volum apărut în seria:

BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS

Autor: Aurel DRAGOTĂ .

Integrare web: Cosmin Suciu, Editura Altip, Alba Iulia, 2006.

 

VIII. Repertoriul necropolelor de înhumaţie din secolele IX-XI.

Transilvania, Croaţia, Ungaria şi sud-vestul Slovaciei

La realizarea fişelor am folosit următoarele câmpuri: Se precizează numele oficial al localităţii, la care se adaugă eventual denumirea în limba maghiară şi germană.

a. Tipul descoperirii

S-au folosit următorii termeni: mormânt , necropolă, descoperire cu caracter funerar .

b. Localizarea obiectivului

Această rubrică din clasificarea noastră, încearcă să ofere elemente mai detaliate, eventual toponimul sau alte repere pentru depistarea sitului.

c. Situaţia descoperirii

Se precizează contextul în care s-au găsit obiectele, cu definirea cuvântului cheie: descoperire întâmplătoare, sondaj arheologic săpătură de salvare sau săpătură sistematică. La aceste categorii, se mai adaugă următoarele informaţii: anul săpăturii, numele responsabilului ştiinţific, numele instituţiei şi eventual dimensiunea suprafeţei cercetate.

d. Descrierea obiectivului arheologic

Acest câmp conţine o descriere a descoperirilor, precizându-se - în măsura posibilităţilor - unele particularităţi sau detalii.

e. Încadrare cronologică

În majoritatea cazurilor, s-au folosit datările propuse de autorii cercetărilor.

f. Locul de depozitare

Această rubrică indică: in situ, numele instituţiei sau al muzeului (abreviat), unde sunt păstrate obiectele. Se specifică eventual, şi numerele de inventar.

MNUAI – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

MNIT – Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj Napoca.

MA – Muzeul Aiud.

MS – Muzeul Municipal „ Ioan Raica ” Sebeş.

MCDR – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva.

MNIR – Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti.

ULBS – Universitatea „ Lucian Blaga ”, Sibiu.

MO – Muzeul Orăştie.

g. Bibliografie

Literatura de specialitate este trecută în ordine cronologică, de la prima apariţie, până la cea mai recentă trimitere. Modul de citare: autor, anul apariţiei, pagină, figură, planşe.

■ Transilvania

 

1. Alba Iulia / Karlsburg, Weißenburg, Gyulafehérvár

a. necropolă

b. De o parte şi de alta a şoselei Alba Iulia - Zlatna, fiind delimitată la nord de bazinul olimpic, la est de stadionul municipal, la sud de Str. Vînătorilor iar la vest de b - dul Victoriei. Necropola este cunoscută în literatura de specialitate sub numele de „ Staţia de Salvare ”.

c. Săpături sistematice: 1961 – 1962, Alexandru Popa; 1979 - 1980, M. Blăjan, I. Şerban; 1981 - 1985, I. Al. Aldea, A. Popa, I. Şerban, Cloşca Băluţă, H. Ciugudean, V. Moga, Dan Dorin Ovidiu ( MNUAI ); 2002, M. Drâmbărean, C. Inel, A. Gligor , R. Ciobanu, A. Dragotă ( MNUAI ), G. Rustoiu, D. Ovidiu Dan ( DJCCPCN Alba ); 2003, A. Dragotă, C. Plantos, D. S. Brânda ( MNUAI ), G. Rustoiu ( DJCCPCN Alba ).

d. Pe baza elementelor de rit şi ritual funerar observate , s-au stabilit două faze ale necropolei. Faza I a fost încadrată între secolul IX şi primele decenii ale secolului al X – lea. Coborârea acestei datări în secolul VIII este susţinută de prezenţa a 4 urne decorate cu benzi de linii în val sau striuri care mai păstrau oase umane calcinate. Scheletele au fost depuse în decubit dorsal, cu membrele superioare întinse în prelungirea corpului, sau îndoite din cot şi aşezate pe abdomen. În alte ipostaze, una dintre mâini se afla pe lângă corp, iar cealaltă se afla aşezată pe abdomen, sau ambele braţe erau ridicate spre umeri. O parte considerabilă dintre morminte, au fost acoperite cu material tegular sau litic ( fasonat şi inform ) ce provine din apropiere, probabil din ruinele antice. Este vorba de aşa-numitele casete de cărămidă / morminte în ciste, specifice acestei prime faze a necropolei. Orientarea mormintelor este în general V – E, cu uşoare deviaţii. În foarte multe situaţii, apar într-un mormânt câte 1 – 2 vase ceramice de ofrandă. Aceste vase borcan, de culoare cărămizie sau cenuşie, ornamentate ( registre suprapuse de incizii orizontale sau vălurite ) apar de cele mai multe ori combinate cu vase ceramice globulare, prevăzute uneori cu 2 toarte sau cu ulcioare amforoidale. În cazul ultimei forme, prevăzute cu 2 toarte cu proeminenţe conice la bază sau aplatizate, se distinge decorul lustruit ce formează motive geometrice. S – a observat că jumătate din aceste vase ( oale, amfore ) erau lustruite. Ofranda de carne constă din resturi de vite, păsări de curte, ovi - caprine poziţionate fie lângă craniu, fie lângă membrele inferioare. Inventarul funerar este completat de cuţite din fier, şiraguri de mărgele, butoni, catarame şi cercei .

Pentru faza a II – a s – au observat unele caracteristici – morminte acoperite cu material litic şi fragmente de cărămizi, sau uneori cu blocuri de calcar fasonate de dimensiuni apreciabile. Între defunct şi materialul litic se află un strat de pământ de aproximativ 30 de cm. Se adaugă şi modul de bordare a gropii cu material litic inform, precum şi utilizarea materialului lemnos la amenajarea gropilor.

Orientarea mormintelor cunoaşte diverse variante: V – E, SV – NE, NE – SV, NV – SE sau SE – NV. Braţele defuncţiilor sunt întinse pe lângă corp sau unul adus pe piept şi celălalt pe bazin.

Între accesoriile funerare prelevate din morminte, se remarcă inele de buclă, inele de păr cu o extremitate în – s, colane simple sau împletite, brăţări simple sau împletite, inele pentru deget ( împletite, cu chaton, simple, cu placă centrală lăţită şi decorată cu motive florale sau pentagramă ), cercei cu spirală conică, cu pandantiv în formă de ciorchine de strugure sau turnaţi, mărgele ( sticlă, chihlimbar, agat ) şi pandantive poliedrice sau globulare din argint cu granule lipite. Se mai pot menţiona piese de armament ( vârfuri de săgeţi, plăci din os de la arc şi topoare din fier ), harnaşament ( zăbale, scăriţe ) şi de uz casnic ( cuţite, amnare, cuţi din gresie ). Cele câteva morminte cu piese de harnaşament apar combinate cu ofrandă de cabalină ( craniul şi membrele ). Depunerea materialului ceramic în morminte, permite unele observaţii. În primul rând, nu mai apar câte 2 vase şi lipsesc asocierile cu formele globulare şi ulcioarele amforoidale. Vasul ceramic are dimensiuni mai mici fiind depus la picioare, bazin sau umăr, întotdeauna un exemplar. Decorul este reprezentat de fascicule de linii orizontale şi ondulate.

Această fază, contemporană parţial cu necropola Blandiana B şi Alba Iulia – Str. Brînduşei este legată de pătrunderea unui grup de călăreţi nomazi pe valea Mureşului. Palierul superior al necropolei se poate lega de expediţia lui Ştefan I în Transilvania, împotriva lui Gyula ( 1002 sau 1003 ).

Din aceste considerente, s-a avansat ipoteza înhumărilor în funcţie de anotimp, admiţându-se şi posibilitatea identificării a două grupe diferite din punct de vedere etnic.

Rezultatele obţinute, nu au fost valorificate ştiinţific până la momentul actual.

e. Sec. VIII - X.

f. MNUAI – F. 3451, 6890, 6894, 6895, 6897, 6898, 6914, 7012, 7019, 7021, 7022, 7028, 7029, 7030, 7031, 7032, 7036, 7048, 7054, 7063, 7064, 7071, 7540, 7892, 7893, 7927, 7928, 7929, 7941, 7942, 7950, 7959, 7962, 7968, 7980, 7981, 7991, 7992, 7994, 8001, 8006, 8008, 8009, 8010, 8016, 8023, 8060, 8366, 8367, 8368, 8376, 8378, 8380, 8391, 8392, 8394, 8396, 8397, 8403, 8404, 8405, 8412, 8430, 8453, 8462, 8463, 8464, 8485, 8489, 8511, 8521, 8523, 8564, 8566, 8567, 8568 – 8574, 8597, 8598 – 8602, 8603 – 8607, 8608, 8609, 8610, 8613, 8614, 8615, 8624, 8625, 8626, 8627, 8628, 8629 – 8630, 8631, 8632 - 8633.

g.Blăjan 1980, 197 – 202; Pascu 1981, 14 - 18; Blăjan - Popa 1981, 375 -380; Heitel 1986, 245, nota 47; Heitel 1987, 77; Heitel 1994 - 1995; Moga - Ciugudean 1995, 43; Ciugudean 1996, 2 - 28; Anghel 1993, 13; Anghel 1994, 286; Anghel 1999, 599 - 604; Blăjan - Botezatu 2000, 453 - 470; Szalontai 2000, 263 - 286; Dragotă – colab. 2003 a, 207 – 217; Dragotă – Rustoiu – Brânda 2003 b, 35, Pl. 10.

 

2.Alba Iulia / Karlsburg, Weißenburg, Gyulafehérvár

a. necropolă

b. La nord - vest de municipiul Alba Iulia , pe Str. Vînătorilor..

c. Săpături de salvare : 1979 - 1980, M. Blăjan.

d. S-au dezvelit 186 de morminte aranjate în şiruri , cu groapa simplă sau prevăzute cu amenajări de pietre . Adâncimea gropilor este cuprinsă între 25 – 100 cm. Scheletele sunt înhumate pe axul V – E sau NV – SE. Inventarul se compune din cercei, inele, brăţări , mărgele şi emisiuni monetare din secolele XI – XII.

M. 1 - Bărbat adult ( 25 – 30 ani ). Inventar: pe abdomen, în partea stângă, la nivelul articulaţiei cotului, s-a găsit o monedă emisă de Solomon ( 1063 – 1074 ).

M. 12 – Bărbat adult ( 20 – 25 ani ). Inventar: din regiunea craniului, s-a prelevat o jumătate dintr-o monedă emisă de Andrei I ( 1047 – 1060 ).

M. 101 – Femeie adult – matură. Inventar: în gură, s-au găsit două – trei fragmente dintr-o monedă distrusă.

M. 114 – Bărbat ( 45 – 50 ani ). Inventar: pe mentonul mandibulei, s-au găsit două fragmente dintr-o monedă emisă de Ladislau I ( 1077 – 1095 ); din regiunea bazinului, s-a prelevat o treime dintr-o monedă emisă de Andrei I ( 1047 – 1060 ).

M. 121 - Femeie matură ( 35 – 45 ani ). Inventar: pe partea stângă a şoldului, o monedă din argint emisă de Andrei I ( 1047 – 1060 ).

M. 122 - Femeie matură ( 40 – 45 ani ). Inventar: în partea stângă a mandibulei, o monedă din argint emisă de Solomon ( 1063 – 1074 ).

M. 133 – Bărbat. Inventar: pe ramura dreaptă a mandibulei, o monedă din argint emisă de Ladislau I ( 1077 – 1095 ).

M. 134 – Adolescentă / Juvenus ( 15 – 16 ani ). pe apofiza stiloidă dreaptă, o monedă din argint emisă de Solomon ( 1063 – 1074 ).

M. 139 - Fetiţă / Infans I ( 5 ani ). Inventar: lângă mandibulă, o monedă din argint emisă de Ladislau I ( 1077 – 1095 ).

M. 148 – Fetiţă / Infans II ( 8 – 9 ani ). Inventar: în gură, o monedă din argint emisă de Bela I ( 1060 – 1063 ) .

M. 152 - Femeie matură ( 40 – 45 ani ). Inventar: în gură, un fragment dintr-o monedă din argint, emisă de Andrei I ( 1047 – 1060 ).

