|
|
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003. Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea
învăţământului şi cercetării istorice şi
arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.;
Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca Septemcastrensis
III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu,
Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea
Patrimoniului Naţional în Context European.
267.
Vurpăr (Vurpód, Burgberg, Burprich, Heoholm), comună Anul primei atestări scrise: 1296; Villa Heoholm.[1] 1. În apropiere de sat, sub Pădurea Copiilor (Kinderwald), s-a
descoperit un topor neolitic de piatră, lustruit şi neperforat, de
formă triunghiulară. Bibliografie: MNB. 2.
La locul numit Rodeburg s-au
descoperit în anul 1877 trei seceri de bronz cu cârlig (două fragmentare şi una
întreagă, databile în epoca bronzului) şi două cercuri
din bronz pentru butucul roţii carului, datate în aceeaşi
perioadă (MNB; MB). Depozitul
face parte din seria Moigrad-Tăuteu din secolul X î.Chr., Ha B1. Bibliografie: *** 1884-1885, p.
66; Horedt 1944, p. 101; 1941-1944a, p. 194-196; Nestor
1941-1944, p. 548; Vulpe 1945, p. 271; Rusu 1963, p. 209,
nr. 39; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 138; Popa 2001, p.
419. 3.
Fără precizarea locului de descoperire cunoaştem mai multe artefacte: a) O secure plată, de aramă, din
perioada timpurie a epocii bronzului (MNB). Bibliografie: Popescu 1944, p.
37, pl. II/6; Popa 2001, p. 419. b) Un ac de bronz din perioada târzie a epocii
bronzului. Bibliografie: Popa 2001, p. 420. c) Nouă brăţări din epoca
bronzului (date greşit de
Marţian ca provenind din Vurpăr, comuna Vinţu de Jos). Bibliografie: Marţian 1920,
p. 750; Roska 1942, p. 308, nr. 103. d) O brăţară de bronz (celtică) cu un capăt
ascuţit îmbucându-se în celălalt îngroşat (MNB). Bibliografie: Horedt 1944, p.
101, 109; Popa 2001, p. 420. e) Un vârf de lance din fier (celtic). Bibliografie: Pârvan 1926, p.
514; Horedt 1944, p. 101. f) Un brăzdar din fier de epocă
romană. Bibliografie: Popa 2001, p. 421; 2002, p.
219. g) O spadă cavalerească datată la
începutul secolului XIII (MNB). Bibliografie: Rill 1983, p. 81,
Pinter1999, p. 130. 4.
În punctul numit Cetate / Stiebrich
s-au descoperit fragmente ceramice de epoca bronzului, o spadă din prima
jumătate a secolului XIII (se
pare că este aceeaşi descoperire ca la 3. f.). Cetatea de
pământ este ridicată în jurul anului 1300. Bibliografie: Nägler-Rill 1993,
p. 485-487. 5.
D. Popa crede că aici s-ar afla un vicus roman. Bibliografie: Popa 2000, p. 184. 6.
Biserica veche a fost construită în prima jumătate a secolului
XIII, ca bazilică romanică scurtă trinavată, cu cor
dreptunghiular, absidă centrală şi absidiole în partea de E a
colateralelor. Navele laterale, boltite
în cruce, sunt despărţite de nava centrală, iniţial
tăvănită, prin trei perechi de stâlpi masivi ce sprijină
arcadele semicirculare. Din această fază s-au mai păstrat
portalurile de N şi de S. Timpanul portalului de N
este decorată cu un relief reprezentând arborele vieţii, între un leopard şi o
fiinţă fantastică cu cap
de leu şi corp de peşte. În secolul XV se
demolează absida centrală şi se închide corul poligonal cu
contraforţi pe colţuri. În acelaşi timp, pe partea de S a
corului se adosează o sacristie. Despre vechiul turn
clopotniţă se ştie doar că s-a prăbuşit la cutremurul
din 1620. Actualul turn datează
din 1750. Fortificaţia
înconjurătoare se rezumă la o curtină simplă din
piatră cu un singur turn de poartă. Planul oval pare să
susţină o datare destul de timpurie, probabil în secolul XIII. Bibliografie: Roth 1905, p. 5; Horwath
1936, p. 175; Gerevich 1938, p. 157-158, pl. XCIII/1; Vătăşianu
1959, p. 30; Treiber 1971, p. 42; Gheorghiu 1985, p. 49; Fabini
1998, p. 110-112. |
