|
|
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003. Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea
învăţământului şi cercetării istorice şi
arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.;
Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca Septemcastrensis
III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu,
Institutul pentru Cercetarea şi
Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.
165. Pelişor (Magaré, Magare, Magarey,
Magaren, Muegeroi Machariae villa), denumirea veche românească
Măgărei, comuna Bârghiş Anul primei atestări scrise: 1357; possessio Magare.[1] 1. D. Popa
aminteşte două vârfuri de săgeţi scitice (MNB). Bibliografie:
Popa 2001, p. 420. 2. Aici s-a descoperit un
vas celtic lucrat la roată. Bibliografie: Popa 2001, p. 420. 3. Dintr-un loc neprecizat
de pe hotarul satului provin două monede dacice, fără alte
precizări. Bibliografie: *** 1881-1882, p.
24; Popa 2001, p. 421. 4. Pe terasa din marginea de NE a satului, în partea stângă a pârâului Pelişor, s-au descoperit materiale arheologice de secol V-VI. Bibliografie: Protase 2000, p. 171. 5. În secolul XV, se construieşte o biserică sală fără turn, în stil gotic. Corul este boltit pe
nervuri de piatră în cruce sprijinite pe console. Portalurile de V
şi de S, sunt profilate în manieră gotică. În secolul XVIII, se
înlocuieşte vechea boltă a corului, cu una mai simplă din
cărămidă. Drept
turn-clopotniţă este folosit turnul de poartă al
fortificaţiei, ridicat probabil la începutul secolului XVI. Clopotul mic este datat
1512. Fortificaţia
datează de la cumpăna secolelor XV-XVI şi a fost
construită ca incintă simplă, poligonală, sprijinită
de contraforţi şi întărită cu patru turnuri. Turnul de poartă de
pe partea de SE a fost prevăzut cu hersă şi poartă
masivă, iar la primul etaj a fost amenajat un spaţiu de locuit. Pe partea de E se ridica
un mic turn ce apăra accesul pietonal spre biserică, iar la SV
şi NV zidurile erau flancat de două turnuri de apărare masive. Pe partea de V, cea mai
expusă spre panta dealului, fortificaţia a fost dublată în
secolul XVII cu un zid prevăzut cu două rânduri de guri de tragere
şi un rând de guri de smoală. În faţa acestui zid s-a
săpat şi un şanţ de apărare. Bibliografie: Vătăşianu 1959,
p. 88-89; Gheorghiu 1985, p. 180; Fabini 1998, p. 435-436. |