M. 155 – Femeie matură. Inventar: pe partea dreaptă a mandibulei, o monedă din argint emisă de Andrei I ( 1047 – 1060 ).

M. 165 - Bărbat matur ( 45 – 50 ani ). Inventar: deasupra sternului, o monedă din argint cu marginea ruptă, emisă de Bela I ( 1060 – 1063 ) .

M. 167 - Bărbat adult ( 30 – 35 ani ). Inventar: lângă mandibulă, o monedă din argint emisă de Ladislau I ( 1077 – 1095 ).

M. 172 - Femeie matură ( 45 – 50 ani ). Inventar : în partea dreaptă a mandibulei, s-a găsit o monedă din argint descompusă.

M. 178 – Femeie ( peste 60 ani ). Inventar: sub maxilar, o monedă din argint emisă de Solomon ( 1063 – 1074 ).

M. 180 – Femeie matură ( 45 – 50 ani ). Inventar: pe partea dreaptă a toracelui, două – trei fragmente dintr-o monedă nedeterminată.

M. 182- Bărbat adult ( 25 – 30 ani ). Inventar: pe abdomen, pe partea dreaptă a şoldului, o monedă din argint emisă de Andrei I ( 1047 – 1060 ).

M. 205 - Femeie matură ( 45 – 50 ani ). Inventar: din calota craniană, s-a prelevat o monedă din argint emisă de Andrei I ( 1047 – 1060 ).

M. 208 – Fetiţă / Infans II ( 7 – 8 ani ). Inventar: din jurul gâtului, s-a recuperat o monedă din argint ( 8. 5 x 8. 2 mm ) emisă probabil de Andrei I ( 1047 – 1060 ).

M. 220 - Femeie matură ( 35 – 40 ani ). Inventar: din stânga toracelui, s-a prelevat o jumătate dintr-o monedă din argint emisă de Geza I ( 1064 – 1074 ).

M. 225 - Femeie matură ( 45 – 50 ani ). Inventar: de lângă umărul drept, s-au recuperat două treimi dintr-o monedă din argint emisă de Solomon ( 1063 – 1074 ).

M. 235 - Femeie matură ( 35 – 40 ani ). Inventar: din partea dreaptă a mandibulei, s-au recuperat fragmente dintr-o monedă nedeterminată.

e. Sec. XI - XII.

f. MNUAI -

g. Blăjan 1980, 197 – 202; Blăjan - Popa 1983 , 375 - 380; Blăjan – Oproiu - Popa 1990, 35 - 40; Blăjan – Stoicovici - Botezatu 1990 - 1993, 273 - 292.

 

3. Alba Iulia / Karlsburg, Weißenburg, Gyulafehérvár

a. Mormânt de înhumaţie răvăşit; mormânt cu resturi de cabalină ( S. 23 / 2002 ) ; depunere de fragmente ceramice şi groapă menajeră.

b. Catedrala Romano - Catolică . Str. Mihai Viteazul, Nr. 7.

c. Săpături sistematice- 1968 - 1977, R. R. Heitel / Direcţia Monumentelor Istorice; 2002 - D. Marcu Istrate, A. Istrate.

d. Mormântul, dezvelit în C. XIV, H 10 / 1975, se afla orientat pe axul SE - NV. Din inventarul funerar, s- au recuperat resturi osteologice ( un fragment de craniu de cal ) şi o aplică cordiformă, concavă, cu marginile striate şi decorată cu o semipalmetă stilizată, ce avea pe revers trei agăţători.

e. Prima jumătate a sec. al X - lea; secol X; secolele IX - XI.

f. -

g. Heitel 1985 , 225; Heitel 1986, 240sq, fig. 4 / 4; Heitel 1994 - 1995, 407, Fig. 10 / b; Madgearu 2001, 154; Marcu – Istrate 2003, 34.

 

4. A lba Iulia / Karlsburg, Weißenburg, Gyulafehérvár

a. necropolă

b. Str. Brînduşei , situată l a ieşirea din Alba Iulia, pe partea dreaptă a DJ 107 A, spre sub. Pîclişa.

c. Săpături de salvare – 1997 - M. Drâmbărean, N. Rodean, A. Gligor ( MNUAI ); 1999 - A. Dragotă, D. S. Brânda ( MNUAI ); 2001 - A. Dragotă ( MNUAI ); 2004-A. Dragotă ( MNUAI ), Gabriel Rustoiu ( DJCCPCN Alba ); 2005- A. Dragotă ( ULBS ), G. T. Rustoiu (DJCCPCN Alba ), V. Deleanu, A. Kudler ( Alba Iulia ), S. Oţa ( MNIR ), L. Oţa ( Institutul de Arheologie „ Vasile Pârvan ” din Bucureşti ).

d. Din necropolă s-au dezvelit un număr de 147 de morminte de înhumaţie. Materialul arheologic este destul de variat şi cuprinde: brăţară simplă cu capetele ascuţite, colane simple din sârmă circulară sau rombică şi torsadate, inele pentru deget simple şi împletite ( formele 29 şi 30 ), cu chaton, inele de buclă din argint şi bronz, inele de păr cu o extremitate în – s, mărgele, monede arpadiene şi ceramică.

Vasele ceramice de ofrandă apar doar în mormintele de secol X şi din observaţiile noastre se pot accepta trei zone anatomice distincte de depunere: lângă calota craniană, pe partea dreaptă, lângă bazin sau lângă membrele inferioare. Interesant este faptul că, o parte considerabilă dintre morminte au fost acoperite cu bucăţi de material litic – piatră, calcar sau cărămizi. Uneori s-au identificat blocuri de calcar romane reutilizate la mormintele medievale. S-a mai întâlnit destul de frecvent şi sistemul pseudo-cistă, cu bordarea gropii defunctului cu piatră şi cărămidă. Acelaşi material protejează în unele situaţii zona craniului , a bazinului sau a membrelor inferioare. Toate aceste detalii se întâlnesc pe parcursul secolului al X – lea dar şi în secolul următor.

e. Sec. X – XI.

f. MNUAI - F. 8709 - 8762.

g. Drâmbărean - colab. 1998 a , 3sq; Drâmbărean - colab. 1998 b, 187 - 205; Dragotă - Brânda 1999, 81-96; Dragotă - Brânda 2000, 10sq; Dragotă - Brânda 2001, 289 - 318; Dragotă - colab. 2002 c, 34sq; Dragotă - colab. 2002 d, 38 – 57; Ciugudean – Dragotă 2002, 49sqq, Fig. 111 – 118; Dragotă – Brânda 2001 – 2002, 131 – 158; Dragotă – colab. 2005 a, 36-38, pl. 2; Dragotă – colab. 2005 b, 201-228; Dragotă 2005, 157-169; Dragotă 2005, 157-169;Dragotă-Rustoiu-Deleanu 2006 ..

 

5. Alba Iulia / Karlsburg, Weißenburg, Gyulafehérvár

a. necropolă

b. „ Izvorul Împăratului ” . Situl se află pe partea dreaptă a DJ 107A ( Alba Iulia – Pîclişa ), pe terasa a doua a Mureşului, la aproximativ 250 m – 300 m faţă de necropola de pe Str. Brînduşei.

c. Săpături 2001, 2005 – M. Blăjan ( MNUAI ).

d. S-a cercetat o suprafaţă de aproximativ 442 m 2, în care au fost identificate 49 de morminte de înhumaţie, orientate E - V şi invers. Scheletele ( copii, adolescenţi şi adulţi ), au fost depuse în gropi de formă patrulateră sau dreptunghiulară ( 0. 28-0.80 m ), săpate în sol argilos, brun - roşcat. În anumite cazuri, groapa este acoperită sau bordată pe laterale şi la capete cu material litic ( piatră, calcar ) şi cărămizi .

Pe lângă acestea, s-a mai semnalat şi existenţa sicriului din lemn sau pseudo-cistă. Accesoriile prelevate din morminte sunt destul de diverse şi constau din vase ceramice, depuse la cap sau picioare, piese de uz casnic ( cuţite, amnar, pensetă ), piese de podoabă şi vestimentaţie ( cercei, mărgele din sticlă, inele, colan, pandantivi şi butoni ), două cruci duble de tip relicvar şi o cruciuliţă pectorală.

e. Sec. X

f. MNUAI.

g.Blăjan 2002, 33; Blăjan 2006, 70sqq.

 

6. Blandiana / Karna, Maroskarna

a. necropolă

b. Pe malul stâng al Mureşului, în punctul numit „ La brod ”.

c. Săpături de salvare – 1961 – 1962 - K. Horedt; 1981-1982 - Gh. Anghel, H. Ciugudean ( MNUAI ).

d. Punctul „ La brod ”, a fost denumit convenţional în literatura de specialitate cu termenul Blandiana A. Aşezarea aferentă cimitirului, se află în dreptul gurii de vărsare a văii Blandianei în Mureş. Cercetările efectuate în anii 1981 - 1982, au permis dezvelirea a 8 morminte de înhumaţie ( copii şi adulţi ), orientate pe axul V ( capul ) - E.

Accesoriile funerare sunt destul de variate – cercel turnat din bronz, catarame în formă de liră, mărgele, sceptru ( ? ), scăriţe de călărie, cuţite, astragale, vase ceramice de ofrandă, piesă din os şi o gemă din carneol ( ? ). Vasele ceramice apar într-un exemplar ( M. 1, M. 6 ) sau două ( M. 3 , M. 4 , M. 5, M. 7, M. 8 ). În situaţia în care apar câte două vase de ofrandă în mormânt, se observă că ambele apar lângă craniu sau unul lângă craniu iar celălalt lângă membrele inferioare. Nu se poate omite asocierea vas borcan cu urcior amforoidal sau vas globular, ce caracterizează şi faza I a de la Staţia de Salvare.

Ofrandă animalieră constă din resturi de bovină ( M. 2 ), ovi – caprină ( M. 2, M. 4, M. 5, M. 6 ) şi cabalină ( M. 2 ).

e. Sec. IX - X

f. MNIT –6028, 6031; MS - inv. 2067 - 2068, 2077; MNUAI - 6757, 6759, 6760, 6761, 6762, 6765, 6767 - 6769, 6773, 6774, 6776; MO

g. Popescu 1962 , 212; Horedt 1966, 261 - 290; Ciugudean - Anghel 1983, 361 - 364; Anghel - Ciugudean 1987, 179 - 196; Moga - Ciugudean 1995, 60; Ciugudean - Dragotă 2002, 9, 13, Fig. 33 – 49; Heitel 1994-95, 407sq.

 

7. Blandiana / Karna, Maroskarna

a. necropolă

b. Pe malul stâng al Mureşului, în punctul numit „ În vii ”.

c. Săpături de salvare : 1961 – 1962 - K. Horedt.

d. S – au cercetat 14 morminte de înhumaţie. Gropile realizate în vederea plantării viţei de vie au afectat numeroase schelete. Inventarul funerar se compune din piese de podoabă ( brăţări, inele, cercei în formă de ciorchine / varianta de lux, mărgele ) , piese de armament ( resturi de tolbă, fragment de sabie , săgeţi) şi un vas ceramic de ofrandă.

e. Sec. X

f. MNIT - F. 46, F. 52, F. 54, F. 57.

g. Popescu 1963 , 526; Horedt 1966, 261 - 290; Horedt 1986, 76, Fig. 35 / 3, 5, 7.

 

8.Ciumbrud

a. necropolă

b. La sud de sat, pe panta de vest a terasei „ Podireu ”.

c. Săpături de salvare : 1957 - A. Dankanits, I. Ferenczi; 1958.

d. Cele 32 de schelete dezvelite, au fost depuse întinse pe spate, cu craniul căzut pe stânga sau pe dreapta. Braţele erau depuse pe piept ( M. 1, M. 3, M. 5, M. 6, M. 7, M. 8, M. 12, M. 17, M. 22, M. 30, M. 33 ), sau pe bazin ( M. 4, M. 13, M. 16, M. 18, M. 19, M. 20, M. 26 ). La M. 16 braţul drept era căzut pe stern, iar la M. 24, ambele braţe.

