b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

·        Paleolitic

·        Neolitic şi eneolitic

·        Bronz

·        Hallstatt

·        Laténe

·        Roman

·        Medieval Timpuriu

·        Medieval

·        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.

 

 

 

148. Netuş (Netus, Nethausen, Neidhausen, Neithausen, Netschessen), comuna Iacobeni

 

Anul primei atestări scrise: 1309; Jacobus plebanus de Sithus.[1]

 

            1. Într-un loc neprecizat de pe teritoriul satului s-au descoperit două topoare de serpentin şi amfibolit datând, probabil, din neolitic (CSS).

Bibliografie: Koch 1876, p. 131; 1877, p. 163; Gooss 1876, p. 41; Tocilescu 1880, p. 780, 881, 911; Téglás 1887, p. 194; Marţian 1920, p. 462; Andrieşescu 1912, p. 31; Roska 1942, p. 203, nr. 103.

 

            2. La NV de sat, pe lângă şoseaua dinspre Brădeni (Hendorf), s-au descoperit gropi considerate morminte de incineraţie (Ha ?). Alte precizări lipsesc.

            Aici s-ar fi descoperit şi un mormânt neo-eneolitic.

Bibliografie: Koch 1876, p. 131; 1877, p. 163; Gooss 1876, p. 41; Tocilescu 1880, p. 780, 881, 911; Téglás 1887, p. 194; Marţian 1920, p. 462; Andrieşescu 1912, p. 31; Roska 1942, p. 203, nr. 103; Kalmar 1999, p. 171.

 

            3. Biserica veche, purtând hramul Sf. Nicolae (Skt. Nikolaus), a fost construită în secolul XIV, ca biserică sală în stil gotic. Din această perioadă se mai păstrează în cor ancadramente de fereastră, o nişă sacramentară şi uşa zidită de pe latura de N.

Pe pereţii corului se mai disting urme de pictură murală şi cruci de consacrare.

La cumpăna secolelor XV-XVI au loc lucrări de fortificare a edificiului de cult.

Pe faţada de V se ridică un turn de apărare, iar corul este înglobat într-un imens turn de E cu patru etaje şi galerie de luptă din lemn.

În anii 1859-1860, turnul de V este demolat şi înlocuit cu o construcţie poligonală.

Din curtina poligonală, ce înconjura în trecut biserica, s-au mai păstrat doar câteva ruine vizibile la SE de biserică şi turnul de poartă de pe latura de S, cu şina pentru hersă.

Bibliografie: Horwath 1931, p. 21-23; Vătăşianu 1959, p. 241; Treiber 1971, p. 201; Gheorghiu 1985, p. 125; Fabini 1998, p. 509- 511.

 

 

 

 



[1] Zimmermann şi colab., UB, I, p. 240.