b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

·        Paleolitic

·        Neolitic şi eneolitic

·        Bronz

·        Hallstatt

·        Laténe

·        Roman

·        Medieval Timpuriu

·        Medieval

·        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.

 

 

178. Proştea (Prépostfalva, Probsdorf, Villa Praepositi), denumirea veche a satului Stejărişu, comuna Iacobeni

 

Anul primei atestări scrise: 1223; montem sancti Michaelis cum ecclesia et terra sibi . . . quem de Zebeniensi ecclesia in concambium terrae Borothnik receperamus simul cum omnibus suis pertinentiis.[1]

 

            1. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin :

a) Greutăţi de lut.

Bibliografie: MNB.

 

b) O monetă de argint a Macedoniei Prima, din secolul II î.Chr.

Bibliografie: Pink 1860, p. 120, 143, nr. 253.

 

2. Biserica de tip sală a fost construită în stil gotic în secolul XIV, fără turn şi cu cor poligonal.

În perioada din jurul anului 1500, biserica se fortifică prin construirea unui turn masiv pe faţada de V. Turnul de tip donjon, nu are deschideri la parter, legătura cu primul etaj făcându-se prin scări-galerie, în grosimea zidului. La ultimul etaj se adaugă o galerie de luptă din lemn, scoasă în consolă.

Deasupra navei şi a corului se construieşte o galerie de luptă din lemn, sprijinită pe contraforţii bisericii şi pe bârne.

Portalul de S al navei este întărit cu o hersă, ale cărei canale de culisare încă se păstrează.

Fortificaţia din jurul bisericii a cuprins iniţial o incintă mică poligonală cu un turn de poartă prevăzut cu hersă pe partea de V, un turn de acces pe partea de S şi un turn de apărare în colţul de NE.

În secolul XVI, pe partea de NV, N şi E incinta se dublează cu o curtină simplă fără turnuri.

Curtina interioară, mai veche, a fost demolată în 1860.

Bibliografie: Horwath 1931, p. 33-34; Fabritius-Dancu 1980, pl. 15; Gheorghiu 1985, p. 184; Fabini 1998, p. 569-570.

 

 



[1] Zimmermann şi colab., UB, I, p. 27.