Inventar funerar: cataramă fragmentară din os, mărgele, pandantivi, diverse variante de cercei .

După autorii cercetărilor, mormintele s-ar grupa în 3 – 4 şiruri. Pe baza analogiilor cu grupul cultural Staré Mĕsto, atribuit slavilor moravieni, autorii cercetărilor l-au încadrat cronologic în prima jumătate a secolului al X - lea.

e. Sec. IX - X

f. MNIT - 21522 ( V. 1608 ), 21523 ( V. 1623 ), 21524 ( V. 1611 ), 21526 ( V. 1604 ), 21527 ( V. 1610 ), 21530 - 21532 ( V. 1599-1600, 1606 ), 21533 ( V. 1609 ), 21534 - 21535 ( V. 1607, 1612 ), 21537-21538 ( V. 1615, 1617 ), 21539 ( V. 1603 ), 21540 ( V. 1598 ), 21541 ( V. 1619 ), 21619 ( V. 1620 ).

g.Dankanits - Ferenczi 1959, 605sqq; Zaharia 1967, 114sq; Horedt 1986, 78, Fig. 36 / 4, 5, 8, 13, 15, 16; Heitel 1994 - 1995, 408, Fig. 8 / b, c, d, h; Moga - Ciugudean 1995, 79; Ciugudean - Dragotă 2002, 28sqq, Fig. 14 - 24.

 

9. Cluj Napoca / Klausenburg, Kolozsvár

a. necropolă

b. Str. Gen. Vasile Milea ( fostă Zapolya, Tunarilor ). Zona sudică a lotului 78 de pe Str. Zapolya, aflat în proprietate lui Simonffy Ákos.

c. Descoperire fortuită: 1911 - Simonffy Ákos, cu prilejul extracţiei de nisip, pentru o construcţie edilitară; săpături sistematice: 1911 - Balázs Letay, I. Kovács; 1942 – G. Lászlo.

d. Primele piese recuperate de Simonffy Ákos, constau din obiecte de îmbrăcăminte, de harnaşament şi armament, şi au fost donate Muzeului de Istorie a Transilvaniei. Săpăturile sistematice, au prilejuit dezvelirea a 11 morminte de înhumaţie, aranjate pe trei şiruri. Primul şir a fost orientat NV – SE şi include M . 2, M. 3, M. 4 şi M. 5 / 1911, iar al doilea orientat NE - SV, cuprinde M. 1, M. 6 – M. 7 / 1911. În ultimul şir orientat E – V sunt incluse mormintele de călăreţi descoperite de Gyula Lászlo, din care două au fost deranjate. Distanţa între şiruri este de aproximativ 8 – 9 m.

Inventarul funerar este specific unei comunităţi nomade. Se remarcă piese de armament ( săgeţi, fragmente de tolbă, plăci de os de la arc, săbii ), harnaşament ( scăriţe de călărie, zăbale ), vase ceramice de ofrandă ( M. 2 , M. 3, M. 5 ) şi piese de podoabă şi vestimentaţie ( aplici, inele de buclă, cerei în formă de „ciorchine de strugure”, brăţări şi inele pentru deget ). Ofranda funerară constă din resturi de pasăre ( M. 4 ), porcină şi cabalină ( M. 1, M. 4 şi M. 6 ). Se susţine ipotetic existenţa a trei perioade de înhumare. S-au acceptat trei generaţii sau doar trei familii care şi-au înhumat defuncţii pe parcursul a două generaţii.

Se admite că, cimitirul a aparţinut unei familii de războinici stabiliţi în această zonă.

e. Sec. X

f. MNIT - IV. 9673, IV. 9685, IV. 9748, F. 2965, F. 2968, F. 27.190 .

g.Nagy 1913, 272; Kovács 1942, 85 - 115; IstRom 1960, 767, 770sqq, fig. 190, pl. XVI; Horedt 1951, 196sq, pl. VII / 8 - 9; Horedt 1958 a, 115 -117, 144sq, Tabel nr. 12; Horedt 1958 b, 141sqq; Horedt 1986, 80sq, Fig. 37 / 4 - 6; IstCluj 1974, 60sq; Giesler 1981, 192; Heitel 1987, 77; HistTrans 1992, 119, 132,136sqq, fig. 7; Crişan - colab. 1992 , 136; Sâmpetru 1992, 147; Heitel 1994 - 95, 413 - 415, Fig. 8 / m - o, 37 / 4 - 6; IstRomTrans 1997, 429; Pinter 1999, 155 - 157, pl. 47; Velter 2002, 392.

 

10. Cluj Napoca / Klausenburg, Kolozsvár

a. necropolă

b. Str. Plugarilor ( fostă Pata ) . Zona sud - vestică a platoului situat deasupra Str. Gheorgheni.

c. Săpături de salvare : 1985 - 1986, Ioana Hica, Petre Iambor ( MNIT ).

d. S-au identificat 26 de morminte de înhumaţie, cu un inventar funerar variat, între care se remarcă piese de circulaţie europeană şi provenienţă asiatică: vase ceramice de tip borcan ( depuse la membrele inferioare, pe partea dreaptă ), sabie, secure de luptă, cercei în formă de „ ciorchine de strugure ”, de dimensiuni duferite, brăţară deschisă, circulară în secţiune, inel digital cu chaton, săgeţi rombice şi în formă de Y, scăriţă în formă de pară, zăbală şi fragmente dintr-o găleată de lemn. Într-un mormânt de războinic, s – a identificat material osteologic de cabalină ( M. 25 ). Mormintele erau aranjate pe şiruri şi erau orientate NV-SE. S-au constatat urme de sicriu ( M. 21 ), resturi organice ( piei de cai ? ; M. 4 şi 15)

Cu prilejul expoziţiei „ Noutăţi arheologice ”, organizată de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj - Napoca, la 20 februarie 2002, au fost expuse şi piese din această necropolă.

e. Sec. X

f. MNIT.

g. Crişan - colab. 1992 , 137; Heitel 1994 - 1995, 415; Pinter 1999, 156, nota 660.; Marcsik 2002-2003, 83-90.

 

11. Cluj Napoca / Klausenburg, Kolozsvár

a. necropolă

b.Str. Semenicului. La circa 180 - 200 m faţă de cimitirul din Str. Zapolya.

c. Investigaţii : 1948, Gy. László.

d. Mormintele dezvelite erau orientate pe axul vest-est şi aveau în inventarul funerar, inele de tâmplă cu o extremitate în formă de – s şi mărgele.

e. Sec. X - XI

f. MNIT.

g. IstCluj 1974 , 61; Crişan - colab. 1992, 137.

12. Deva / Diemrich, Schlossberg, Déva

a. necropolă

b. Micro 15 . Perimetru aflat între Aleea Streiului şi Str. Bejan, lângă centrala termică din apropierea Şcolii Generale nr. 6.

c. Săpături de salvare: 1974 - Mircea Dan Lazăr, Ioan Andriţoiu ( MCDR, Deva ).

d. În două secţiuni cercetate, s-au salvat 5 ( 6 ? ) morminte de înhumaţie, orientate E - V. Adâncimea gropilor era cuprinsă între – 0. 80 m – 1. 30 m.

M. 1 – parţial distrus. Bărbat. Inventar: 3 vârfuri de săgeţi.

M. 2 – Bărbat. Inventar: un vârf de săgeată.

M. 3 – Bărbat. Inventar: 2 scăriţe de şa ( h = 17. 3 cm – 17. 4 cm, l = 12. 7 - 13. 3 cm, l talpă = 29 mm – 31 mm), în formă de pară, cu talpa arcuită spre exterior, unde se mai păstrează o nervură delimitată de două şenţuiri longitudinale ; zăbale, o spadă ( L = 892 mm, L lamă = 762 mm ) în partea stângă a corpului; vârfuri de săgeţi împrăştiate pe piept, paralele cu spada ( - 1. 30 m ); inel de buclă din argint, circular în secţiune, cu extremităţile apropiate ( d = 2. 7 cm, gr. = 3 mm ); la mâna stângă, o brăţară din bronz, circulară în secţiune ( d = 6. 7 cm, gr. = 4 – 5 mm ).

M. 4 – Inventar: topor de luptă, vârfuri de săgeţi.

M. 5 – Adâncime – 0. 80 m. Inventar: pe bazin, doi butoni din bronz; şirag de mărgele şi os, cochilii de melci; la tâmpla stângă un inel din bronz.

Mai putem menţiona şi alte piese, ce provin din aceste morminte: amnar din bară rectangulară de fier ( L = 6. 2 cm, l zona mediană = 3. 3 cm ) şi două bucăţi de cremene ( L = 5. 4 cm, gr. = 5 mm – 1. 3 cm; L = 6. 1 cm, l = 2 cm, gr. = 6 mm ).

e. Sec. X - XI

f. MCDR - 27. 131 ( EM 211 ), 27. 132 ( EM 212 ), EM. 182 ( 27. 102 ), EM. 190, EM. 191 ( 27. 111 ), EM. 193, S. 194, EM. 196, 27. 131, 27. 1011.

g.Rusu 1975, 210, nota 57; Emandi 1981, 31sq, Fig. 2 / 1; Horedt 1986, 84, Fig. 39; Heitel 1987, 77; Heitel 1994 -1995, 429 - 430; Velter 1988, 265; Popa 1988, 52; Pinter 1992 - 1994, 236 - 246, Pl. 2; Pinter 1994, 5 – 10, Pl. 2; Kovács 1994 – 95, 161; IstRomTrans 1997, 430; Pinter 1999, 118 -123, nota 529, Pl. 34 / b; Velter 2002, 400; Ţuţuianu 2002; Ciugudean – Dragotă 2002, 51 – 54, Fig. 121 - 130.

 

13.Deva / Diemrich, Schlossberg, Déva

a. necropolă

b. La marginea sudică a oraşului Deva, pe prima înălţime, ca punct de reper fiind menţionată o vie.

c. Descoperire fortuită : 1894, Téglás Gábor.

d. În data de 14 noiembrie 1894, Téglás Gábor prezenta un raport potrivit căruia, în via lui László Brúz s-a identificat o necropolă din perioada arpadiană. Defuncţii ( adulţi şi copii ) erau orientaţi spre est. Inventarul funerar este compus din: inele de păr simple, brăţări torsadate, vârfuri de săgeţi, lăncii din fier, vase ceramice, amulete din dinţi de urs şi un denar emis de regele Ladislau I ( 1077 – 1095 ).

e. Sec. XI - XII.

f. ?

g. Popa 1988 , 59; Velter 2002, 344, 354, 400.

 

14.Gîmbaş / Gombás, Nagyenyed, Marosgombás

a. necropolă

b. Dealul „ Măguricea ” .

c. Săpături: 1901, I. Bodrogi; 1912, Roska Marton.

d. M. 1 – Schelet de bărbat, depus în decubit dorsal, cu braţele întinse pe lângă corp, şi privirea îndreptată spre est. Inventar: pe partea dreaptă, o sabie din fier, cu garda compusă din două braţe înclinate spre lamă şi terminate cu o protuberanţă ( L = 76 cm, l lamă = 25 mm - 35 mm, ; pe partea stângă, vârfuri de săgeţi din fier.

M. 2 – Femeie. Privirea îndreptată spre est. Inventar : pe antebraţ, trei brăţări; în zona umerilor, un pandantiv în formă de inimă şi trei inele. Distanţa între M. 1 – M. 2 era de 2. 00 m.

M. 3 – Bărbat. Privirea îndreptată spre est. Inventar: pe partea stângă, un topor din fier, cu partea activă arcuită spre interior ( h = 155 mm, d mâner = 3 cm ); o piatră abrazivă perforată; vârfuri de săgeţi şi un fragment dintr-un vas ceramic, prevăzut cu o protuberanţă.

M. 4 – Bărbat. Inventar: în regiunea şoldurilor, vârfuri de săgeţi din fier ( mănunchi ? ); puţin mai sus, cuţit din fier, amnar, o cataramă patrulateră şi o sulă din fier.

