgeschichte, 49/1992.
TOTH, Z., Attilas Schwert, Budapest, 1930.
VASILIEV, V., Sciţii agatîrşi pe teritoriul României, Cluj-Napoca, 1980.
VĂTĂŞIANU, V., Istoria artei feudale în Ţările Române, I, Bucureşti, 1959.
VAUCHEZ, A., Spiritualitatea Evului Mediu occidental, Bucureşti, 1994.
VIOLLET-LE-DUC, M., Dictionaire raisonné du mobilier francais de l'époque carlovingienne a la renaissance, Paris, 1874.
VLĂDESCU, C. M., Armata romană din Dacia Inferior, Bucureşti, 1983.
VULPE, A., Cimitirul din prima epocă a fierului de la Ferigile, în MCA, V/1959.
WAGNER, E., Geschichte der Siebenbürger Sachsen, Innsbruck, 1987.
WAHRIG, G., Deutsches Wörterbuch, Gütersloh-München, 1992.
WEBSTER, G., The Roman Imperial Army, London, 1969.
WEINITZ, F., Bemerkungen zu dem Aufsatze über romanische Schwertinschriften, în ZfHW, 8/1918-1920.
WEIERSBERG, A., Die in den priviligierten Handwerken der Solinger Klingenindustrie vertretenen Familien, în ZfHWuK, 1/1923-1925.
WENDEL, M., Slaviani i nomadi VI-XI v., în Pliska-Preslav, III/1981.
WERNER, J., Beiträge zur Archäologie des Attila-Reiches, în Abhandlungen der Bayerischen Akademie der Wissenschaften, Phil.-Hist. Klasse, N.F., 38-A,B. München, 1956.
WERNER, J., Der Grabfund von Malaja Prescepina und Kuvrat, Kagan der Bulgaren, în Abhandlungen der Bayerischen Akademie der Wissenschaften, Phil.-Hist. Klasse, N.F., 91, München, 1984.
WHEELER, R. E. M., London and the Vikings, în London Museum Catalogues, 1927.
WILLIAMS, A. R., Methods of Manufacture of Swords in Medieval Europe, Illustrated by the Metallography of some Examples, în Gladius, 13/1977.
WOLTERS, F., PETERSEN, C., Die Heldensagen der germanischen Fruehzeit, Breslau, 1941.
ZALUSKI, J. J., Analecta historica de Sacra, in die Natalis Domini, a Romanis Pontificibus quotannis usitata Caeremonia Esem et Pileum benedicedi, Principibus Cristianis mittendi, Warszawa, 1726.
ZAVODSZKY, L., A Szent István, Szent László és Kálmán korabeli törvények és zsinati határozatok forrásai, Budapest, 1904.
ZIMMERMANN, F., WERNER, C., MÜLLER, G., GÜNDISCH, G., Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, I, Hermannstadt, 1892-1937.
ZIMMERMANN, H., Das Mittelalter, Braunschweig, 1988.
ZIMMERMANN, H., Das Papsttum im Mittelalter, Stuttgart, 1981.
ZIMMERMANN, H., Siebenbürgen und seine Hospites Theutonici, Köln-Weimar-Wien, 1996
Lucrări speciale:
ALEXANDER, D. G., European Swords in the Collections of Istanbul, Part I. Swords from the Arsenal of Alexandria, în WuK, 27/2.
ALEXANDRESCU, A., Die Bronzeschwerter aus Rumänien, în Dacia N.S., /1966
ANDRUS, R., Spade şi săbii din colecţia muzeului devean, în Sargetia, XXV/1992-1994.
ANUCIN, D. N., O nektorich formach drevneisich russkich mecei, în Trudy VI-AS, 1/1886.
ARBMAN, H., Zwei Ingelri-Schwerter aus Schweden, în ZfHW, 5/1936.
ARCHICHOVSKI, A. V., Russkoe oruzie X-XIII w., în Doclad i soobscenie istoriceskogo faculteta, 4/1946.
ARENDT, W., Das Schwert der Wäringerzeit in Russland, în Mannus, 25/1933.
ARENDT, W., Türkische Säbel aus dem 8.-10. Jh., în Archaeologia hung., 16/1935.
ATANACKOVIC-SALCIC, V., Fränkische Waffenfunde in der Herzegovina, în Balcanoslavica, 10/1983.
