|
|
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003. Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE � pentru sprijinirea
�nvăţăm�ntului şi cercetării istorice şi
arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.;
Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright � 2004 by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca
Septemcastrensis III, Universitatea �Lucian
Blaga� Sibiu, Institutul pentru Cercetarea
şi Valorificarea Patrimoniului Naţional �n Context European.
33.
Boiţa (Bojca, Ochsendorf, Oxonium, Boitza), oraş Tălmaciu Anul primei atestări scrise: 1453; Boycza.[1] ����������� 1. De pe dealul Făurel se cunoaşte un ciocan perforat de piatră
şlefuită din epoca neolitică. Un topor de silex lustruit
şi şlefuit ce se poate atribui epocii neolitice a fost descoperit
la Colnice. Bibliografie: Albescu 1966, p.
16-17. ����������� 2.
La E de sat, pe malul drept la Oltului, la locul numit In Rude (Ruda), dincolo de Vechea Ţiglărie, situat la cca
700 m E de localitate, pe a doua terasă a r�ului, se găsesc urmele
unui castru roman, bănuit a fi anticul Caput Stenarum. Se văd urmele valului pe direcţia N-S,
iar pe o suprafaţă de 1 ha se găsesc ţigle,
cărămizi şi fragmente de vase romane. Aşezarea a avut un
caracter militar, construcţiile grup�ndu-se �n jurul unei
fortificaţii (castellum)
construită din piatră, �n opus
incertum, av�nd laturile de 47 / 41 m, cu latura mai lungă pe
direcţia SV. Fortificaţia are
colţurile rotunde. Laturile de S şi de V prezintă ziduri
duble, care nu păstrează �ntre ele aceeaşi distanţă.
�n colţul de NV cele două ziduri se apropie unul de altul şi
se unesc �ntr-un zid mai gros. La 1,50 m ad�ncime s-au surprins urmele
construcţiilor de lemn care preced construcţia de piatră. ����������� �n
direcţia SE, la o distanţă de cca 80 m de la fortificaţii
se găsesc ruinele unor modeste therme,
prevăzute cu hypocaust şi
�ncăperile anexe, �n direcţia estică, de-a lungul unei terase
sprijinite pe margine de un zid �n opus
incertum, av�nd grosimea de 0,70-0,80 m. ����������� �n
apropierea fortificaţiei, pe latura de NV, se aflau unele
construcţii anexe, de lemn, pe fundaţii simple de piatră,
acoperite � cel puţin �n parte � cu ţigle, a căror
destinaţie este de natură militar-gospodărească. Şi
�n acest complex arheologic au fost descoperite fragmente de
cărămizi şi tegulae
mammatae, indic�nd existenţa unui hypocaust. ����������� �n
timpul săpăturilor s-au descoperit cărămizi cu stampila
LEG XIII G şi un fragment de tegulă cu stampila COH I. . .,
legată de existenţa, poate �ntr-o fază anterioară, a unor
construcţii şi probabil a unor fortificaţii (castru ?) de păm�nt
care nu au putut fi pe deplin precizate p�nă acum. Au fost
descoperiţi, de asemenea, denari sau monede de bronz de la Antoninus
Pius, Marcus Aurelius, Faustina II, Manlia Scantilla, Septimius Severus,
Iulia Domna (monede izolate),
precum şi un tezaur (MNB)
ce se afla �n marginea unui perete al construcţiilor situate �n NV-ul
fortificaţiei, conţin�nd 214 piese (denari şi antoninieni),
�ncep�nd cu exemplare de la Commodus şi merg�nd p�nă la Gordianus
III. ����������� Potrivit
rezultatelor de p�nă acum, construcţiile amintite sunt de pe vremea
lui Marcus Aurelius. Unele dintre monumentele din interiorul
fortificaţiei par a fi dintr-o etapă anterioară (poate Traian
?). �n aşezarea de aici au staţionat o cohortă aparţin�nd
armatei Moesiei Inferior, c�t şi o unitate a legiunii a XIII-a Gemina,
ultima �ncep�nd cu domnia lui Marcus Aurelius. Bibliografie: Tocilescu 1880,
nr. 5139; Marţian 1920, p. 81; Conea 1934, p. 93, n 1, 95;
Tudor 1968, p. 202; Szil�gyi 1946, p. 21; Macrea 1969,
p. 37, 48, 302, 303; Lupu 1960, p. 412-422; 1973, p. 57-58; 2002;
*** TIR, L 35, p. 30; Popescu 1958, p. 484; 1959, 592; ***
1994, p. 249-250. ����������� 3.
Urmele drumului roman, numit de localnici Drumul
lui Traian, care venea pe Olt merg�nd, după toate
posibilităţile, p�nă la Apulum se văd la 4 km S de sat
c�t şi la N de castru, �n arături. Acesta merge, mai apoi, spre
Tălmaciu, pe dealul pe care se află cetatea Landeskrone (vezi Tălmaciu). Bibliografie: Neigebaur 1851,
p. 274; Ackner 1856, p. 26; Tocilescu 1880, nr. 5139. ����������� 4.
De pe teritoriul satului provin: a) Un vas cu două toarte dintr-o epocă
neprecizată. Bibliografie: MNB. b) Două pietre de r�şniţă din
perioada străveche. Bibliografie: Andrieşescu 1912,
p. 67. |