S-a admis o contemporaneitate cu Alba Iulia III şi cu o fază târzie a necropolei Blandiana B.

e. A doua treime a sec. al X – lea sau sec. X - XI.

f. MNIT - II. 8566 – 8747; MNIR .

g. Herepey 1895 , 426 - 430; Hampel 1904, 106, fig. 169; Hampel 1905, 531 - 533; Horedt 1958 a, 95 - 100; Horedt 1958 b, 139sq; Horedt 1986, 83sq, Fig. 38; IstRom 1960, 772; Heitel 1987, 77; HistTrans 1992, 119, 134sqq; Heitel 1994 -1995, 417, 423sq; Moga - Ciugudean 1995, 100sq; Velter 2002, 209.

 

15.Hunedoara / Eisenmarkt, Eisenstadt, Vajdahunyad

a. necropolă

b. Kincseshegy ( Dealul cu comori ) situat la NV faţă de oraş, în partea dinspre Răcăştia, aproape de dealul Sînpetru.

c. Descoperire accidentală : 1910; săpături sistematice : 1911, Marton Roska.

d. Lucrările viticole de terasare efectuate în anul 1910, au distrus peste 60 de morminte de înhumaţie. Trei morminte , cu inventarul aferent - colan torsadat fragmentar, inele de păr cu o extremitate în – s, denar emis de Solomon ( 1063 – 1075 ) au fost salvate şi publicate de către Ernő Kõvári. Scheletele erau depuse în decubit dorsal, cu capul la V şi braţele întinse pe lângă corp. Roska Marton începe cercetarea arheologică sistematică în această necropolă. Identifică încă 54 de morminte de inhumaţie, în al căror inventar funerar se aflau inele de păr cu o extremitate în – s, inele pentru deget, un vârf de săgeată, brăţări, o monedă bizantină perforată şi monede arpadiene.

Detaliile de rit şi ritual , precum şi modestul inventar complementar au pledat pentru atribuirea cimitirului unei populaţii slave sau slavo – române.

e. Sec. XI

f. MNIT – II. 4457, II. 7172.

g.Kõvári 1911, 312 - 315; Roska 1913, 166 - 198; Horedt 1956, 111 - 114, fig. 6 - 7; Horedt 1958 a, 116, 144sq, Tabel nr. 12; Horedt 1958 b, 140sq; Heitel 1987, 78; Popa 1988, 53sq; IstRomTrans 1997, 430; Velter 2002, 416.

 

16.Lopadea Nouă / Magyarlapád

a. necropolă

b.„ La Râpe ” / „ Şanţuri ” ( Arok ), între dealurile Gorgan şi Cetate.

c. Săpături: I. Bodrogi, A. Fogorasi, 1905.

d. Inventarul funerar al celor 11 morminte dezvelite, a fost amestecat cu obiecte din secolul al VII - lea. Se pot distinge, brăţări, colane torsadate din argint, pandantive în formă de inimioară, cercei şi plăci ornamentale.

e. Sec. X - XI.

f. MA – 3484, 3485, 3481, 4970, 4971.

g.Nagy 1913, 271; Horedt 1958 a, 101sqq; Horedt 1986, 84sqq; IstRom 1960, 772; Heitel 1987, 77; HistTrans 1992, 119, 138; Moga - Ciugudean 1995, 117sq; Heitel 1994 - 1995, 417, 424; IstRomTrans 1997, 431.

 

17.Moldoveneşti / Várfalvá

a. necropolă

b.Grădina Consiliului Popular / fostul castel seniorial G. Jósika.

c. Săpături de salvare şi sistematice: Aladár Jósika; Roska Márton, 1912.

d. Cu prilejul plantării unor arbori pe domeniul lui Gábor Jósika, s – au descoperit întâmplător trei morminte de înhumaţie, publicate de către fratele baronului. Roska Márton a mai dezvelit un număr de 54 de morminte de înhumaţie, între care unele deranjate ( copii şi adulţi ). Majoritatea conţineau resturi de cărbune în pământul gropii. Adâncimea gropilor este cuprinsă între – 0. 26 m – 0. 67 m . Scheletele au fost depuse în decubit dorsal, cu ambele braţe pe pântec, pe lângă corp sau dreptul pe lângă corp şi stângul pe pântec. Orientarea era E – V. Accesorii: colane ( simplu şi torsadat ), brăţări ( rombice sau hexagonale în secţiune, cu protome, din bandă cu perforaţii la extremităţi şi decorată cu cercuri punctate ), pandantivi dublii cordiformi, cercel cu partea inferioară conică, mărgele, zurgălău, ,inele pentru deget simple şi împletite, inele de buclă, inele de păr cu o extremitate în – s, cuţite din fier, emisiuni monetare de la Ştefan I, Aba Samuel, Andrei I, Ladislau I.

e. Sec. XI.

f. MNIT – F. 2959, 2960, 7104, II. 7122, II. 7141 - 7146; MNIR.

g.Nagy 1913, 272; Roska 1914, 121 - 187; Jósika 1914, 121sqq; Horedt 1955, 662sqq; Horedt 1958 a, 116, 138sq; Bakó 1969, 337 - 342; Rusu 1975, 217; Crişan - colab. 1992 , 284; Velter 2002, 432.

 

18.Noşlac

a. necropolă

b.Pompa de apă

c. Săpături aheologice: 1963 – 1964, M. Rusu.

d. Au fost dezvelite 18 morminte de înhumaţie ( copii şi adulţi ), cu inventar: cercei, inele din argint şi bronz.

e. Sec. X – XI.

f. MNIT.

g.Popescu 1964, 563; Popescu 1965, 595; Moga – Ciugudean 1995, 131.

 

19.Orăştie / Broos, Szászváros

a. descoperire cu caracter funerar ( ?)

b. ?

c. ?

d. Vârf de lance ( „ lance cu aripioare ”, Flügellanze ), cu o lungime de 486 mm, din care lama măsoară 380 mm, iar tubul de înmănuşare 106 mm ( tipul B Petersen, tipul I Ruttkay, grupa 3 Kovács ). În prelungirea tubului de înmănuşare, se observă o nervură mediană, cu scopul de întărire a lamei. Lama are o lăţime maximă de 56 mm, şi grosimea de 14 mm spre tub, şi 12 mm spre vârf. Grosimea maximă a tubului de înmănuşare este de 38 mm. Acesta este prevăzut cu „ aripioare ”, cu lungimea de 55 mm fiecare.

e. Sec. VIII – IX.

f. MO .

g.Pinter 1998 a, 139sq, Fig. 1 / 3; Pinter 1998 b, 145 – 153.

 

20. Orăştie /Broos, Szászváros

a. descoperire cu caracter funerar (?)

b. ?

c. ?

d. Vârf de suliţă, cu lama zveltă, în formă de salcie. Piesa, are o lungime de 380 mm, din care lama măsoară 250 mm ( tipul E Petersen, grupa 6 Kovács ). Lama are o lăţime maximă de 37 mm, şi grosimea de 7 mm. Tubul de înmănuşare are o lungime de 130 mm, şi prezintă în secţiune un profil octogonal cu latura de 8 mm la gura de înmănuşare.

e. Sec. VIII - X.

f. MO

g.Pinter 1998 a, 140sq, Fig. 1 / 2; Pinter 1998 b, 145 – 153.

 

21.Orăştie / Broos, Szászváros

a. necropolă – 68 morminte

b. Dealul Pemilor. Punctul X 2. La ENE de Orăştie şi la SE de DN 7 Orăştie-Sebeş, pe a doua terasă a Mureşului.

c. Săpături sistematice: 1992 - 1993, Zeno K. Pinter, Luca Sabin Adrian ( ULBS ); 2000 - Zeno Karl Pinter, M. Ţiplic ( ULBS ), A. Dragotă ( MNUAI ); 2001 – Zeno K. Pinter, M. Ţiplic ( ULBS ), M. Căstăian ( MCDR, Deva ) ; 2002 – I. M. Ţiplic ( ULBS ), Z. K. Pinter ( ULBS ), M. Căstăian ( MCDR Deva ); 2003 – 2005, Zeno K. Pinter, I. M. Ţiplic ( ULBS )., M. Căstăian ( MCDR Deva ), Maria Emilia Ţiplic ( ICSU ).

d. În urma cercetărilor efectuate între anii 1992 – 1993 şi 2000 – 2005 s-au dezvelit 68 morminte de înhumaţie, orientate V ( capul ) – E ( picioarele ). Gropile mormintelor , de formă neregulată, au fost săpate prin nivelul preistoric, până în solul viu. Adâncimea la care se conturează gropile mormintelor variază între – 0. 45 m – 0. 90 m. În privinţa poziţiei braţelor s-au constatat mai multe variante: oasele antebraţului drept pe bazin şi cele de la stângul aşezate pe stern, ambele braţe uşor îndoite din cot, ambele pe bazin sau pe lângă corp.

Inventarul funerar este compus din piese de podoabă şi vestimentaţie ( brăţări, cercei, inele de buclă, inele pentru deget , nasturi, zurgălăi, mărgele, pandantivi ), piese de armament ( topor de luptă, vârfuri de săgeţi în mănunchi sau în tolbă ) , harnaşament ( scăriţe, zăbale articulate şi nearticulate ) şi vase ceramice de ofrandă.

e. Sec. X - XI.

f. MCDR.

g.Pinter - Luca 1995, 17 - 44; Pinter - Luca 1998, 21 - 52; Ţiplic 1999, 150 – 160; Pinter - Ţiplic - Dragotă 2001, 167sq; Pinter – Ţiplic – Dragotă 2001 – 2002, ; Pinter – Ţiplic - Căstăian 2002, 223sq; Ţiplic – Pinter – Căstăian 2003, 221sq ; Ţiplic – Pinter – Căstăian 2004, 224sq ; Ţiplic – Pinter – Căstăian 2005, 248sq ; Pinter – Ţiplic – Dragotă 2001 – 2002, 115 – 129; Ţiplic 2005, 149 ; Pinter-colab. 2006, 246sq.

 

22.Orăştie / Broos, Szászváros

a. necropolă

b. Dealul Pemilor. Punctul X 8. La ENE de Orăştie şi la SE de DN 7 Orăştie-Sebeş, pe a doua terasă a Mureşului.

c. Săpături sistematice: 1993 - 1994, Zeno Karl Pinter şi N. G. O. Boroffka.

d. Cercetările arheologice realizate între anii 1993 - 1994, au permis depistarea a 10 morminte de înhumaţie, cu influenţe receptate din mediul moravian. Scheletele au fost depuse în decubit dorsal pe axul E – V ( capul ). Adâncimea la care au fost săpate gropile este cuprinsă între – 0. 50 m – 0. 82 m. Dimensiunea gropilor : 1. 05 – 2. 05 m x 0. 48 m - 0. 80 m.

Antebraţele sunt fie aşezate pe bazin, stângul pe bazin şi dreptul pe piept sau stângul pe lângă corp. Inventar funerar: colane din bronz şi fier, cercei în formă de lunulă cu pendilii la partea inferioară, mărgele, pandantiv circular cu cruce traforată, pandantiv globular din tablă de bronz, decorat cu nervuri verticale, brăţară, inele din bronz cu noduli, cuţit.

e. Sec. IX.

f. MCDR, Deva. ULBS.

g.Pinter - Boroffka 1999, 313 - 330; Luca - Pinter 2001, 98 - 114, Pl. 63 - 67; Pinter - Boroffka 2001, 319 - 346; Ciugudean - Dragotă 2002, 13, Fig. 25 - 30.

 

23. Pîclişa / Poklos

a. necropolă.

b.„ La Izvoare ”. Altitudine: 230 m ( sistem de referinţă faţă de Marea Baltică). La ieşirea din Pîclişa, lângă drumul spre Vurpăr, în apropierea locului numit „ Căptălan - La Rîpi ”.

c. Descoperire fortuită - 1970 ( ? ); sondaj arheologic : 1 - 15 noiembrie 2000, H. Ciugudean, A. Dragotă ( MNUAI ); săpături sistematice : octombrie 2001, H. Ciugudean , A. Dragotă ( MNUAI ).

d. Sondajul arheologic realizat în toamna anului 2000, a avut ca direcţie principală identificarea necropolei. Ulterior, în cursul desfăşurării investigaţilor, datorită situaţiei din teren, s-a impus salvarea celor 3 morminte depistate, afectate considerabil de lucrările agricole sezoniere.