BADER, T., Die Schwerter in Rumänien, în Prähistorische Bronzefunde, IV, Bd. 8, Stuttgart, 1991.
BADER, T., Ein mittelalterliches Schwert mit Inschrift aus Satu-Mare, în Studijné Zvesti, 21/1985.
BAKAY, K., Archäologische Studien zur Frage der ungarischen Staatsgründung, în Acta AASH., XX/l967.
BAKAY, K., Honfoglalás és államalapítás-kori temetök az Ipoly mentén, în Studia Comitatensia, 6/1978.
BALINT, Cs., Die Archäologie der Steppe, Wien - Köln, 1989.
BARBASETTI, L., Das Säbelfechten, Berlin, 1899.
BARBASETTI, L., Das Stoßfechten, Berlin, 1900.
BARLETT WELLS, H., Medieval Two-Edged Swords in Rumania, în Journal of the Arms and Armour Society, II-12/1958.
BARNEA, I., Arme şi piese de armament, Dinogetia I, Bucureşti, 1967.
BASHFORD, D., Handbook of Arms and Armour, New York, 1930.
BEHMER, E., Das zweischneidige Schwert der germanischen Völkerwanderungszeit, Stockholm, 1939.
BINDER, M. J., Ein Königsschwert im Zeughaus, în ZfHWuK, 5/1935-1936.
BLAIR, C., European and American Arms, c.1100-1850, London, 1962.
BLAIR, C., European Armour, Batsford, 1958.
BLAIR, C., The Papal Sword of Maximilian I of Bavaria, în WuK, 29-2/1987.
BOCCIA, L., L'Arte dell'armatura in Italia, Milano, 1967.
BOCCIA, L., COEHLO, E., Armi Bianche Italiane, Milano, 1975.
BOCCIA, L., ROSSI, F., MORIN, M., Armi e Armature Lombarde, Milano, 1980.
BOEHEIM, W., Führer durch die Waffensammlung, Wien, 1889.
BOEHEIM, W., Handbuch der Waffenkunde, Leipzig, 1890.
BÖHM, P., König Ottokars Schwert, în Schlesiens Vorzeit in Bild und Schrift, 6/1924.
CALDWELL, D. H., Scottish Weapons and Fortifications 1100-1800, Edinburgh, 1980.
CALVERT, A. G., Spanish Arms and Armour, London, 1907.
CANACHE, A., CURTA, F., Depozite de unelte şi arme medievale timpurii de pe teritoriul României, în Musaios, IV-I/1994.
CARPEGNA, N., Antiche armi dal sec. IX al sec. XVIII, gid collezione Odescalchi, Roma, 1969.
CERNISEV, N. A., O tehnike i proischozdenii "franskich" mecei, nadennich na Dnieprostroe w 1929 godu, în Skandinavskij sbornik, 6/1963.
COSMA, A., PINTER, Z. K., O spadă medievală descoperită ocazional în Orăştie, în Anuarul I.C.S.U., 2/1995.
DAENHARDT, R. von, Das Schwert der Weltentdecker (1430-1530), în WuK, 31-1,2/1989.
DAVIDSON, H. R. E., The Sword in Anglo-Saxon England, Oxford, 1962.
DEMMIN, A., Die Kriegswaffen in ihren geschichtlichen Entwicklungen von den ältesten Zeiten bis auf die Gegenwart. Eine Enzyklopädie der Waffenkunde, Gera-Untermhaus, 1891.
DIENES, I., A honfoglaló magyarok fakengyele, în Folia Archaeologica, 10/1958.
DIETERS, F., Die Englischen Angriffswaffen zur Zeit der Einführung der Feuerwaffen 1300-1350, Heidelberg, 1913.
DOPPELFELD, O., Das fränkische Knabengrab unter dem Chor des Kölner Domes, în Germania, 42/1964.
DÖRNER, E., Cercetări şi săpături arheologice în judeţul Arad, în MCA, IX/1970.
DRESCHER, H., Einige technische Bemerkungen zum Hamburger Ulfberth-Schwert, în Offa, 27/1970.
DROBNA, Z., Medieval Costume and Weapons (1350-1450), London, 1958.
DUFTY, A. R., European Sword and Daggers in the Tower of London, London, 1974.
ENGEL, B., Schwertinschrift, în ZfHW, 5/1909-1911.
ERBEN, W., Die Waffen der Wiener Schatzkammer, în ZfHW, 8/1918-1920.
