|
|
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003. Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE � pentru sprijinirea
�nvăţăm�ntului şi cercetării istorice şi
arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.;
Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright � 2004 by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca Septemcastrensis
III, Universitatea �Lucian Blaga� Sibiu,
Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea
Patrimoniului Naţional �n Context European.
267.
Vurpăr (Vurp�d, Burgberg, Burprich, Heoholm), comună Anul primei atestări scrise: 1296; Villa Heoholm.[1] ����������� 1. �n apropiere de sat, sub Pădurea Copiilor (Kinderwald), s-a
descoperit un topor neolitic de piatră, lustruit şi neperforat, de
formă triunghiulară. Bibliografie: MNB. ����������� 2.
La locul numit Rodeburg s-au
descoperit �n anul 1877 trei seceri de bronz cu c�rlig (două fragmentare şi una
�ntreagă, databile �n epoca bronzului) şi două cercuri
din bronz pentru butucul roţii carului, datate �n aceeaşi
perioadă (MNB; MB). ����������� Depozitul
face parte din seria Moigrad-Tăuteu din secolul X �.Chr., Ha B1. Bibliografie: *** 1884-1885, p.
66; Horedt 1944, p. 101; 1941-1944a, p. 194-196; Nestor
1941-1944, p. 548; Vulpe 1945, p. 271; Rusu 1963, p. 209,
nr. 39; Petrescu-D�mboviţa 1977, p. 138; Popa 2001, p.
419. ����������� 3.
Fără precizarea locului de descoperire cunoaştem mai multe artefacte: a) O secure plată, de aramă, din
perioada timpurie a epocii bronzului (MNB). Bibliografie: Popescu 1944, p.
37, pl. II/6; Popa 2001, p. 419. b) Un ac de bronz din perioada t�rzie a epocii
bronzului. Bibliografie: Popa 2001, p. 420. c) Nouă brăţări din epoca
bronzului (date greşit de
Marţian ca provenind din Vurpăr, comuna Vinţu de Jos). Bibliografie: Marţian 1920,
p. 750; Roska 1942, p. 308, nr. 103. d) O brăţară de bronz (celtică) cu un capăt
ascuţit �mbuc�ndu-se �n celălalt �ngroşat (MNB). Bibliografie: Horedt 1944, p.
101, 109; Popa 2001, p. 420. e) Un v�rf de lance din fier (celtic). Bibliografie: P�rvan 1926, p.
514; Horedt 1944, p. 101. f) Un brăzdar din fier de epocă
romană. Bibliografie: Popa 2001, p. 421; 2002, p.
219. g) O spadă cavalerească datată la
�nceputul secolului XIII (MNB). Bibliografie: Rill 1983, p. 81,
Pinter1999, p. 130. ����������� 4.
�n punctul numit Cetate / Stiebrich
s-au descoperit fragmente ceramice de epoca bronzului, o spadă din prima
jumătate a secolului XIII (se
pare că este aceeaşi descoperire ca la 3. f.). Cetatea de
păm�nt este ridicată �n jurul anului 1300. Bibliografie: N�gler-Rill 1993,
p. 485-487. ����������� 5.
D. Popa crede că aici s-ar afla un vicus roman. Bibliografie: Popa 2000, p. 184. ����������� 6.
Biserica veche a fost construită �n prima jumătate a secolului
XIII, ca bazilică romanică scurtă trinavată, cu cor
dreptunghiular, absidă centrală şi absidiole �n partea de E a
colateralelor. Navele laterale, boltite
�n cruce, sunt despărţite de nava centrală, iniţial
tăvănită, prin trei perechi de st�lpi masivi ce sprijină
arcadele semicirculare. Din această fază s-au mai păstrat
portalurile de N şi de S. Timpanul portalului de N
este decorată cu un relief reprezent�nd arborele vieţii, �ntre un leopard şi o
fiinţă fantastică cu cap
de leu şi corp de peşte. �n secolul XV se
demolează absida centrală şi se �nchide corul poligonal cu
contraforţi pe colţuri. �n acelaşi timp, pe partea de S a
corului se adosează o sacristie. Despre vechiul turn
clopotniţă se ştie doar că s-a prăbuşit la cutremurul
din 1620. Actualul turn datează
din 1750. Fortificaţia
�nconjurătoare se rezumă la o curtină simplă din
piatră cu un singur turn de poartă. Planul oval pare să
susţină o datare destul de timpurie, probabil �n secolul XIII. Bibliografie: Roth 1905, p. 5; Horwath
1936, p. 175; Gerevich 1938, p. 157-158, pl. XCIII/1; Vătăşianu
1959, p. 30; Treiber 1971, p. 42; Gheorghiu 1985, p. 49; Fabini
1998, p. 110-112. |