Inventarul funerar recuperat cu ocazia sondajului arheologic este compus din : inele pentru deget, torsadate din 3 fire de sârmă, inel de buclă, inel de păr cu o extremitate în -s şi un denar de la Ştefan I ( 997-1038 ).

Pe a treia terasă ( teren: Florea Sofica ), la aproximativ 30 m spre N, au apărut alte resturi osteologice, între care fragmente de calotă, răvăşite cu prilejul plantării unor arbuşti fructiferi.

Săpăturile arheologice de salvare , s-au desfăşurat în perioada 2 octombrie - 3 noiembrie 2001, pe terenurile private ale domnilor Florea Gheorghe şi Iancu Alexandru. S-au dezvelit în total 14 morminte de înhumaţie.

Între accesoriile funerare ale defuncţiilor, se remarcă denari arpadieni de laPetru ( 1038 - 1041; 1044 – 1046 ), Andrei I ( 1046 –1060 ), inele pentru deget torsadate, zurgălău, inele de buclă din argint şi inele de păr cu o extremitate în - s

Doar în cazul a trei morminte ( M. 14 / 2001, M. 15 / 2001 şi M. 16 / 2001 ), s-a putut stabili cu exactitate conturul gropilor. Acestea, erau de formă rectangulară, cu colţurile rotunjite şi aveau adâncimea cuprinsă între – 0. 22 m - 0. 39 m. Lungimea acestora, variază între 1. 66 m - 2. 14 m, iar lăţimea, între 0.50 m - 0. 90 m. Trebuie specificat faptul că, aici am identificat scheletele cele mai bine conservate. Toate mormintele sunt de înhumaţie, şi au fost depuse în decubit dorsal.

Orientarea scheletelor era V - E şi VSV - ENE. În ceea ce priveşte poziţia braţelor, constatăm şi aici unele diferenţe: ambele antebraţe erau depuse lângă bazin ( M. 5 / 2001, M. 11 / 2001, M. 12 / 2001, M. 13 / 2001, M. 14 / 2001, M. 15 / 2001, M. 16 / 2001 ); oasele antebraţului stâng lângă coapsă, iar cele de la dreptul depuse pe bazin ( M. 9 / 2001, M. 17 / 2001 ), sau ambele antebraţe aşezate pe bazin ( M. 8 / 2001 ).

Nu s-au surprins resturi de material lemnos, care ar fi indicat utilizarea sicrielor. De asemenea, nu s-au descoperit piese de armament şi harnaşament.

e. Sec. XI.

f. MNUAI. Inv. F. 6340 - 6347, 8802 - 8807.

g. Moga - Ciugudean 1995 , 147; Ciugudean - Dragotă 2001 a, 176; Ciugudean - Dragotă 2001 b, 269 - 288; Dragotă - colab. 2002 b, 228 - 230; Dragotă - colab. 2002 c , 58 - 95.

 

24. Sebeş / Mühlbach

a. necropolă

b. Între Petreşti şi Sebeş, într-o ruptură provocată în malul râului Sebeş, de inundaţiile din anul 1864.

c. Investigaţii: 1865 , W. Fr. Schuster.

d. În urma cercetării efectuate la 26 noiembrie 1865, W. Fr. Schuster, a descoperit la vest de oraş, pe partea stângă a râului, două morminte de înhumaţie, cu inventarul aferent – 2 vase ceramice şi 2 cuţite din fier.

M. 1 – adâncime – 1. 50 m. Schelet de adult. La picioare, pe partea stângă, s-au găsit resturi dintr-un femur de oaie.

Inventar : lângă braţul drept, s-a descoperit lama unui cuţit din fier ( L max = 9. 9 cm, L tăiş = 0. 6 cm ), prevăzut cu peduncul; lângă cap, două vase ceramice - „ unul castaniu, iar celălalt alb ”.

1. Vas borcan ( D g = 10. 4 cm, D f = 8 cm, h = 13. 1 cm – după K. Horedt ), de culoare cenuşie, confecţionat la roată înceată, dintr-o pastă fină, omogenă. Pe suprafaţa vasului, se mai observă urme de lustru. Pe zona diametrului maxim, vasul a fost decorat cu patru linii incizate orizontal.

2. Vas borcan, de culoare roşietică .

M. 2 – schelet de copil, identificat pe dreapta M. 1. Fără inventar.

În pământul aruncat din săpătură, s-a descoperit un cuţit din fier, cu lama triunghiulară în secţiune, prevăzut cu peduncul ( L max = 10. 7 cm, L tăiş = 6. 8 cm, g = 10 gr. )

e. Sec. IX – X.

f. MS - A. 248 / 79, A. 6336.

g.Moga – Ciugudean 1995, 167; Simina 2002, 47 – 58; Ciugudean – Dragotă 2002, 31sq, Fig. 31 - 32.

 

25.Simeria Veche

a. necropolă

b.„ În vie ”. La nord de oraşul Simeria - Săuleşti.

c. săpături arheologice: 1962 , Beniamin Basa; 1970 – 1971, Ioan Andriţoiu.

d. Cercetările arheologice din toamna anului 1962, au prilejuit depistarea unei necropole, cu schelete înhumate pe axul V - E, o adevărată hecatombă, după Beniamin Basa. Reţine atenţia, un inel cu placă sigilară ( ? ) care avea incizate două figuri umane stilizate. O cercetare de suprafaţă, efectuată în 1970 de către Mihai Grigore, s-a concretizat în recoltarea unor inele de păr cu un capăt în – s, aflate în colecţiile Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Ulterior, s-au reluat săpăturile arheologice de către Ioan Andriţoiu care a dezvelit 21 morminte de înhumaţie, din al căror inventar s-au recuperat inele de tâmplă cu o extremitate în – s. Radu Popa, nu exclude posibilitatea ca perioada de funcţionare a necropolei de la Simeria să se fi prelungit mai mult, comparativ cu cea de la Hunedoara, având în vedere că , inelele de păr au o deschidere diametrică mai mare şi par să sugereze un tip mai nou. Din analiza antropologică a scheletelor, rezultă un metisaj între tipurile mediteranoid şi europoid.

e. Sec. XI - XII

f. MCDR, Deva.

g. Popescu 1963 , 455; Basa 1970, 225 - 232; Popa 1988, 59; Muntean 1998, 339 - 372; Velter 2002, 466.

 

■ Ungaria

 

26.Artánd

a. necropolă

b.„ Nagyfarkasdomb ”. Carieră de nisip la hotarul localităţilor Biharkeresztes şi Artánd, deschisă în anii 1965 - 1967.

c. săpături arheologice de salvare, realizate concomitent cu exploatarea nisipului.

d. Pe lângă cele 152 de morminte de secol X – XI ( femei, bărbaţi şi copii ), s-au mai dezvelit şi morminte gepide şi de celţi. Inventarul funerar este destul de modest şi constă din piese de harnaşament ( scăriţă de şa ) şi podoabe ( brăţări, colane, inele de buclă, inele de păr cu o extremitate în – s sau inele pentru deget ). Mult mai numeroase sunt emisiunile monetare de la Ştefan I, Petru, Aba Samuel, Andrei I, Bela I, Solomon, Geza, Ladislau I şi Coloman. S-au identificat şi morminte suprapuse .

e. Sec. X - XI

f. ?

g. Mesterházy 1990, 50 - 57 .

 

27.Békéscsaba

a. mormânt de femeie

b.Str. Bánszki András Báthori Nr. 82 / Erzsébethely.

c. Descoperire fortuită: 1963. Piesele au fost predate Muzeului din Békéscsaba. Nu au existat indicii care să susţină existenţa unei necropole.

d. Inventarul funerar din acest mormânt era foarte bogat. Se disting: discuri pentru păr, colier din mărgele, nasturi, brăţări, fragment de cuţit, aplici de harnaşament, scăriţe şi cataramă de chingă.

e. Sec. X

f. Muzeul din Békéscsaba.

g. Révész 1997, 169 - 195 .

 

28.Csongrád

a. necropolă

b.Dealul Vendelhalom. La 2 km sud de oraşul Csongrád .

c. Descoperire fortuită în anul 1937, cu ocazia începerii exploatării carierei de nisip. O parte din materiale au fost salvate prin grija medicului Tary László, ajungând în custodia Muzeului din Csongrád.

d. Din cele 43 de morminte dezvelite, 5 erau de epocă romană. Doar 17 morminte medievale dintr-un număr de 38 aveau inventar funerar, restul fiind deranjate de muncitori. Mormintele erau orientate V – E, NV – SE, ENE – VSV, VNV – ESE sau NE – SV. S-a identificat şi ofrandă de cabalină – craniul şi membrele. Inventarul este compus din mărgele din sticlă, aplici, dinte de animal perforat, brăţări simple cu capetele ascuţite, împletite, inele pentru deget, fragmente de tolbă, săgeţi, sabie, plăci oasoase, scăriţă, zăbaşă, cuţite din fier, amnar şi inele de păr cu o extremitate în – s.

e. Sec. X - XI

f. Muzeul din Csongrád.

g. Párducz 1939, 189 - 195 .

 

29.Szakcs

a. necropolă

b.Str. Deák Ferenc, Nr. 6 . Descoperire fortuită, realizată cu ocazia unor lucrări în ograda lui Sűle Lajos.

c. descoperire fortuită : 1955; sondaj arheologic : 1955, Muzeul din Szekszárd.

d. Inventarul funerar din 3 morminte deranjate ( copii de 3 – 4 ani ) a fost recuperat de Sűle Lajos. În urma cercetărilor arheologice s-au mai depistat 9 morminte de înhumaţie ( copii ), dispuse în şiruri. Adâncimea gropilor variază între 25 – 60 cm. Defuncţii erau orientaţi VSV – ENE, V – E sau VNV – ESE. Numărul total al mormintelor , împreună cu cele distruse este de 17. Între accesoriile funerare, se pot menţiona : inele de păr, colane ( simplu şi împletit ), vârf de săgeată, mărgele şi o piesă în formă de lunulă. În ceea ce priveşte poziţia braţelor, s – au surprins următoarele variante: ambele braţe pe bazin, ambele pe lângă corp şi uşor îndoite din cot sau braţul stâng pe lângă corp şi dreptul pe bazin.

e. Sec. X

f. ?

g. Mészáros 1962, 200 - 210 .

 

30.Szegvár

a. necropolă

b.Oromdűlő. Pe o dună de nisip, cu ocazia deschiderii unei cariere de nisip.

c. Descoperire fortuită : 1980; Cercetări arheologice: L. Bende, G. L őrinczy.

d. În acest loc s-au dezvelit 26 morminte sarmate, 460 morminte avare şi 372 morminte de secol X-XI. Scheletele ( copii şi adulţi ) sunt orientate NNV-SSE, VNV-ESE, VSV-ENE, SV-NE, N-S şi V-E. Pe lângă mormintele cu groapă simplă, s-au descoperit şi morminte cu pat de scânduri /padmaly ( M. 316, 318, 458, 484, 507, 597 ), banchetă / padka ( M. 425, 502, 523 ) şi sicriu ( 376, 381, 420, 494, 620 ). Inventarul funerar este destul de variat – mărgele din sticlă, inele pentru deget ( din bandă, împletit, cu secţiune circulară, patrulateră sau semicirculară ), inele cu o extremitate în –s, prevăzută uneori cu incizii, inele de buclă, brăţară cu protome, rombice, zurgălău piriform, monedă romană perforată / M. 683, colan dintr-un singur fir ( M. 519 ), aplici din bronz, cuţite din fier, cataramă din fier, cremene, amnar, denar emis de Andrei I ( 1046-1060 ) / M. 376, Salamon ( 1063-1074 ) / M. 289, M. 593. Urme de trepanaţie s-au constatat la M. 258 ( femeie, 51-57 ani ), M. 397 / femeie matură, M. 442 ( femeie, 40-45 de ani ), M. 467 ( femeie, 21-27 ani ), M. 506 ( bărbat, 41-46 ani ), M. 516 ( femeie, 37-46 ani ), M. 589 ( femeie, 40-49 ani ), M. 768 ( bărbat, 45-55 ani ). Resturi de ou s-au identificat la mâna dreaptă a unui copil / M. 562.

e. Sec. X-XI

f. ?

g. Bende - Lőrinczy1997 , 201- 285 .

