b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

·        Paleolitic

·        Neolitic şi eneolitic

·        Bronz

·        Hallstatt

·        Laténe

·        Roman

·        Medieval Timpuriu

·        Medieval

·        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.

 

 

77. Dobârca (Doborka, Dobring, Dobrica), comuna Miercurea Sibiului

 

Anul primei atestări scrise: 1309; Johannes plebanus de Duburk.[1]

 

            1. Aici a fost descoperit, în anul 1967, un tezaur monetar compus din 29 denari romani republicani din a doua jumătate a secolelor II-I î.Chr. şi opt denari imperiali de la Augustus la Nerva.

Bibliografie: *** 1996, p. 66.

 

2. Biserica luterană păstrează din epoca romanică numai unele elemente în partea de V a edificiului şi fragmente de la pereţii corului. Aceste părţi datează din secolul XIII, când s-a construit primul edificiu de cult ca o bazilică trinavată cu turn clopotniţă şi tribună.

Curios este faptul că veche clopotniţă cu tribună nu a fost înglobată în nava centrală a bazilicii, ci a format un corp adosat faţadei.

În 1481 edificiul este transformat într-o biserică sală în stil gotic. Cu acest prilej se bolteşte nava centrală şi pe partea dinspre navă a arcului triumfal romanic, se adosează încă un arc de triumf realizat în manieră gotică. Absida romanică semicirculară se demolează, fiind înlocuită cu o închidere poligonală a corului.

În jurul anului 1500, în cadrul lucrărilor de fortificare, vechiul turn romanic este înglobat într-un turn masiv de apărare, astfel încât între paramentul exterior al turnului clopotniţă şi paramentul interior al turnului defensiv se creează un spaţiu de cca. 2 m, în care sunt amenajate galeriile de luptă.

Tot din motive strategice, la parterul turnului romanic se sapă o fântână.

Vechiul altar poliptic al bisericii din Dobârca, datat 1629, se păstrează actualmente în ferula bisericii parohiale luterane din Sibiu.

Incinta fortificată datează în prima ei fază din secolul XIV, când se construieşte curtina aproape circulară din jurul vechii biserici cu un turn de poartă pe partea de SE. Odată cu fortificarea bisericii prin ridicarea masivului turn de V, se impune demolarea în această zonă a vechii curtine şi lărgirea spre V a fortificaţiei, cu o incintă poligonală întărită cu două turnuri.

La începutul secolului XVII, în faţa vechiului turn de poartă, se construieşte o incintă avansată (Zwinger).

Bibliografie: Horwath 1931, p. 107-109; Vătăşianu 1959, p. 65; Treiber 1971, p. 82; Fabritius-Dancu 1980, pl. 2; Gheorghiu 1985, p. 162; Fabini 1998, p. 149-151.

 

 

 

 



[1] Zimmermann şi colab., UB, I, p. 433.