|
|
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003. Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea
învăţământului şi cercetării istorice şi
arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.;
Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca Septemcastrensis
III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu,
Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea
Patrimoniului Naţional în Context European.
240.
Turnu-Roşu (Vöröstoronyi, Porcsesd,
Schweinsdorf, Porkendorf, Rothenturnu-Paß, Portsest),
denumirea veche românească Porceşti, comună Anul primei atestări scrise: 1453; Porched
sub castra nostra de Tholmach.[1] 1. În stânga Oltului, la marginea de S a
satului, spre Boiţa, au fost descoperite fragmente ceramice datând de la
începutul epocii bronzului (periegheză I. Paul) databile, probabil, în
cultura Schneckenberg. Tot de aici, cu
probabilitate, provine un topor de piatră ce se poate atribui
aceleiaşi perioade (MNB) şi o măciucă de piatră. Bibliografie: Müller 1887, p.
120; Schroller 1933, p. 65, 76; Roska 1942, p. 231; Kalmar
1999, p. 190. 2. Din defileu provin, fără a
cunoaşte locul descoperirilor, următoarele artefacte: a) O cute pentru ascuţit unelte şi arme de metal. Bibliografie: Koch 1876, p.
132. b) O săgeată de bronz cu trei muchii, de
tip scitic (colecţia Ackner). Bibliografie: Neigebaur 1851,
p. 273, nr. 1; Ackner 1851, p. 22; Gooss 1876, p. 46; Tocilescu
1880, p. 801; Roska 1937a, p. 19; 1942, p. 231, nr. 71; Popescu
1944, p. 209; Vasiliev 1980, p. 148, 151, 181. 3.
Pe aici trece drumul roman spre Apulum. Bibliografie: Gooss 1876, p.
104-105; Christescu 1929, p. 101; 1937, p. 108; Albescu 1966,
p. 20-21. 4.
Urme de exploatare minieră, de unde – descoperite în anul 1717 – provin
două monede romane şi un opaiţ, se găsesc chiar în
faţa mănăstirii Cozia, pe malul stâng al Oltului. Aici
exista în epoca romană atât o carieră de piatră (dealul Nişului
sau Cioroiului), cât şi o mină pentru exploatarea cuprului. Bibliografie: Gooss 1876, p.
104, nr. 4; Wollmann 1996, p. 150, 263 Popa 2002, p. 201. 5.
În defileu s-a descoperit un tezaur de monede din Dyrrhachium amestecate cu
monede imperiale romane (Gordian III şi Filip II). Bibliografie: Jung 1894, p.
145, nr. 3; 189; *** TIR, L35, p. 75; Popa 2002, p. 201. 6.
Într-un loc neprecizat s-au descoperit fragmente dintr-un chiup cenuşiu
ornamentat cu linii ondulate, din epoca romană (MNB). Bibliografie: Popa 2000, p. 182; 2002, p.
201. 7.
Lângă sat s-a descoperit un fel de
armă romană. Bibliografie: Ackner 1851, p.
22. 8.
De aici provine un denar de la P. Servilius Rullus. Bibliografie: Mitrea 1973-1975, p. 320, nr. 51. 9. Cetatea Lotrioara (Lotorvaio, Lauterbeng) se
găseşte în pasul Turnu-Roşu, la vărsarea Lotrioarei în
Olt, pe malul drept al Oltului, şi se datează în perioada
medievală. Se păstrează urme de ziduri şi
şanţuri fără să se cunoască, totuşi,
traseul lor. Primul document referitor
la această cetate datează de la 1407. Bibliografie: Neigebaur 1851,
p. 273, nr. 2; Ackner 1856, p. 25-26; Gooss 1876, p. 4, nr.
2-3; Horedt 1941a, p. 594; Albescu 1966, p. 20-22.. 10.
La N de cetate, la intrarea în pas dinspre Sibiu, pe malul drept al Oltului,
se află turnul Turnu-Roşu,
pe jumătate distrus, datând din perioada medievală (secol XV
d.Chr.). Bibliografie: Jung 1894, p.
145, nr. 3; 189; *** TIR, L35, p. 75. 11.
Pe malul stâng al Oltului, între cetatea Lotrioara şi Turnu-Roşu,
se găseşte un alt turn, Turnul
Stricat sau Turnul Spart, (Halbesturn), datând tot din perioada
medievală. Toate aceste trei monumente, cunoscute şi sub denumirea
de Poarta lui Traian şi Poarta Romanilor, au fost considerate – greşit – monumente romane.
Pentru cetatea Landeskrone, vezi
Tălmaciu. Bibliografie: Jung 1894, p.
145, nr. 3; 189; *** TIR, L35, p. 75. 12.
Mănăstirea ortodoxă a fost întemeiată pe locul pe
Valea Caselor în Curechiuri. Schitul este
reînfiinţat în anul 1994 cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Bibliografie: Rusu şi colab. 2000, p. 272. |