 

31.Szentes

a. necropolă

b.„ Borbásfőld ”. Între Szentes – Nagymágocs, pe partea sudică a drumului, la aproximativ 2. 3 – 2. 4 km de Szentes, în zona fostelor pământuri Borbás, pe un deal.

c. Descoperire fortuită în anul 1953, cu prilejul exploatării nisipului; cercetări arheologice: 1953 – 54, Szabó János de la Muzeul din Szentes.

d. În urma cercetărilor arheologice,s – au dezvelit 20 de morminte de înhumaţie ( bărbaţi, femei şi copii ) din care unele erau deranjate. Erau orientate V – E. Adâncimea gropilor era cuprinsă între 45 – 75 cm. Defuncţii aveau braţele întinse pe lângă corp, sau mai rar îndoite din cot. Tabloul inventarului funerar este destul de variat – aplici pentru încălţăminte, obiecte de decor pentru gulerul cămăşii, inele de buclă, cercei, nasturi, vârfuri de săgeţi, fragmente de tolbă, mânere de arc din os, brăţări, monede bizantine de la Constantin VII Porfirogenetul şi Romanos II ( 948 – 959 ), un solid din bronz, scăriţe în formă de pară, cataramă în formă de liră, cuţite din fier. Se remarcă şi ofranda de cabalină, păsări sau de oaie, întâlnită în unele morminte.

e. Sec. X

f. ?

g. Révész 1996, 299 - 336 .

 

32.Szentes

a. necropolă

b.Szent László. Toponim situat la nord de localitate, pe terenurile nr. 62 şi 63, aflate în posesia lui Aradi János.

c. Descoperire fortuită; cercetări arheologice: 1932 – 33, Csallány Gábor.

d. Săpăturile arheologice au prilejuit dezvelirea a 112 morminte de înhumaţie ( bărbaţi, femei şi copii ), orientate V - E. În privinţa poziţiei braţelor, s-au observat următoarele variante: ambele braţe pe bazin, încrucişate pe piept, braţul drept pe lângă corp şi stângul pe bazin, palmele pe torace cu degetele încrucişate sau ambele braţe întinse pe lângă corp. Ofranda funerară constă din resturi de cal depuse peste membrele inferioare, sau deasupra genunchiului drept ( craniul calului şi membrele ). Între accesoriile funerare se remarcă – inele de păr, aplici, colan împletit, encolpion, brăţară torsadată, inele pentru deget, vârfuri de săgeţi, topoare, cuţite din fier, cremene, spadă, zăbale, scăriţe, fragmente de tolbă sau plăci de arc din os, vase ceramice de ofrandă şi o monedă emisă de Solomon ( 1063 – 1074 ).

e. Sec. XI

f. ?

g. Széll 194,, 231 - 245 .

 

■ Slovacia

 

33.Bánov, Reg. Reg. Nově Zámky

a. necropolă

b. În zona estică a Bánovului, în câmpia Boncová.

c. Săpături arheologice de salvare: 1960 – K. Sedlák / Institutul de Arheologie SAW Nitra.

d. În acest punct s-au identificat artefacte neolitice, morminte din bronzul timpuriu şi 18 morminte dintr-o necropolă din evul mediu timpuriu ( M. 1, 5, 6, 11, 13, 16-23, 25-28, 30 ). Şase dintre morminte posedau inventar de războinici, iar două aveau ofrandă de cabalină – craniul şi membrele ( M. 27, M. 28 ). Scheletele sunt orientate NV-SE, VNV-ESE şi V-E. O parte considerabilă dintre schelete sunt deranjate ( M. 5, 11, 13, 16, 17, 22, 23, 25 ). Pe partea stângă a craniului din M.1 s-a identificat un vas ceramic decorat cu o linie ondulată ce suprapune linii incizate. Un alt vas ceramic, decorat cu o linie ondulată şi un semn cruciform, s-a prelevat din M. 18. În cadrul inventarului funerar se disting inele de buclă, brăţări, cercei, pandantivi dublii cordiformi, cuţite, vârfuri de săgeţi, tolbe de săgeţi, arc, zăbale, cataramă din fier trapezoidală.

e. Sec. X

f. Institutul de Arheologie SAW Nitra.

g. Točík 1968 , 9-17; Ruttkay 1975, 130sq .

 

34.Červeník, Reg. Reg. Trnava

a. necropolă

b. Cariera de nisip .

c. Săpături arheologice de salvare: 1955 – A. Holeček / Institutul de Arheologie SAW Nitra.

d. Din cele 11 morminte salvate, şase conţineau arme şi două aveau ofrandă de cabalină. M. 1 , M. 3 şi M. 11 au fost deranjate. Inventarul mormintelor era compus din vârfuri de săgeţi, scăriţe de călărie, amnare, catarame, nasturi din bronz. Ofranda de cabalină consta din craniu şi membre, depuse pe partea dreaptă a defunctului ( M. 5 ) sau pe membrele lui ( M. 6 ).

e. Sec. X

f. Institutul de Arheologie SAW Nitra.

g. Točík 1968 , 17-20; Ruttkay 1975, 135.

 

35.Chotin, Reg. Komárno

a. necropolă

b. Parcelele Nr. 3813 – 1 şi 3813 - 2 .

c. Săpături arheologice de salvare: 1952 şi 1958 – M. Dušek / Institutul de Arheologie SAW Nitra.

d. S-au dezvelit 53 de morminte ( adulţi şi copii ) orientate NV-SE şi V-E. Poziţia braţelor: stânga pe lângă corp şi dreapta pe bazin ( M. 51, M. 65 ), dreapta pe lângă corp şi stânga pe bazin ( M. 71 ), ambele pe lângă corp ( M. 54, M. 61, M. 62, M. 63, M. 64, M. 70, M. 73, M. 76, M. 77 ) sau pe bazin ( M. 55). Inventarul funerar se compune din brăţări, cercei, mărgele, inele pentru deget, cuţite, vârfuri de săgeţi, două coliere din argint cu pandantivi cordiformi şi nasturi din bronz.

e. Sec. X

f. Institutul de Arheologie SAW Nitra.

g. Točík 1968 , 26-31; Ruttkay 1975, 146.

 

36.Dolny Peter II ( anterior Svaty Peter ), Reg. Komárno

a. necropolă

b. Câmpia „ Kisrét ”.

c. Săpături arheologice de salvare: 1959 – 1960 – M. Dušek (Institutul de Arheologie SAW Nitra).

d. S-au descoperit 107 morminte de înhumaţie, orientate NNV-SSE, NV-SE şi V-E. Din 3 morminte – M. 60, 61 şi 107 s-au recuperat piese de armament şi harnaşament. Din M. 60 s-au prelevat 2 vârfuri de săgeţi, 2 scăriţe de călărie şi catarame. În M. 61 erau depuse părţi dintr-un cal. Inventarul mai era compus dintr-o spadă, 7 vârfuri de săgeţi şi 2 scăriţe de călărie. M. 107 avea lângă membrul inferior stâng 2 scăriţe de călărie, o zăbală, o cataramă şi cercei din bronz.

e. Sec. X - XII

f. Institutul de Arheologie SAW Nitra.

g. Dušek 1964 , 197-222; Točík 1968, 21-24; Ruttkay 1975, 139sq.

 

37.Dvory Nad Žitavou , Reg. Nově Zámky

a. necropolă

b. Cota 126. Pe o colină nisipoasă lângă Nově Zámky – Šturovo.

c. Săpături arheologice de salvare: 1957.

d. Cu prilejul excavării din cariera de nisip, s-au distrus mai multe morminte în mai 1957. S-a reuşit salvarea a 3 morminte, dintre care unul era orientat NE-SV. Din două morminte s-au mai prelevat doar resturi de craniu. Inventarul funerar constă din: mărgele, scoici şi nasturi din bronz.

e. Sec. X

f. -

g. Točík 1968 , 26 .

 

38.Dvorníky / Udvarnok , Reg. Trnava

a. necropolă

b. Pe câmpia Poláne, la NE de colina Rabel, la aproximativ 10 km est de Waag .

c. Descoperire fortuită: 1955;Săpături arheologice de salvare: 1963 – Z. Liptáková.

d. Primele morminte au fost distruse în anul 1955. Z. Liptáková a dezvelit în anul 1963 un unmăr de 11 morminte, orientate V-E. Poziţia braţelor: ambele pe lângă corp ( M. 1 ), ambele pe bazin ( M. 3; M. 4, M. 6, M. 11 ) sau dreapta pe lângă corp şi stânga pe bazin ( M. 10 ). O parte dintre morminte nu deţineau piese de inventar funerar ( M. 1, M. 5, M. 9, M. 11 ). Între piesele descoperite în morminte, se pot menţiona inele pentru deget, foarfece, brăţară, inele de păr cu o extremitate în –s şi aplici.

e. Sec. X

f. -

g. Točík 1968 , 24sqq .

39.Galanta, Reg. Galanta

a. necropolă

b. Câmpia Hodská.

c. Săpături arheologice: 1964 – Institutul de Arheologie SAW Nitra.

d. -

e. Sec. X

f. Institutul de Arheologie SAW Nitra.

g. Točík 1968 , 26.

 

40.Geňa , Reg. Levice

a. necropolă (? )

b. -

c. În cadastrul comunal al localităţii Geňa este menţionată o scăriţă din fier descoperită de T. Lehoczy .

d. -

e. Sec. X

f. -

g. Točík 1968 , 26.

 

41.Hlohovec , Reg. Trnava

a. necropolă ?

b. Parcul castelului ( anterior reşedinţa grafului Franz Erdődy ), în apropierea râului Waag.

c. Descoperire fortuită. Piesele descoperite provin dintr-un mormânt sau două şi au fost donate de către graful Franz Erdődy Muzeului Naţional din Budapesta în 1871.

d. Inventarul donat este compus din cercei din argint, brăţări din argint cu capetele rotunjite, din care una decorată cu cercuri cu punct inclus, plăcuţă din argint aurit şi inel din argint torsadat.

e. Sec. X

f. Muzeul Naţional din Budapesta.

g. Točík 1968 , 26.

 

42.Imel , Reg. Komárno

a. necropolă ?

b. Curtea lui V. Kováč, nr. 484; câmpia Békavár şi câmpia Sasüllő.

c. Descoperire fortuită - 1953 .

d. Cu ocazia săpării unei fântâni în curtea lui V. Kováč, nr. 484, s-a distrus în anul 1953 un schelet. S-au recuperat o pereche de scăriţe de călărie şi o zăbală articulată. În mormânt era depusă ofrandă de cabalină.

În câmpia Békavár s-au recuperat dintr-un mormânt descoperit fortuit în anul 1945 o pereche de scăriţe de călărie şi o zăbală. Un vârf de săgeată şi o zăbală, s-au descoperit întâmplător în anul 1900.

e. Sec. X

f. Institutul de Arheologie SAW Nitra; URSS.

g. Točík 1968 , 26; Ruttkay 1975, 146.

 

43.Iža , Reg. Komárno

a. necropolă ?

b. Pe teritoriul localităţii se precizează descoperirea unui schelet; într-o vie.

c. Descoperire fortuită – 1936; 1945 – K. Birics .

d. În Muzeul din Komárno se află din această localitate un topor şi un vas ceramic. Cu ocazia lucrărilor într-o vie, K. Birics a descoperit în anul 1945 o scăriţă de călărie.

e. Sec. X

f. ?

g. Točík 1968 , 32; Ruttkay 1975, 146.