ERBEN, W., Schwertleite und Ritterschlag, în ZfHW, 8/1918-1920.
FETTICH, N., A prágai Szent István kard régészeti megvilágításban în Emlékkönyv Szent István király halálának kilencszázadik évfordulóján, Budapest, 1938.
FETTICH, N., Garnitures de fourreau de sabres du temps des Avares en Hongrie, Arethuse, 1926.
FORRER, R., Romanische Schwertinschriften auf einem Tragaltar in Padeborn, în ZfHW, 8/1918-1920.
FORRER, R., Schwerter und Schwertknauf. Die Sammlung Carl von Schwarzenbach - Bregenz, Leipzig, 1905.
FORRER, R., Schwertinschriften in romanischen Miniaturen, în ZfHW, 7/1915-1917.
FORRER, R., Studienmaterial zur Geschichte der Mittelalterwaffen, în ZfHW, 2/1900-1902.
FRIESINGER, H., Waffenfunde des neunten und zehnten Jahrhunderts aus Niederösterreich, în Archeologia Austriaca, 52/1972.
GAIER, C., Quelques particularités de l'armament de chevaliers teutoniques dans le baillage de Germanie Inferieure aux XIVe et XVe siecles, în Fasciculi Archaeologicae Historicae, I/1986.
GAMBER, O., Die mittelalterlichen Blankwaffen der Wiener Waffensammlung, în Jahrbuch der Kunsthistorischen Sammlungen in Wien, 1961.
GAMBER, O., Geschichte der mittelalterlichen Bewaffnung, în WuK, 34-1,2/1992; 35-1,2/1993.
GEIBIG, A., Beiträge zur morphologischen Entwicklung des Schwertes im Mittelalter, Neumünster, 1991.
GEIBIG, A., Zur Formenvielfalt der Schwerter und Schwertfragmente von Haithabu, în Offa, 46/1989.
GESSLER, E. A., Die Trutzwaffen der Karolingerzeit vom 8. bis zum 11.Jh. Basel, 1908.
GLOSEK, M., KAJZER, L., NADOLSKI, A., Bron sredniowieczna z ziem polskich, Lódz, 1978.
GLOSEK, M., KAJZER, L., Zu den mittelalterlichen Schwertern der Benedictus-Gruppe, în WuK, 19-2/1977.
GLOSEK, M., Le développement et l'etat des recherches sur les épées médiévales en Europe, în Fasciculi Archaeologiae Historicae, I/1986.
GLOSEK, M., Miecze srodkowoeuropejskie z X - XIV wieku, Wroclaw, 1984.
GLOSEK, M., NADOLSKI, A., Miecze sredniowieczne z ziem polskich, în Acta Archaeologica Lodziensia, 19/1970.
GLOSEK, M., Znaki i napisy na mieczach sredniowiecznych w Polsce, Wroclaw-Warszawa-Krakow-Gdansk, 1973.
GOGÂLTAN, F., O rapieră de tip micenian de la Densuş (jud. Hunedoara), în Apulum, XXXIV/1997.
GUDEA, N., Römische Waffen aus den Kastellen des westlichen limes von Dacia Porolissensis, în Ephemeris Napocensis, I/1991.
HAEDEKE, H. U., Blankwaffen. Führer durch die Ausstellung - Deutsches Klingenmuseum Solingen, Köln, 1982.
HAENEL, A. E., Alte Waffen, Berlin, 1920.
HALPIN, A., Irish Medieval Swords c.1170-1660, în Proceedings of the Royal Irish Academy, XXXVI/1986.
HAMPEL, J., Altertümer des frühen Mittelalters in Ungarn, Braunschweig, 1906.
HAMPEL, J., Das Kurschwert Friedrichs des Streitbaren von Sachsen, în ZfHW, 1/1897-1899.
HARDING, A., Die Schwerter im ehemaligen Jugoslavien, în Prähistorische Bronzefunde, IV-14/1995.
HAYWAEDS, J. F., Sword and Daggers, Victoria and Albert Museum, London, 1963.
HÄNSEL, B., Eine datierte Rapierklinge mykenischen Typs von der unteren Donau, în PZ, 48-2/1973.
HEFNER-ALTENECK, J.H., Waffen, Frankfurt, 1903.
