|
|
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003. Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea
învăţământului şi cercetării istorice şi
arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.;
Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca Septemcastrensis
III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu,
Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea
Patrimoniului Naţional în Context European.
241.
Ţapu (Haldvilág, Csicsóholdvilág,
Abtstdorf, Appesdorf, Apesdorf, Villa Abbatis, Holduualach), comuna
Micăsasa Anul primei atestări scrise: 1311-1342; villa Abbatis.[1] 1. Din puncte neprecizate de pe teritoriul
satului provin: a) Unelte şi arme de silex şi de
piatră lustruită, probabil neolitice către Micăsasa
(probabil aceeaşi aşezare cu Şesul Ţapului) (MNB;
MTM). Bibliografie: Roska 1942, p.
58, nr. 37; Kalmar 1999, p. 190. b) Un topor de bronz cu gaură de fixare
şi spinarea prelungită, probabil din perioada târzie a epocii
bronzului MNB). Bibliografie: Popescu 1944, p.
121-122. c) Şapte mărgele din bronz încadrabile cronologic în epoca bronzului (MTM). Bibliografie: Roska 1942, p.
58, nr. 37. d) Un opaiţ găsit împreună cu un ac
de argint şi o cataramă din bronz, oxidată. Piesele se
încadrează în epoca romană. Bibliografie: *** 1860, p. 397;
Gooss 1876, p. 64; Popa 2002, p. 203. e) Se crede că de aici provin monede
greceşti şi romane, imperiale din aur, argint şi bronz. Bibliografie: Vass 1863, p.
153; *** TIR, L35, p. 75. 2.
Pe locul numit Hülmerngrund
s-a descoperit un inel de bronz cu capetele suprapuse, datând din a doua
epocă a fierului. Bibliografie: MNB. 3.
La V de sat, pe Dealul Bisericii (Kapelle), la
dreapta drumului ce duce spre Blaj, s-a găsit un fragment de vas pentru
provizii, realizat cu o tehnică superioară, încadrabil cronologic
în a doua perioadă a epocii fierului. Bibliografie: MNB. 4.
Ştirile despre urme de construcţii romane şi valuri de
pământ se referă, probabil, la Cetatea
de la Şeica Mică. D. Popa consideră că pe teritoriul
localităţii se află un vicus roman, descoperirea fiind
inedită. Bibliografie: Neigebaur 1851,
p. 254, nr. 8-9; 1859, p. 24; Bielz 1899, p. 22; Popa 2000,
p. 182; 2002, p. 203. 5.
Pentru informaţiile de la locul Chicera
(Chiciora), dintre
Ţapu şi Şoroştin, vezi
Şoroştin. 6.
Vechiul edificiu de cult a fost ridicat ca biserică-sală, în stil
gotic, la cumpăna secolelor XIV-XV. Nava centrală este de
plan dreptunghiular şi este continuată în partea de E cu o
încăpere boltită în cruce, din care evoluează corul cu
închidere poligonală. Grosimea mare a zidurilor
spaţiului dreptunghiular boltit dintre navă şi cor,
indică intenţia ridicării unui turn central. În cor s-a păstrat o
nişă sacramentară, încheiată în arc frânt cu baldachin
flancat de fiale specifice goticului târziu. Din sacristia ce se ridica
pe partea de N a corului, s-au mai păstrat doar zidurile laterale cu
pornirile de boltă. Portalul gotic profilat de
pe partea de V, a fost zidit în anul 1838, când se demolează şi o
capelă din partea de S a incintei spre a se folosi materialul de
construcţie la ridicarea şcolii. Se păstrează un
singur clopot vechi ce poartă o inscripţie în majuscule gotice.[2] Fortificaţia
ovală ce înconjoară biserica este în cea mai mare parte
păstrată cu înălţimea iniţială de peste 6 m
şi urme ale gurilor de tragere dispuse pe două rânduri. Pe partea de V, zidul este
încălecat de un masiv turn de poartă sprijinit cu contraforţi
ce se ridică pe colţuri până sub galeria de luptă din
lemn sprijinită pe bârne în consolă. Pe partea de N a incintei
mai există u intrare pietonală protejată de un turn de mici
dimensiuni ridicat pe zid. Turnul de poartă
încălecat şi forma ovală a incintei ar putea pleda pentru o datare
a fortificaţiei la cumpăna secolelor XIII-XIV. Bibliografie: Treiber 1970, p. 63; Fabritius-Dancu
1980, pl. 48; Fabini 1998, p. 2-4. |
