b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

·        Paleolitic

·        Neolitic şi eneolitic

·        Bronz

·        Hallstatt

·        Laténe

·        Roman

·        Medieval Timpuriu

·        Medieval

·        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.

 

 

 

 

32. Boian (Alsóbajom, Bonnesdorf, Unter-Beßen, Bonesdref, Villa Boneti), denumirea veche românească Boianu de Jos, comuna Bazna

 

Anul primei atestări scrise: 1309; Teodorich de villa Boneti.[1]

 

            1. Pe locul numit Valea Dealului Mare s-a găsit un topor de luptă, din piatră, probabil din epoca bronzului.

Bibliografie: MNB.

 

            2. De pe locul numit Şanţu Dracului / Teufelsgraben provine un celt de bronz de tip transilvănean încadrabil cronologic spre sfârşitul epocii bronzului.

Bibliografie: MNB.

 

            3. Fără preciziuni topografice sunt menţionate alte două celturi din bronz, încadrabile în aceeaşi epocă (MSG intrat până în anul 1944).

Bibliografia: Roska 1942, p. 17, nr. 35; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 154.

 

            4. În epoca romană se încadrează un monument al zeului oriental Mithras. Acesta este un altar de gresie reprezentând scena sacrificării taurului, două figuri de dadofori, bustul soarelui şi al lunii (MNBud).

Bibliografie: Cumont 1896, p. 307, nr. 189 bis, fig. 165; Popa 2000, p. 186; 2002, p. 40.

 

            5. Pe locul numit Dealul Onică se găsesc numeroase fragmente ceramice. Cu ocazia săpării unor şanţuri s-au descoperit şi vase întregi.

Bibliografie: Popa 2000, p. 163.

 

            6. Biserica luterană datează de la cumpăna secolelor XIV-XV.

Se relatează că, odinioară, pe arcul de triumf ar fi fost inscripţionat anul 1402. Din această primă fază constructivă trebuie să provină şi sacramentarul din cor, realizat în jurul anului 1500.

În 1506, biserica este fortificată prin ridicarea deasupra corului a unui etaj de luptă cu creneluri şi ambrazuri, sprijinit pe pile de zidărie şi console între care se deschid guri de smoală. Bolta în reţea ce acoperă nava, specifică perioadei goticului târziu, este datată 1518. Din aceeaşi perioadă provin şi ancadramentele portalurilor de N şi S.

Pe peretele de N al corului se păstrează urme de pictură murală, asemănătoare din punct de vedere tematic şi stilistic cu cele păstrate în biserica din Mediaş şi databile în a doua jumătate a secolului XV.

Vechiul altar poliptic al bisericii din Boian, de o deosebită valoare artistică şi datat în secolul XIV, se păstrează actualmente la MB.

În biserică se mai păstrau, în anul 1860, două clopote vechi, unul purtând o  inscripţie[2], iar celălalt o alta[3].

Curtina, înaltă de 6 m şi sprijinită de contraforţi ce înconjoară biserica, datează de la sfârşitul secolului XV şi a fost prevăzută cu două galerii de luptă suprapuse şi un masiv turn de poartă ce serveşte şi drept turn clopotniţă. Intrarea în turn este protejată cu o hersă, iar pe peretele de N se păstrează stema Moldovei, un relief reprezentând capul de bour cu soarele şi luna, amintind faptul că în anul 1488 acest feud a fost acordat de regele Matia Corvinul, voievodului Moldovei Ştefan cel Mare.

Bibliografie: Zimmermann şi colab., UB, VI, p. 142; Treiber 1971, p. 111; Vătăşianu 1959, p. 241; Fabini 1998, p. 83-85.

 

 



[1] Zimmermann şi colab., UB, I, p. 240.

[2] „O rex glorie veni cum pace anno domini 1477”

[3] „Verbum Domini manet in eternum 1644”