b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

·        Paleolitic

·        Neolitic şi eneolitic

·        Bronz

·        Hallstatt

·        Laténe

·        Roman

·        Medieval Timpuriu

·        Medieval

·        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.

 

 

 53. Chirpăr (Kürpöd, Kirchberg, Kyrchberch), comună

 

Anul primei atestări scrise: 1337; Johannes de Kyrchberch de IIII annis solvit III lottones antiquorum banalium.[1]

 

            1. În Pârâul Chirpăr s-a găsit în anul 1882 un prâsnel de lut (MNB).

Bibliografie: Teutsch 1883, p. 107.

 

            2. În Pârâul Veseudului (Zieder Bach) s-a descoperit un fragment de topor de piatră neperforat.

Bibliografie: MNB.

 

            3. O cană cu toartă, provenind dintr-un mormânt dacic, a fost descoperită în Bienengärden.

Bibliografie: Popa 2001, p. 421.

 

            4. Din locuri nedeterminate, situate în hotarul satului, provin:

a) Trei topoare de piatră din epoca neolitică, dintre care unul cu perforaţia începută.

Bibliografie: MNB.

 

b) Un topor de cupru cu braţele în cruce, de la sfârşitul eneoliticului (MNB) de tip Chirpăr.

Bibliografie: Popescu 1944, p. 29-30; Vulpe 1975, fig. 31/237; Kalmar 1999, p. 150; Popa 2001, p. 419.

 

c) Un topor-baros de piatră din epoca bronzului.

Bibliografie: MNB.

 

d) Un celt de bronz din epoca târzie a bronzului.

Bibliografie: MNB.

 

e) O brăţară celtică de bronz, cu nodozităţi, din Latčne.

Bibliografie: Popa 2001, p. 420.

 

f) Partea superioară a unei râşniţe (meta) provine de pe hotarul acestui sat.

Bibliografie: Branga 1970, p. 43.

 

            5. Biserica luterană din sat a fost, la început, o bazilică romanică din secolul XIII, cu hramul Sf. Maria, compusă dintr-o clopotniţă în V, trei nave, cor pătrat şi absidă semicirculară.

Elementele cele mai caracteristice sunt turnul de V, cu biforuri la nivelurile 3-6 şi cu numeroase retrageri, precum şi tribuna romanică construită într-o a doua etapă înspre E de turn, în nava centrală.

În epoca gotică târzie, în jurul anului 1500 se întreprind lucrări de fortificare a bisericii. Cu acest prilej s-a înlăturat partea de V a navelor laterale, s-a zidit portalul de V, şi deschiderea tribunei. De asemenea ferestrele turnului sunt transformate în ambrazuri, iar la ultimul etaj se construieşte o galerie de luptă scoasă în exterior pe bârne în consolă, turnul clopotniţă dobândind aspectul unui donjon.

Restaurării din secolul XIX îi aparţine actualul tavan, tribuna pentru orgă şi absidă. Zidăria nouă este din cărămidă, cea veche din piatră brută.

            Fortificaţiile din jurul bisericii au fost construite începând cu a doua jumătate a secolului XV şi s-au definitivat în primul sfert al secolului XVI.

Au existat două incinte alăturate, construite succesiv, zidurile fiind întărite de şase turnuri.

În 1523 sunt construite cele două turnuri de colţ din partea de S a ansamblului. Se presupune că în aceeaşi perioadă se construieşte un turn de poartă în colţul de NE, între incinta ce înconjoară biserica şi incinta avansată (Zwinger). Această a doua incintă avea pe latura de N un al doilea turn de poartă cu hersă.

Bibliografie: Horwath 1931, p. 58-61; Vătăşianu 1959, p. 594. Fabritius-Dancu 1971, nr. 197/1, p. 6; Gheorghiu 1985, p. 179; Fabini 1998, p. 356-357.

 

 

 



[1] *** 1887, I, p. 144.