|
|
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003. Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea
învăţământului şi cercetării istorice şi
arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.;
Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca Septemcastrensis
III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu,
Institutul pentru Cercetarea şi
Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.
21.
Bazna (Felsőbajom,
Bázna,
Baaßen,
Boßern,
Braßern,
Broßen,
Oberbaßen,
Baaßen,
Baußn,
Bassania), comună Anul primei atestări scrise: 1271; Ştefan V dăruieşte satul nobilului comite Bozouch, fiul lui Inok.[1] 1.
Pe teritoriul satului, la locul numit
Lempeş, se află o aşezare neolitică cu ceramică
pictată (MNB; MM). Bibliografie: Roska 1942, p.
36, nr. 68; Horedt 1947, p. 1; Paul 1992, p. 137; Kalmar
1999, p. 142. 2. Într-un loc neprecizat
s-a descoperit un depozit de bronzuri din prima epocă a fierului,
conţinând vase şi cca 100 vârfuri de săgeţi de tip
scitic. Bibliografie: Neigebaur 1851,
p. 291; Ackner 1856, p. 20; Müller 1858, p. 336-337; Gooss
1876, p. 70; Tocilescu 1880, p. 801; Hampel 1896, p. 72,
II, 35; Marţian 1920, p. 58; Roska 1937, p. 170; 1942,
p. 87, nr. 32; Vasiliev 1980, p. 34, 142, 181. 3.
D. Popa aminteşte existenţa în hotarul localităţii a unui
vicus, la limita nordică a localităţii. Bibliografie: Popa 2000, p. 162; 2002, p.
32. 4.
Actuala biserică luterană, odinioară purtând hramul Sf.
Nicolae, are aspectul unei construcţii specifice goticului târziu
transilvănean din primul sfert al secolului XVI. Cu toate acestea, unele
detalii ale portalului de V par să indice o fază romanică a
monumentului, astăzi integral suprapusă de construcţia
gotică. Corul
supraînălţat are galerii de luptă şi ambrazuri de
tragere. În turn sunt păstrate
trei clopote medievale. Clopotul mare poartă următoarea o
inscripţie[2], iar
clopotul mic, care pare a fi cel mai vechi, databil ante 1400, are o
altă inscripţie, cu majuscule[3]. Clopotul mijlociu este
datat 1404, prin inscripţia pe care o poartă.[4] Fortificaţia din
jurul bisericii urmează un traiect neregulat. Pe partea de S se
ridică turnul de poartă cu patru etaje, care este în acelaşi
timp şi turn clopotniţă. În acelaşi turn, la primul nivel
este o încăpere locuibilă, cu horn pentru instalaţie de
încălzire, numită Alte Rathaus (Primăria Veche).
Pe latura de NE se mai ridică un turn, iar pe latura de N curtina este
întărită cu un bastion. Bibliografie: Horwath 1940, p. 115, Vătăşianu
1959, p. 592; Treiber 1971, p. 116; Fabini 1998, p. 31-35. 5. Schitul ortodox de aici
a fost întemeiat în anul 1990. Bibliografie: Rusu şi colab. 2000, p. 63. |