 

44.Košúty, Reg. Galanta

a. necropolă

b. La aproximativ 1 km în direcţia Čierna Voda, pe o colină.

c. Cercetări – 1950-1951,B. Chropovský.

d. Inventarul funerar al celor 31 de morminte este compus din: scăriţe din fier, zăbală articulată, amnar, vârfuri de săgeată, mărgele, inele de păr cu o extremitate în –s, inele pentru deget, brăţări şi fragmente din argint şi bronz.

e. Sec. X-XI

f. Institutul de Arheologie SAW Nitra.

g. Chropovský 1955 , 264-275; Točík 1968, 32; Ruttkay 1975, 150.

 

45.Lipová-Ondrochov, Reg. Nové Zámky

a. necropolă

b. La aproximativ 1.5 km est de Ondrochov, pe duna de nisip Homokpuszta.

c. Săpături arheologice de salvare: 1957, D. Bialeková / Institutul de arheologie SAW Nitra.

d. S-au cercetat 7 morminte de înhumaţie orientate E-V, SSE-NNV şi VNV-ESE. Poziţia braţelor era diferită: ambele pe bazin ( M. I ), dreptul pe lângă corp şi stângul pe bazin ( M. II, M. VII ). Inventar funerar: cercel de tip Saltovo, mărgele, fragmente ceramice, de cataramă, arc, cuţit şi săgeată. Ofranda de cabalină s-a depistat în M. IV şi constă din dinţi depuşi pe partea stângă sau în M. V pe dreapta.

e. Sec. X

f. Institutul de Arheologie SAW Nitra.

g. Bialeková 1964 , 187-196; Točík 1968, 32sq; Ruttkay 1975, 157.

 

46.Marcelová, Reg. Komárno

a. necropolă

b. La 2 km nord de râul Žitava.

c. Descoperire fortuită: 1960 ; cercetări arheologice – A. Rajnič / Institutul de Arheologie SAW Nitra.

d. A. Rajnič a cercetat 16 morminte de înhumaţie orientate VNV-ESE, V-E şi NV-SE. Braţele erau depuse pe lângă corp ( M. 1, M. 9, M. 10, M. 11, M. 14, M. 15, M. 16 ), braţul drept pe lângă corp şi stângul pe bazin ( M. 3 ), braţul drept pe bazin şi stângul pe lângă corp ( M. 7 ). Inventar funerar: inele de păr cu o extremitate în – s, inele de buclă şi pandantivi dublii cordiformi. Dintr-un mormânt provine un craniu de cal, două cuţite din fier, o sabie şi două scăriţe de călărie.

e. Sec. X

f. Muzeul din Komárno

g. Liptaková 1964 , 238-242;Točík 1968, 33sqq; Ruttkay 1975, 157sq.

 

47.Mudroňovo / Szilas Puszta, Reg. Komárno

a. necropolă ( ? )

b. Valea Per sidülő.

c. Descoperire fortuită: 1899.

d . Întrepiesele descoperite sunt amintiţi doi dirheimi sasanizi şi nasturi .

e. Sec. X

f. Muzeul din Budapesta.

g. Hampel 1905 , 666-668; Točík 1968, 35.

 

48.Nesvady / Nasvad, Reg. Komárno

a. necropolă

b. Valea Partok, aproape de cota 118, în fosta grădină a lui F. Ullman.

c. Descoperire fortuită: 1933; Cercetări arheologice: 1936: Lajos Albrecht.

d. Între obiectele descoperite de muncitori cu ocazia plantării unor arbori, se remarcă catarame, scăriţe de călărie, cuţit din fier şi vârfuri de săgeţi. Piesele recuperate au fost predate Muzeului din Nové Zámky. L. Albrecht a cercetat două morminte în acelaşi loc. Ambele erau orientate V-E şi aveau depunere de ofrandă de cabalină ( craniul şi oasele picioarelor ). Inventarul funerar era compus din sabie, cremene, catarame, scăriţe din fier, tolbă de săgeţi, zăbală şi fragmente de brăţări.

e. Sec. X

f. Muzeul din Nové Zámky.

g. Szőke 1941 , 214-224;Točík 1968, 35sqq; Ruttkay 1975,160sqq .

 

49.Malé Kosihy

a. necropolă

b. -

c. Descoperire fortuită; cercetări arheologice: 1985 - 86.

d. S-au descoperit 543 de morminte de înhumaţie ( bărbaţi, femei şi copii ), orientate VNV - ESE. Accesoriile funerare sunt variate: piese de podoabă şi vestimentaţie ( brăţări circulare în secţiune cu extremităţile ascuţite, împletite, colane, inele de buclă, aplici de vestimentaţie, inele pentru deget, inele de păr cu o extremitate în – s şi mărgele ) piese de harnaşament ( scăriţe, zăbale ), armament ( vârfuri de săgeţi, fragmente de plăci osoase de arc ).

Ofranda animalieră este reprezentată de coji de ouă şi resturi de cabalină ( craniul în asociere cu membrele ), depuse de cele mai multe ori pe partea stângă a defunctului.

e. Sec. X - XI

f. ?

g. Hanuliak 1994 .

 

50.Nitra-Mlynárce, Reg. Nitra

a. mormânt

b. Pe teritoriul localităţii – punct neprecizat.

c. Descoperire fortuită – 1916 .

d. Inventarul funerar ce a fost recuperat aparţine unui călăreţ şi era compus dintr-o pereche de scăriţe, fragmentele unei catarame şi o brăţară din bronz.

e. Sec. X

f. ?

g. Točík 1968 , 37; Ruttkay 1975, 166.

 

51.Nové Zámky, Reg. Nové Zámky

a. necropolă

b. Valea Harmaš .

c. Descoperire fortuită – 1944 .

d. S-au distrus 6 morminte. Din inventarul funerar s-au mai păstrat două scăriţe de călărie.

e. Sec. X

f. Muzeul din Nové Zámky.

g. Točík 1968 , 37; Ruttkay 1975, 166.

 

52.Okoličná na Ostrove, Reg. Komárno

a. mormânt

b. Lângă localitatea Okoličná, aproape de vila familiei Viharos .

c. Descoperire fortuită – 1923, P. Erdélyi.

d. S-a descoperit un mormânt de călăreţ care avea în inventar o pereche de scăriţe de călărie şi o zăbală articulată. Piesele au fost donate Muzeului din Komárno, dar au dispărut în timpul celui de-al doilea război mondial.

e. secolul X

f. ?

g. Točík 1968 , 37; Ruttkay 1975, 167.

 

53.Pastovce / Ipolypásztó, Reg. Levice

a. mormânt

b. ?

c. Descoperire fortuită – 1937 (?) .

d. S-a descoperit o pereche de scăriţe de călărie .

e. Sec. X ( ? )

f. ?

g. Točík 1968 , 37; Ruttkay 1975, 167.

 

54.Pribeta / Perbete, Reg. Komárno

a. necropolă

b. În localitate, cu ocazia unor lucrări de îmbunătăţire a drumului.

c. Descoperire fortuită – 1943 .

d. Artefactele ce proveneau din câteva morminte, au fost recuperate de către J. Nemeskéri şi predate Muzeului din Budapesta . Ulterior, aceste piese au ajuns în anul 1959 în Muzeul din Krajské şi apoi la Muzeul din Bojnice. Se pot menţiona mărgele, inele, fragmente dintr-o cataramă, o scăriţă de călărie şi fragmente de la o tolbă. B. Szöke menţionează o informaţie de la J. Nemeskéri, legată de mormântul unui călăreţ cu ofrandă de cabalină şi piese de inventar, dispărute în timpul celui de-al doilea război mondial.

e. Sec. X ( ? )

f. ?

g. Točík 1968 , 37sq; Ruttkay 1975, 171.

 

55.Prša, Reg. Lucenec

a. necropolă

b. Bércz.

c. Cercetări arheologice: 1950, A. Točik.

d. M. 43, 76, 100, 101 şi 103 aveau în inventarul funerar piese de factură maghiară. Erau orientate VSV-ENE, VNV-ESE şi E-V. Poziţia braţelor: ambele pe lângă corp ( M. 43, M. 101 ) sau dreapta pe bazin şi stânga pe lângă corp ( M. 76 ). În M. 43, la piciorul drept al defunctului se afla depus un vas ceramic de ofrandă. Un alt vas, a fost descoperit în M. 76 la piciorul stâng. Între materialele arheologice recuperate, se pot menţiona: cuţit, cataramă, cercei, mărgele, inele pentru deget, brăţari, mărgele, pandantivi, monede arabe perforate – Nasr II, Ahmed Chalif Muqtadir, 913-932 şi scăriţe de călărie.

e. Sec. X

f. Muzeul din Banska Bystrica; Institutul de Arheologie SAW Nitra.

g. Točík 1950 , 159-174; Točík 1968, 38sqq; Ruttkay 1975, 171sq.

 

56.Salka, Reg. Zamky

a. necropolă

b. ?

c. Descoperire fortuită: 1937.

d. Cu prilejul unor lucrări s-au descoperit trei morminte. Inventarul funerar al unuia dintre ele, era compus dintr-o pereche de scăriţe de călărie, trei plăcuţe din fier, o mărgea, un cuţit, un nasture şi fragmente dintr-o cataramă. Piesele au fost predate Muzeului din Bratislava, însă ulterior s-au pierdut.

e. Sec. X

f. ?

g. Točík 1968 , 40; Ruttkay 1975, 172.

 

57.Sered I, Reg. Galanta

a. necropolă

b. Colina Mačianske vŕšky, la 4 km de localitatea Sered, în apropiere de şoseaua Malá Mača.

c. Cercetări arheologice: 1952-1958 / B. Chropovský, Institutul de Arheologie SAW Nitra

d. O parte dintre morminte au fost distruse înainte de intervenţia arheologică. Mormintele erau orientate pe axul VNV-ESE, V-E sau NV-SE. Inventar funerar: fragmente de tolbă, arc, cremene, cuţite din fier, scăriţe de călărie, zăbale. Ofranda de cabalină a fost depusă lângă membrele inferioare, pe partea dreaptă ( M. 1/52 ) sau stânga ( M. 6/53 , M. 15/53 ) şi constă în general din craniul şi membrele calului. J. Bárta a efectuat în anul 1953 o săpătură arheologică de salvare, în urma căreia s-au dezvelit 21 de morminte. Morminte deranjate: M. 2/52, M. 1/53, M. 4/53, M. 18/53, M. 19/53, M. 21/53. Poziţia braţelor: ambele pe lângă corp ( M. 3 / 52 , M. 8/53, M. 9/53, M. 15/53, M. 17/53 ), pe bazin ( M. 1 /52 ), braţul drept pe lângă corp şi stângul pe bazin ( M. 11 /53 ). Tabloul inventarului funerar a fost completat cu un denar din argint- Milano, Hugo de Provence (926-945 ), nasturi din bronz, vârfuri de săgeată, catarame, discuri şi cercei.

e. Sec. X

f. Muzeul Naţional din Slovacia.

g. Ruttkay 1975, 173sq; Točik 1968 , 40-49 .

 

58.Sered II, Reg. Galanta

a. necropolă

b. În partea sudică a colinei Mačianske vŕšky, la 4 km de şoseaua Bratislava-Nitra.

c. Cercetări arheologice: 1954- J. Bárta; 1955- M. Rejholcová.

d. Cele 23 de morminte apar la o adâncime cuprinsă între – 0. 30 – 1.10 m. Orientare morminte: NNV-SSE, NV-SE şi V-E. Poziţia braţelor: ambele pe lângă corp ( M. 1/54, M. 2/54, M. 5/54 ). Inventar funerar: vârfuri de săgeată, scăriţe, zăbale, cuţite, cercei, brăţări.

e. Sec. X

f. Muzeul Naţional din Slovacia.

g. Točik 1968 , 49-57 ; Ruttkay 1975, 174sq.

 

59.Sered III, Reg. Galanta

a. necropolă

b. Staré Jarmočisko.

c. Cercetări arheologice: 1954- J. Bárta.

d. S-au cercetat 4 morminte distruse aproape în totalitate. Din M. 3 şi M. 4 s-au mai păstrat doar resturi din craniu, coaste şi bazin. M. 1 a fost distrus. Din M. 2 s-au mai păstrat resturi din craniu şi din coloana vertebrală. Era orientat NV-SE şi avea ca inventar o pereche de scăriţe de călărie şi o cataramă trapezoidală în stare fragmentară.

e. Sec. X

f. Institutul de Arheologie SAW Nitra.

g. Točik 1955 , AR, VII, 489-494; Točik 1968 , 57 ; Ruttkay 1975, 175 .

