b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

·        Paleolitic

·        Neolitic şi eneolitic

·        Bronz

·        Hallstatt

·        Laténe

·        Roman

·        Medieval Timpuriu

·        Medieval

·        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.

 

 

 

 

40. Buia (Bólya, Bell, Boll, Bäll, Bell, Bulla), comuna Şeica Mare

 

Anul primei atestări scrise: 1226; possessio Bulla.[1]

 

            1. În punctul Cetatea Urieşilor se află fragmente ceramice aparţinând culturii eneolitice Coţofeni.

Bibliografie: Dragotă 1998, p. 27; Ciugudean 2000, p. 66.

 

            2. În locuri neprecizate de pe teritoriul satului s-au descoperit:

a) Jumătatea superioară a unui vas cu picior din a doua perioadă a fierului se află la MCr.

Bibliografie: MCr.

 

b) De pe teritoriul localităţii provine o ulcică de lut conţinând monede dacice de argint imitate după tetradrahmele macedonene ale lui Filip II (17 piese au putut fi văzute la un anticariat din Sibiu, iar trei se găsesc în colecţia R. Weisskircher, Sibiu).

Bibliografie: Moisil 1950, p. 5.

 

            3. O monedă de bronz de la Diocletian s-a descoperit în localitate.

Bibliografie: Mitrea 1973-1975, p. 321, nr. 58; Preda 1975, p. 460; Protase 2000, p. 127.

 

4. Din castelul construit în stilul Renaşterii face parte şi o capelă gotică. Nu se cunoaşte data ridicării acesteia.

Bibliografie: MNB.

 

5. Biserica luterană, odinioară purtând hramul Sf. Nicolae, este o biserică sală în stil gotic, de mici dimensiuni, specifică unor comunităţi săseşti aservite. Datorită plasării monumentului la V de sat, în pantă, biserica nu are obişnuita orientare E-V, ci aproape N-S.

În lateral, pe mijlocul zidului de E al navei, se ridică turnul clopotniţă, prin care se face şi intrarea în biserică.

Forma ancadramentelor ferestrelor corului justifică datarea monumentului în secolul XV.

Turnul clopotniţă se prăbuşeşte în anul 1620 datorită unui cutremur şi este reclădit în anul 1638, prilej cu care în turn se montează un toc de uşă din lemn de stejar ornamentat în stilul Renaşterii şi purtând o inscripţie.[2] Acest element este interesant, datorită transpunerii elementelor stilistice renascentiste, specifice ancadramentelor de piatră, pe o uşă din lemn şi datorită influenţelor artei populare asupra arhitecturii ecleziastice săseşti.

La fel de interesant este altarul renascentist din anul 1561, cu unele adaosuri în stil baroc din 1693 şi repictat în 1821, când se şi inscripţionează.[3]

În turn s-au păstrat două clopote vechi. Clopotul mare ar putea fi datat în secolul XV pe baza reliefurilor reprezentând dragoni şi lei iar clopotul mic este datat 1755.

Bibliografie: Vătăşianu 1959, p. 453; Fabini 1998, p. 49-51.

 



[1] Scheiner 1926, p. 21.

[2] „IM JOR 1638 AM 10. TAG AT RFLFS EDIFICANU JOHANES MUNZ”

[3] „HOC ALTARE ERRECTUM EST ANNO 1561 RENOVATU PRIMA WICE A. 1693 SECUNDA W.A. 1821 S.P.D.IOAN BINDER P.E. NON SESAN P : UNIT”