HEITEL, R.R., Spade din secolul al XII-lea în muzeele din România, în SCIVA, 46-1/1995.
HERGSELL, G., Die Fechtkunst im 15. und 16. Jahrhundert, Prag, 1896.
HEWITT, J., Ancient Armour and Weapons in Europe, Oxford-London, 1860.
HOFFMEYER, A. Bruhn de, Middelalderens tvaeggede svaerd, I-II, Kobenhavn, 1954.
HOREDT, K., Eine sächsische Schmiede des 13. Jahrhunderts, în Emlékkönyv Kelemen Lajos..., Kolozsvár, 1957.
HOREDT, K., Săbiile de tip micenian din Transilvania, în Apulum, III/1961
HÜBENER, W., Waffennormen und Bewaffnungstypen der frühen Merowingerzeit, în Fundberichte aus Baden-Württemberg, 3/1977.
ILIEŞ, C., Arme romane descoperite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în AMN, 18/1981.
IONIŢĂ, A., Un topor de fier descoperit la Feldioara (jud. Braşov), în SCIVA, 46, 3 - 4/1995.
JAEGER, F., Mittelalterliche Waffenfunde aus der Pfalz, în ZfHWuK, 6/1937-1939.
JAHNKUHN. H., Eine Schwertform aus karolingischer Zeit, în Offa, 4/1939.
JANKOVIC, M., Implements and Weapons from 9th-11th Centuries Found at Kljuc Dunava, în Balcanoslavica, 10/1983.
JANKUHN, H., Schwerter des frühen Mittelalters, în Hamburg, 2/1950.
JÄHNS, H., Entwicklungsgeschichte der alten Trutzwaffen, 1899.
KALMAR, J., A magyar kard müvészete, Budapest, 1938.
KALMAR, J., Régi magyar fegyverek, Budapest, 1971.
KALMAR, J., Säbel und Schwert in Ungarn, în ZfHW, 5/1935-1938.
KIRPICNIKOV, A. N., Der sogenannte Säbel Karls des Grossen, în Gladius, X/1972.
KIRPICNIKOV, A. N., Drevnerusskoe oruze, în Arheologia SSSR, 36/1966.
KIRPICNIKOV, A. N., Meci Kievskoi Rusi (IX-XI w), în Sovietsskaia Arheologia, 4/1961.
KIRPICNIKOV, A. N., MEDVEDEV, A. F., în Arheologia SSSR, Moskva, 1985.
KIRPICNIKOV, A. N., Russische Waffen des 9.-15. Jahrhunderts, în WuK, 28-1;2/1986.
KIRPICNIKOV, A. N., Russische Helme aus dem frühen Mittelalter, în WuK, 15-2/1973.
KIRPICNIKOV, A. N., Russische Körper-Schutzwaffen des 9.-16. Jahrhunderts, în WuK, 18-1/1976.
KISS, A., Frühmittelalterliche byzantinische Schwerter im Karpatenbecken, în Acta AASH, 39/1987.
KOLIAS, TAXIARCHIS, G., Byzantinische Waffen. Ein Beitrag zur byzantinischen Waffenkunde von den Anfängen bis zur lateinischen Eroberung, Wien, 1988.
KOSSINA, G., Die Griffe der Wikingerschwerter, în Mannus, 21/1929.
KOSTRZEWSKI, J., Quatre épées de l'ere des Vikings trouvées en Grande-Pologne, în Literarum Societas Esthonica, Tartu, 1938.
KOVACS, L., A Kárpát-medence kétélü kardjai a 10. század 2. feléböl, în Communicationes Archaeologicae Hungariae, Budapest, 1994-1995.
KOVACS, L., Die Waffen der landnehmenden Ungarn: Säbel, Kampfäxte, Lanzen, în Mitt. Arch. Inst., Budapest, 10-11/1980-1981.
KOVACS, L., Szablya-kard fegyverváltás, în AÉ, 117-1/1990.
KÜHN, U., Das Richtschwert in Bayern, în WuK, 2/1970.
LAKING, G. F., A Record of European Armour and Arms Through Seven Centuries, London, 1920-1922.
LAST, M., Die Bewaffnung der Karolingerzeit, în Nachrichten aus Niedersachsens Urgeschichte, 41/1973.
LASZLO, Gy., A honfoglaló magyarok müvészete Erdélyben, Kolozsvár, 1943.