 

60.Skalica, Reg. Senica

a. mormânt

b. Pe colina - Kalvária.

c. Descoperire fortuită: 1953; Cercetare: M. Farkašovský.

d. Scheletul era orientat V-E. Pe partea stângă a defunctului era depusă ofrandă de cabalină ( craniul şi membrele ). Inventar funerar: două scăriţe de călărie, o săgeată şi o zăbală. În mormânt se mai aflau dinţi de porc.

e. Sec. X

f. -

g. Kraskovská 1954 , 351sq, Fig. 155; Točik 1968 , 57sq ; Ruttkay 1975, 177.

 

61.Trnovec Nad Váhom, Reg. Galanta

a. necropolă

b. În valea Pri.

c. Cercetări arheologice: 1951- 1954.

d. S-au dezvelit 566 de morminte Latene şi slave, între care un număr de 15 aveau un inventar specific maghiar.

e. Sec. X

f. Institutul de Arheologie SAW Nitra.

g. Točik 1971 , 137-184; Točik 1968 , 58 ; Ruttkay 1975, 182sq.

 

62.Vojnice, Reg. Komárno

a. necropolă

b. La NE de localitate, în valea Papajtó, pe o dună de nisip.

c. Descoperire fortuită: 1957; Cercetări: Institutul de Arheologie din Nitra .

d. În 1957 s-au mai descoperit încă 15 morminte, orientate V-E , NV-SE sau VNV-ESE. Braţele sunt întinse pe lângă corp ( M. 1, M. 5, M. 9, M. 15 ), ambele pe bazin ( M. 2, M. 6, M. 11 ) sau braţul drept pe piept şi stângul îndoit spre craniu ( M. 13 ). Inventar funerar: nasturi, cercel, aplici, mărgele, inele de păr, brăţări, cuţit, vârfuri de săgeţi, catarame, zăbală, scăriţe şi monede din Milano, Hugo de Provence ( 926-945 ) şi Pavia, Hugo şi Lothar II ( 932-950 ). În M. 5 a fost depusă ofrandă de cabalină ( craniul şi membrele ), pe partea stângă a membrului inferior.

e. Sec. X

f. Institutul de Arheologie SAW Nitra.

g. Liptáková 1964 , 242-256; Točik 1968 , 58-62 ; Ruttkay 1975, 188.

 

63.Vozokany, Reg. Galanta

a. necropolă

b. La est de localitate în valea Remiska / Első homokdomb, Harmadik homokdomb.

c. Cercetări arheologice: 1935- 1941 , E. Jarotta; Descoperire fortuită: 1941.

d. E. Jarotta a salvat 7 morminte în anul 1936. Erau orientate E-V şi aveau în inventar inele pentru deget şi cercei. Tot în acest loc, s-au descoperit în mai 1941 alte 3 morminte, distruse aproape în totalitate. S-a recuperat un fragment de brăţară din bronz. Ulterior, în luna octombrie 1941, s-au mai recuperat dintr-un mormânt două scăriţe de călărie şi o cataramă dreptunghiulară. E. Jarotta a mai recuperat câteva inele pentru deget şi un fragment de secere din fier.

e. Sec. X

f. -

g. Chropovský, 1954 , 608, 621, 625-626; Točik 1968 , 62sq ; Ruttkay 1975, 188.

 

64.Zemianska Olča, Reg. Komárno

a. necropolă

b. -

c. Descoperire fortuită: 1880, H. Végh.

d. S-au dezvelit morminte de copii ( M. 4, M. 7 ) şi adulţi ( M. 5 , M. 8 ). Inventarul se compune dintr-un colan, cercei, inele pentru deget. M. 8 aparţinea unui călăreţ ce a fost orientat E-V. Avea ofrandă de cabalină ( craniul ) depusă pe membrele inferioare. Inventar: vârfuri de săgeată, o sabie pe partea stângă, un nasture din bronz şi vârfuri de lance.

e. Sec. X

f. Muzeul Naţional din Budapesta.

g. Hampel 1905 , 564-567; Ruttkay 1975, 190; Točik 1968 , 63sq.

 

■ Croaţia

 

65.Bjelo Brdo

a. necropolă

b.Str. Veneţia.

c. Săpături arheologice: 1896 – 1897, 1907 – K. Nuber, J. Purić.

d. S – au dezvelit 205 morminte medievale ( copii şi adulţi ) . Mormintele sunt orientate SV – NE. Poziţia braţelor: ambele braţe pe pântec, mâna dreaptă depusă pe piept iar stânga pe bazin, dreapta pe torace şi stânga pe lângă corp. Adâncimea mormintelor este cuprinsă între – 0. 50 m – 1. 60 m. Inventar: mărgele, inele pentru deget, colane torsadate din bronz, inele de păr cu o extremitate în – s, cercei cu spirală la partea inferioară, brăţări simple sau torsadate din bronz, monede romane cu perforaţie – Filip Arabul ( 224 – 249 ), Crispus ( + 326 ), Constantius II ( 337 – 361 ), Valens ( 364 – 378 ) şi Arcadiu ( 395 – 408 ). S-au identificat şi emisiuni monetare arpadiene – Petru I, Andrei I ( 1046 – 1061 ), Bela I ( 1060 – 1063 ). Vasele ceramice de ofrandă au fost depuse lângă braţ sau lângă laba piciorului stâng. Decorul acestora constă din incizii neregulate trasate orizontal, sau suprapuse de incizii în val trasate pe umăr.

e. Sec. XI .

f. Muzeul Osijek.

g. Brunšmid 1903 – 4, 31 – 76; Bálint 1991, 214.

66.Kloštar Podravski

a. necropolă

b.Peski, Pjesci, Pijesci. La nord de localitatea Kloštar Podravski, la aproximtiv 25 de km sud-est faţă de oraşul Koprivnika.

c. Săpături sistematice: 1885 – 1890, Milivoj Vežic şi Gustav Fleischer.

d. Necropola a fost încadrată în faza veche a culturii Bjelo Brdo ( 975 – 1025 ).

e. Sec. X -XI

f. MAZ.

g. Brunšmid 1903 – 4 , 76sqq; Vinski 1970 , 48sqq ; Registar 1990, nr. 814; Registar 1997, 165.

 

67.Kobasičari / Oraşul Kapela

a. mormânt

b.Pădurea Kozarevac. La 12 km faţă de Bjelovar, între localităţile Kobasičari şi Visovi.

c. Descoperire fortuită: 1967 la construirea unei şosele.

d. S-au recuperat inele de tâmplă din bronz.

e. ?

f. MB.

g. Medar 1985 , 37sq; Registar 1990 , nr. 743; Registar 1997, 222.

 

68.Popovec Kalnički / Oraşul Sveti Petar Orehovec

a. necropolă

b.Breg.

c. Săpături arheologice: 1959, Slavenka Ercegović şi Tudjan Mato ( MAZ ); 1983, Z. Homen ( MK ).

d. Scheletele au fost deranjate în cea mai mare parte de lucrările agricole. Dintr-un mormânt de înhumaţie distrus aproape în totalitate, s-au recuperat un cercel în formă de „ ciorchine de strugure ”şi inele de păr cu o extremitate în - s.

e. Sec. X -XIII

f. MAZ, MK.

g. Ercegović 1959 , 105sqq; Jelovina 1964 , 109; Vinski 1970 , 80 ; Registar 1990, nr. 566; Registar 1997, 189.

 

69.Sveti Juraj u Trnju / Oraşul Donji Kraljevec

a. necropolă

b. Şcoala primară Sveti Juraj u Trnju.

c. Săpături de salvare: 1985, Ž. Tomičić.

d. Cele 36 de morminte de înhumaţie ( 19 femei 5 bărbaţi şi 3 copii ) erau orientate V ( craniul ) – E. Adâncimea mormintelor oscilează între – 0. 70 - 0. 90 m. Inventarul funerar era compus din inele de păr cu o extremitate în – s, şiraguri de mărgele din ametist şi fluorit combinate cu scoica kauri, inele digitale şi cercel în formă de „ ciorhine de strugure ”.

e. ?

f. MMČ.

g. Tomičić – Vidović 1985 , 12; Registar 1990, nr. 46; Registar 1997, 259; Tomičić 1998 – 1999, 41 - 60.

 

70.Svinjarevci

a. necropolă

b. La 2 km est faţă de localitate.

c. Săpături arheologice: 1895.

d. Între obiectele recuperate din morminte se pot menţiona: inele pentru deget, inele de păr cu o extremitate în – s, emisiuni monetare arpadiene de la Bela I ( 1060 – 1063 ) şi Ladislau I. Necropola a fost plasată în faza mijlocie şi târzie a culturii Bjelo Brdo.

e. Sec. XI .

f. MAZ.

g. Brunšmid 1903 – 4, 86 - 90; Vinski 1970 , 48, 73, 75sq, 80; Bálint 1991 , 248 .

 

71.Velika Horvatska / Oraşul Desinić

a. mormânt de femeie

b.Velika Horvatska. La aproximativ 1. 5 km vest de localitatea Velika Horvatska şi 750 m nord de pârâul Horvatska.

c. Descoperire fortuită; Cercetări arheologice: 1992, Ž. Tomičić.

d. Din mormânt s-a recuperat un cercel în formă de „ ciorchine de strugure ”.

e. Sec. XI .

f. MAZ.

g. Simoni 1981, 165; Registar 1990 , nr. 194; Registar 1997 , 83sqq .

 

72.Veliki Bukovec / Oraşul Mali Bukovec

a. necropolă

b.Curtea castelului Drašković ( ? ). Localitate la 8 km distanţă de Ludbreg. Castelul şi parcul sunt situate pe un platou mai înalt la sud de Drava şi Plitvice, pe un teren întins.

c. Săpături arheologice: 1870 - 1871, S. Ljubić ( Muzeul din Zagreb ).

d. Cele 10 morminte de înhumaţie descoperite aveau un inventar funerar destul de consistent: inele de păr cu o extremitate în – s, inele pentru deget, mărgele, zurgălăi şi cercei în formă de „ ciorchine de strugure ”.

e. Sec. X - XI .

f. MAZ.

g. Brunšmid 1903 – 4, 83 – 86; Vinski 1970 , 80; Registar 1990 , nr. 357; Registar 1997 , 138 .

 

73.Vukovar / Valkovár

a. necropolă

b.Lijeva bara. Deal în apropierea oraşului Vukovar, într-o zonă preponderent viticolă. În evul mediu aici se afla reşedinţa familiei Vukovo ( nume originar croat, ulterior maghiarizat Vukovar ). O altă denumire utilizată a fost aceea de castrul Valcow.

c. Săpături arheologice: 1951 – 1953, Z. Vinski, M. Gorenc şi K. Vinski - Gasparini.

d. Din 437 morminte de înhumaţie, 303 aveau depuse în groapă scheletul de femeie alături de sugar. În general, privirea defuncţiilor era orientată spre est şi mai rar spre nord sau sud. Câteva morminte de adulţi deţin un inventar caracteristic războinicilor. Accesoriile funerare sunt destul de variate şi sunt reprezentate de obiecte de podoabă şi vestimentaţie ( inele pentru deget, inele de păr cu o extremitate în - s, colane, pandantivi dubli cordiformi, inel cu spirală conică la partea inferioară, brăţări, cercei, medalioane, nasturi ), piese de armament ( tolbe, săgeţi ), uz casnic ( amnare, cuţite ), monede romane şi bizantină perforate.

e. Sec. X - XI .

f. MAZ.

g. Vinski 1955 , 231 – 235; Vinski 1959, 99 – 110; Jelovina 1964, 104sq;Vinski 1970, 79; Bálint 1991 , 261; Demo 1

Copyright © 2006. If you would like a single copy for personal use, please search at, and then download or order a printed form of the desired book.