|
|
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003. Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea
învăţământului şi cercetării istorice şi
arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.;
Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca
Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian
Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea
şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.
56. Cisnădioara (Kisdisznód, Michelsdorf, Mächelsbärch),
localitate componentă a oraşului Cisnădie Anul primei atestări scrise: 1223; regele Andrei al II-lea
confirmă o donaţie făcută de clerico nostro magistro Gocelino . . . montem sancti Michaelis de
IIII annis solvit XI antiquos banales.[1] 1. Pe Dealul
Cetăţii (Burgberg) se află o aşezare din perioada Latčne, cu resturi
de ceramică lucrate cu mâna şi la roată – caracteristice
perioadei geto-dacice –, cremene, greutăţi de ţesut (MNB). Bibliografie: Müller 1883, p.
10-11; Jung 1894, p. 150; Popescu 1965, p. 487; Glodariu
1983, p. 110. 2.
Pe partea răsăriteană a Cetăţii
s-a descoperit, în anul 1888, o monedă PROVINCIA DACIA de pe timpul lui
Filip Arabul (244-248). Bibliografie: Jung 1894, p.
150, n. 1; Müller 1899, p. 1; *** TIR, L35, p. 33; Winkler
1971, p. 154; Popa 2002, p. 60; Munteanu 2003, p. 112. 3.
Biserica din Cetate, odinioară
purtând hramul Sf. Mihail, este o bazilică scurtă, cu trei
nave, plănuită cu două turnuri în faţada de V, executate
numai în parte. Spre răsărit,
biserica are un cor pătrat şi absidă semicirculară, iar
în dreptul navelor laterale câte o absidiolă. În peretele de S al
corului se află o uşă preoţească zidită. Tot în
cor mai sunt vizibile urme de pictură murală, iar cruci de
consacrare se păstrează în mai multe locuri din biserică. Încăperile de jos ale
turnurilor au bolţi în cruce, iar accesul la etaje se face prin
scări înglobate în grosimea zidului. Navele laterale au
bolţi cilindrice, iar nava centrală prezintă şarpanta
deschisă; corul este boltit cu ogive şi absidele cu semicalote. Zidăria este din
piatră brută, excepţie făcând faţada apuseană,
unde portalul relativ bogat profilat este încadrat de arcade oarbe. Biserica este
menţionată într-un document din anul 1223[2]
şi datează, probabil, de la cumpăna veacurilor XII-XIII, în
timp ce portalul de V şi cadrul său plastic par a fi fost aplicate
cu câteva decenii mai târziu. Din nişa
centrală a vechiului altar (actualmente demontat) provine o
plastică gotică a Fecioarei Maria datată în jurul
anului 1425 (MNB). Zidul din jurul bisericii,
prevăzut cu un turn de poartă interior pe partea de S, a fost
ridicat la începutul secolului XIII cu culoar de luptă zidit şi
creneluri. Pe partea de N a mai
existat un turn plasat la câţiva metri în exteriorul zidului de
incintă şi unit cu acesta printr-o punte mobilă. În incintă se
găsesc în mai multe locuri bolovani rotunzi, ce sunt
menţionaţi încă în jurul anului 1850 ca fiind
păstraţi pe galeria de luptă spre a fi
prăvăliţi asupra asediatorilor. Conform tradiţiei
orale, fiecare fecior trebuia să ducă, înainte de nuntă, un
astfel de bolovan în cetate. Bibliografie: Reissenberger 1857,
p. 63-68; Müller 1859, p. 179-180; Henszelmann 1879, p.
373-376; Roth 1905, p. 12-14, 97; Hekler 1937, p. 17-18; Gerevich
1938, p. 30, 69-70, 131, 143, 150, 185; Vătăşianu 1959,
p. 16; Treiber 1971, p. 40; Heitel 1974, p. 49-59; Popescu
1965, p. 487; Fabritius-Dancu 1980, pl. 3; Fabini 1998, p.
485-489. 4. Biserica din sat este
pomenită în anul 1428 ca purtând hramul Sf. Maria. Din actualul edificiu de
cult partea cea mai veche o reprezintă turnul ridicat în stil gotic
timpuriu în secolul XIV. Pe acest turn s-a adosat în anul 1764 biserica în
stil baroc. Cu prilejul unor săpături
în cadrul lucrărilor de restaurare desfăşurate în 1987-1988
(neasistate arheologic) sunt menţionate în partea de S, urme ale unor
contraforţi. La N de biserică se
mai disting în teren urme ale unui zid de incintă. Bibliografie:
Fabini 1998, p. 487. |
