b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

·        Paleolitic

·        Neolitic şi eneolitic

·        Bronz

·        Hallstatt

·        Laténe

·        Roman

·        Medieval Timpuriu

·        Medieval

·        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.

 

194. Ruja (Roszonda, Roseln, Rosenthal, Riseln), localitate componentă a oraşului Agnita

 

Anul primei atestări scrise: 1349; possessio Rosundal.[1]

 

            1. În curtea grădiniţei din localitate s-au descoperit, cu ocazia unor lucrări de construcţie, materiale ceramice aparţinând culturii Starčevo-Criş.

Bibliografie: MNB. Informaţie D. Popa.

 

2. Din locuri neprecizate de pe teritoriul localităţii provin:

a) Un celt de bronz de la sfârşitul epocii bronzului (MNBud).

Bibliografie: Marţian 1920, p. 563; Roska 1942, p. 240, nr. 63; Popa 2001, p. 420.

 

b) Un coif de fier, de tip neprecizat, datând – probabil – din epoca medievală.

Bibliografie: Marţian 1920, p. 563; Roska 1942, p. 240, nr. 63.

 

            3. La Târgu Ielelor (după Z. Kalmar – Selelor) şi la Uşa Grăpăturii (după Z. Kalmar – Grapaturi) se semnalează, fără alte precizări, aşezări din epoca străveche, care sunt, însă, greşit localizate aici. După Kalmar, aşezare neo-eneolitică.

Bibliografie: Roska 1942, p. 240, nr. 63; Kalmar 1999, p. 179.

 

            4. În hotarul numit Gruavăn, în dreptul celui de-al doilea podeţ peste Pârâul Fundăturii al drumului de ţară în direcţia Nou Săsesc – Laslea,  aproape de coama dealului ce domină satul în partea de N, a fost identificat trei tumuli (periegheză Pinter Z. K., Ţiplic I. M., Ţiplic M. E., 2000).

Bibliografie: Informaţie Z. K. Pinter, I. M. Ţiplic şi M. E. Ţiplic.

 

            5. Biserica a fost iniţial o bazilică romanică trinavată.

Incinta dublă din jurul bisericii a dispărut aproape complet.

Bibliografie: Vătăşianu 1959, p. 596; Fabini 1998, p. 595.

 

 



[1] Scheiner 1926, p. 121.