b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

·        Paleolitic

·        Neolitic şi eneolitic

·        Bronz

·        Hallstatt

·        Laténe

·        Roman

·        Medieval Timpuriu

·        Medieval

·        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.

 

 

227. Şoroştin (Sorostély, Schorsten, Schoresten, Schorstn, Caminus, Berunsten), comuna Şeica Mică

 

Anul primei atestări scrise: 1311-1342; villa Sorensten.[1]

 

            1. Între Şoroştin şi Ţapu, la hotarul Cichera (Chiciora, Chiciora), s-au descoperit numeroase fragmente ceramice eneolitice aparţinând culturii Petreşti.

            De aici ar proveni şi un altar.

Bibliografie: Paul 1992, p. 144; Kalmar 1999, p. 186; Popa 2002, p. 191.

 

            2. În această localitate se semnalează, fără precizări topografice:

a) Poate că în punctul Chicera (Chiciora, Chiciora) se află o aşezare întărită (?) de la sfârşitul epocii eneolitice, ceramica fiind ornamentată şi cu boabe de linte, ornament caracteristic culturii Coţofeni.

Bibliografie: Herepely 1901, p. 52; Schroller 1933, p. 75; Roska 1941, p. 78; 1942, p. 251, nr. 81; Székely 1953, p. 3-7, pl. I/8, II/3; Roman 1976, p. 85; Paul 1992, p. 144; Ciugudean 2000, p. 79.

 

b) Un vârf de săgeată scitică de bronz cu trei muchii şi fără pinten (MNB).

Bibliografie: Reinecke 1897, p. 20; Herepely 1901, p. 66; Pârvan 1926, p. 357; Roska 1937a, p. 192, nr. 40; 1942, p. 251, nr. 81; Popescu 1944, p. 209; Horedt 1944, p. 109; Vasiliev 1980, p. 149, 181.

 

            3. În hotarul Şanţuri (Gräben) s-a descoperit un fragment de monument cu banchetul funerar şi inscripţia MOCCVS.[2] Se menţionează, fără alte precizări, alte urme romane, poate un vicus.

Bibliografie:  Kenner 1860, p. 397; Gooss 1876, p. 109; Cserni 1901, p. 550; Popa 2000, p. 181, 193, 213; 2002, p. 191-192.

 

            4. Între Şoroştin şi Ţapu, la hotarul Cichera (Chiciora, Chiciora), s-au descoperit numeroase fragmente ceramice dacice din perioada secolelor I î.Chr.-I d.Chr.

            Aici se găsesc şi urme de epocă romană.

Bibliografie: Blăjan-Togan 1978, p. 47 sq.; Popa 2002, p. 192.

 

            5. Pe vatra localităţii s-au descoperit urme romane.

Bibliografie: Popa 2002, p. 191.

 

            6. Vechea biserică se afla la N de actualul edificiu de cult luteran, în grădina casei parohiale.

Conform relatărilor din secolul XIX, când ruinele erau încă vizibile, monumentul pare să fi fost un edificiu romanic, ridicat în secolul XIII.

Se menţionează, în anul 1877, ferestre cu închidere în arc semicircular iar deasupra portalului de S, urme de frescă ce reprezintă patru sfinţi, dintre care unul ţine o carte în mână.

În biserica nouă, edificată în anul 1881, se păstrează obiecte de inventar liturgic din vechea biserică.

Altarul poliptic datat în jurul anului 1500, păstrează doar panourile pictate ce redau scene din ciclul Patimilor şi din Viaţa lui Iisus. Pe panourile exterioare apare: Bunavestire, Adolaţia, Magii, Naşterea Mântuitorului, iar pe panourile interioare: Ghetsimania, Martelarea, Iisus la Caiafa, Prinderea lui Iisus, Drumul Crucii, Crucificarea, Aşezarea în Mormânt. Predela reprezintă Cina cea de Taină.

În descrierile din secolul XIX, sunt menţionate inscripţii astăzi dispărute: în nişa centrală[3], iar în rama aurită[4].

Cristelniţa din piatră fără inscripţie, datată pe criterii stilistice în secolul XV.

Un clopot este datat la 1568.

Fortificaţia este menţionată doar într-o notiţă din matricola bisericii, din jurul anului 1700, când se împart locurile pentru camere de provizii.[5]

Din relatări verbale şi observaţii în teren, se pare că biserica veche a fost înconjurată cu o curtină ovală simplă, prevăzută cu un singur turn ce apăra intrarea şi era în acelaşi timp turn clopotniţă.

Bibliografie: Vătăşianu 1959, p. 792, 797; Fabini 1998, p. 684-686.

 

 



[1] Zimmermann şi colab., UB, I, p. 301.

[2] CIL, III, 963.

[3] „Jobst Pfreumhter, Johannes Cibiniensis 1508”

[4] „Daniel Coron. 1654”

[5] „…în mod egal pentru săraci şi bogaţi… căci atunci când s-a construit, cu toţii au dat ajutorul necesar, unul ca celălalt”