b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

·        Paleolitic

·        Neolitic şi eneolitic

·        Bronz

·        Hallstatt

·        Laténe

·        Roman

·        Medieval Timpuriu

·        Medieval

·        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.

 

 

 

35. Bradu (Fenyőfalva, Gierelsau, Giresa, Insula Gerhardi), denumirea veche românească Brad, oraş Avrig

 

Anul primei atestări scrise: 1311; Feneufolua.[1]

 

            1. La locul numit Atzenau, spre pădurea Dolman, între Bradu şi Săcădate, în direcţia celor trei movile, la E de Caşolţ, s-au descoperit fragmente ceramice de culoare roşie, probabil neolitice.

Bibliografie: Neigebaur 1851, p. 273; Ackner 1851, p. 35; Gooss 1876, p. 23; Roska 1942, p. 93, nr. 92.

 

            2. De pe teritoriul satului sunt semnalate mai multe topoare de piatră (dintre care unul, eneolitic – cultura Coţofeni –, găsit undeva pe malul Oltului), fără alte precizări (MNB).

Bibliografie: Neigebaur 1851, p. 292; Ackner 1851, p. 35; Gooss 1876, p. 23; Koch 1876, p. 130; Tocilescu 1880, p. 780; Marţian 1920, p. 96; Roska 1941, p. 58, 96; 1942, p. 93, nr. 92; Berciu 1942, p. 29.

 

            3. În curtea locuitorului Vasile Dumitru, situată pe o veche terasă a Oltului, la ieşirea din Bradu spre Avrig s-au descoperit, cu prilejul unor lucrări de construcţie, la 1,80 m adâncime, fragmente ceramice şi o fusaiolă, databile în epoca hallstattiană.

Bibliografie: Informaţie C. Roman.

 

            4. Pe malul drept al Oltului, spre Săcădate, se află urmele unei mici aşezări de epocă romană. Aici se găsesc fragmente de vase romane şi arme. Se mai pot observa, la suprafaţă, urmele unui drum roman. La o jumătate de oră de mers de acest loc se află necropola daco-romană de la Caşolţ.

Bibliografie: Ackner 1856, p. 28; Bielz 1899, p. 31; Popa 2000, p. 164; 2002, p. 43.

 

            5. Biserica actuală a fost construită în anul 1633, înlocuind o biserică mai veche, din care se pare că a fost păstrat doar turnul clopotniţă pe care se adosează noua construcţie.

Nu se cunoaşte datarea vechii biserici, dar există documente din anii 1497 şi 1506 despre cheltuieli legate de renovarea acestui edificiu de cult.

Este posibil ca actualul zid de împrejmuire să urmeze traiectul unei vechi curtine ovale.

Bibliografie: Horwath 1936, harta; Fabini 1998, p. 207-208.

 

 

 



[1] Scheiner 1926, p. 57.