LEPKOWSKI, J., Broń sieczna w ogóle i w Polsce uwazana archeologicznie, Kraków, 1857.
LEPPÄAHO, J., Späteisenzeitliche Waffen aus Finnland, Schwertinschriften und Waffenverzierungen des 9.-12. Jh., în Suomen Muinaismuistoyhdistyksen Aikakauskirja Finska Fornminnesföreningens Tidskrift, 61/1964.
MANN, J., An European Sword of the Late XIVth Century with Arabic Inscription, în Eretz-Israel VII, Ierusalem, 1963.
MANN, J., Arms and Armour, în Medieval England, Oxford, I/1958.
MANN, J., European Arms and Armour. Wallace Collection Catalogue 2, London, 1962.
MENGHIN, W., Das Schwert im frühen Mittelalter, Stuttgart, 1983.
MESCKE, K., Schwert und Schwertspiel im germanischen Kulturkreis, Berlin, 1931.
MEYRICK RUSH, S., A critical inquiry into Ancient Armour as it existed in Europe, London, 1824.
MÜLLER, H., KÖLLING, H., Europäische Hieb- und Stichwaffen aus der Sammlung des Museums für Deutsche Geschichte, Berlin, 1981.
MÜLLER, H., Historische Waffen, Berlin, 1957.
MÜLLER-WILLE, M., Zwei metallverzierte Schwerter der Wikingerzeit aus der Umgebung von Hedeby, în Early Medieval Studies, 7/1973.
NADOLSKI, A., Ancient Polish Arms and Armour, în Journal of the Arms and Armour Society, IV/1962.
NADOLSKI, A., Polish arms. Side arms, Wroclaw, 1974.
NADOLSKI, A., Studia nad uzbrojeniem polskim w X, XI i XII w., în Acta Archeologica Universitatis Lodziensis, 3/1954.
NAGY, G., Harcias Fridrik elsö szász választófejedelem magyar kardja, în AÉ, 14/1894.
NAGY, G., Karolingkori kard, în AÉ, 26/1906.
NICOLLE, D. C., Arms and Armour of the Crusading Era, New York, 1988.
NIKEL, H., Ulstein Waffenbuch, Berlin - Frankfurt a. Main - Wien, 1974.
NORDMAN, C. A., Vapnen i nordens forntid, în Nordisk Kultur XII-B, Stockholm - Oslo - Kobenhavn, 1943.
NORTH, A., Schwerter, Bern - Stuttgart, 1982.
OAKESHOTT, R. E., A Knight and his Weapons, London, 1964.
OAKESHOTT, R. E., The Archaeology of Weapons, Arms and Armour from Prehistory to the Age of Chivalry, London, 1960.
OAKESHOTT, R. E., The Sword in the Age of Chivalry, London, 1964.
OAKESHOTT, R. E., A River-find of 15th Century Swords, în Festschrifft für Hugo Schneider, Zürich, 1982.
PAULSEN, P., Säbelschwerter im Ostseeraum, Bonn, 1956.
PAULSEN, P., Schwertortbänder der Wikingerzeit, Stuttgart, 1935.
PETERSEN, J., De norske vikingesverd, En typologisk-kronologisk studie over vikingetidesk vaaben, în Videnskapsselkapets Skr.2, Hist.-Filos, Kristiania, 1919.
PINTER, Z. K., Aspecte ale cultului armelor în perioada medievală, în Anuarul ICSU, 1/1994.
PINTER, Z. K., Consideraţii asupra spadei medievale din Poiana Prisăcii, în SCIVA, 2/1986.
PINTER, Z. K., Das mittelalterliche Schwert aus dem Reitergrab in Diemrich-Deva, în Forschungen, 32-2/1995.
PINTER, Z., O spadă medievală de la Jupa, în SCIVA, 4/1989.
PINTER, Z. K., Spada medievală din mormântul de călăreţ de la Deva, consideraţii tipologice şi cronologice, în Sargetia, XXV/1992-1994.
PINTER, Z., Spadele medievale din colecţia Muzeului Judeţean de Etnografie şi Istorie Locală din Caransebeş, în Banatica, IX/1987.
PINTER, Z. K., Piese de armament şi echipament militar de factură carolingiană din Valea Mureşului, în Arheologia Medievală, II/1998.
PINTER, Z. K., ŢEICU, D., Spada medievală de la Bucova, în Banatica, XIII/1995.
