b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

·        Paleolitic

·        Neolitic şi eneolitic

·        Bronz

·        Hallstatt

·        Laténe

·        Roman

·        Medieval Timpuriu

·        Medieval

·        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.

 

 

 

18. Avrig (Felek, Freck, Fryk, Frek, Affrica), oraş

 

Anul primei atestări scrise: 1364; In Affrica.[1]

 

1. La locul numit Glogovăţ, aflat la E de oraş, pe malul stâng al Oltului, s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii eneolitice Coţofeni.

Bibliografie: Roman 1976, p. 79; Dragotă şi colab. 1999, p. 81; Ciugudean 2000, p. 62.

 

2. În apropiere de malul Oltului, la locul numit Cetate, au fost descoperite fragmente ceramice care atestă existenţa unei aşezări databile la începutul şi sfârşitul epocii bronzului. Aşezarea se întinde pe aproximativ 5 ha.

În acest punct nu se observă urme de întăritură.

Bibliografie: Marţian 1920, p. 34; Roska 1942, p. 85, nr. 20; Horedt 1949, p. 142.

           

3. Câteva monede romane, inscripţii[2] şi reliefuri[3] au fost aduse la Avrig din alte localităţi[4] de baronul Brukenthal. Azi sunt în MNB.

La Avrig nu pare să fi existat o aşezare romană şi nu s-au semnalat descoperiri de acest fel.

Bibliografie: În notele referitoare la punct.

 

            4. Pe înălţimea numită La Cetate (854 m), pe o creastă ce coboară din Munţii Făgăraşului, s-au descoperit câteva urme de ziduri atribuite unei cetăţi din secolul XIII.

Incinta are dimensiunile de 30 / 60 m. Pe latura de N a cetăţii s-a păstrat, pe o lungime de 35 m un val îngust, de 2 m înălţime, iar în partea de S există un val şi un şanţ şi o fâşie dreaptă de teren cu o lăţime maximă de maximum 3 m (platformă de luptă ?).

Bibliografie: Ackner 1856, p. 46; Marţian 1920, p. 539, 613; Horedt 1941, p. 17-20; 1941a, p. 593.

 

            5. Biserica luterană – acuma biserică-sală – a fost, la început, o bazilică romanică cu trei nave, cor pătrat şi absidă semicirculară.

În faţada de V are o clopotniţă deschisă la etaj, spre nava centrală, cu o tribună.

Portalul de V e decorat cu sculpturi, acum foarte deteriorate. Pe baza acestui portal, biserica poate fi datată prin sfertul al treilea al secolului XIII.

Ulterior s-au suprimat navele laterale, precum şi absida semicirculară şi s-au ridicat pereţii dintre stâlpii navei centrale, adăugându-se o sacristie şi un pridvor în faţa portalului.

Părţile mai noi ale bisericii datează de pe la mijlocul secolului XIV.

Ulterior s-au mai construit câte două niveluri de apărare închise şi unul deschis deasupra navei şi al corului.

Zidul înconjurător, de plan oval pare să fi înconjurat deja edificiul romanic. Astăzi urme ale acestui zid şi ale turnului de poartă se mai disting la SV de biserică.

În anul 1770, baronul Samuel von Brukenthal donează comunităţii un ceas de biserică ce se montează în turn şi care poartă încă iniţialele B.B.

Bibliografie: Roth 1905, p. 24; Halaváts 1914, p. 378-380, pl. 7-8; Horwath 1925, p. 90-91; 1931, p. 77-78; Vătăşianu 1959, p. 242-243, 598; Niedermaier 1975, nr. 400; Fabini 1998, p. 196-197.

 

 



[1] Zimmermann şi colab., UB, II, p. 216.

[2] Klio, X (1910), p. 504 = AISC, IV, p. 317-318.

[3] EO, IV, 1930, p. 91.

[4] CIL, III 7854 şi Klio, X, p. 504, de la Veţel.