POPA, R., Knaufkrone eines wikingerzeitlichen Prachtschwertes von Păcuiul lui Soare, în Germania, 62-2/1984.
POPA, R., O spadă medievală din Valea Streiului şi câteva consideraţii istorice legate de ea, în Sargetia, IX/1972
POST, P., Beiträge zur Geschichte der Schwertmarkierung, în ZfHW, 8/1918-1920.
PREIDL, H., Die Karolingischen Schwerter bei den Westslaven, în Berliner Beiträge zur Vor- und Frühgeschichte, 2/1960.
RADOSLAV, D., LAZIN, G., Spada feudal timpurie de la Vetis, în Studii si Comunicări Satu Mare, 7-8/1986-1987.
RILL, M., Mittelalterliche Schwerter im Brukenthalmuseum, în Forschungen, 26-2/1983.
RUTTKAY, A., Waffen und Reiterausrüstung des 9. bis zur ersten Hälfte des 14. Jahrhunderts in der Slowakei, în Slov. Arch., XXIII-1/1975.
RUTTKAY, A., Waffen und Reiterausrüstung des 9. bis zur ersten Hälfte des 14. Jahrhunderts in der Slowakei, în Slov. Arch., XXIV, 2/1976.
SADOWSKI, J. N., Miecz koronacyjni polski "Szczebcem" zwany, în Rozprawy Academii Umiejetnosci, II-5/1894.
SALMO, H., Die Waffen der Merowingerzeit in Finnland, Helsinki, 1938.
SCHMIDT, W. M., Frühmittelalterliche Schwertinschriften, în ZfHW, 8/1918-1920.
SCHMIDT, W. M., Passauer Waffenwesen, în ZfHW, 8/1918-1920.
SCHULZE-DÖRLAMM, M., Das Reichsschwert. Ein Herrschaftszeichen des Saliers Heinrich IV und des Welfen Otto IV, Sigmaringen, 1995.
SCHWIETERING, J., Meistermarken auf Schwertern des 14. und 15. Jahrhunderts, în ZfHW, 8/1918-1920.
SCHWIETERING, J., Nameninschrift auf mittelalterlichen Schwertklingen, în ZfHW, 8/1918-1920.
SCHWIETERING, J., Schwerter mit Ringknauf, în ZfHW, 8/1918-1920.
SEITZ, H., Svärd och Wärjan, Stockholm, 1955.
SNODGRASS, A. M., Arms and Armours of the Greeks, London,
1966.
SPECHT, F. von, Geschichte der Waffen, Leipzig, 1872.
SPENDER, L., Das Mauritiusschwert in der Weltlichen Schatzkammer zu Wien, în Wiener Jahrbuch für Kunstgeschichte, 6/1929.
SZEGFÜ, L., Koronázási jelvényeink a Szent István-kultusz kialakulása tükrében în Az államalapító, Budapest, 1988.
SZENDREI, J., Ungarische kriegsgeschichtliche Denkmäler, Budapest, 1896. în varianta maghiară; Magyar hadtörténelmi emlékek, Budapest, 1896.
UHLEMAN, H. R., Orient - Okzident, gegensätze der Bewaffnung, în WuK, 13-1/1971.
VAN DER SLOOT, R., Middeleeuws wapentuig, Bussum, 1964.
VLĂDESCU, C. M., Observaţii asupra tipologiei armamentului roman din Dacia Inferior, în Studii şi materiale de muzeologie şi istorie militară.
VLĂDESCU, C., KÖNIG, C., POPA, D., Arme în muzeele din România, Bucureşti, 1973.
WAGNER, E., Hieb- und Stichwaffen, Praha, 1966.
WEGELI, H., Inschriften auf mittelalterlichen Schwertklingen, în ZfHW, 3/1902-1905.
WERNER, J., Zu fränkischen Schwertern des 5. Jhs., în Germania, 31/1953.
WESTPHAL, H., Die Restaurierung und Untersuchung eines karolingischen Schwertes, în Arbeitsblätter für Restauratoren, 13-2/1980.
WILKINSON, F., Histoire illustrée des
Armes et Armures, Paris - Barcelona, 1978.
YPEY, J., Au sujet des armes avec
damas soudé en Europe, în Archéologie
Mediévale, 11/1981.
ZYGULSKI, Z., Stara Bron w polskich zbiorach, Warsawa, 1982.