b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

·        Paleolitic

·        Neolitic şi eneolitic

·        Bronz

·        Hallstatt

·        Laténe

·        Roman

·        Medieval Timpuriu

·        Medieval

·        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.

 

 

 

11. Apoldu de Jos (Kisapold, Kleinpold, Niederspold, Apoldya Inferior, Villa Apold), denumirea veche românească Apoldu Mic, comună

 

Anul primei atestări scrise: 1289; Apoldya Inferior.[1]

 

1. Aici sunt semnalate un vicus, două inscripţii şi o necropolă. Una dintre inscripţii este votivă.[2]

D. Popa aminteşte urme de ziduri şi material tegular în vatra satului, punctul Roştat.

În apropierea aşezării se află o villa rustica sau chiar mai multe.

Se pare că descoperirile sunt aceleaşi cu cele din punctul 10 de la Apoldu de Sus.

Bibliografie: *** TIR, L34, p. 29; CIL, III, 969, p. 1015; Glodariu 1977, p. 104; Popa 2000, p. 161, 185; 2002, p. 24.

 

            2. Tezaurul monetar de la Apoldu de Jos de epocă romană a fost trimis la Budapesta şi mai apoi la Cluj, unde s-a pierdut în masa monedelor din Cabinetul numismatic. Acesta cuprindea 206 piese, dintre care s-au precizat 189 denari de la Clodius Albinus la Gordian III şi cinci antoninieni de la Trebonianus Gallus (251-253 d.Chr.).

Bibliografie: Winkler 1974, p. 421-428; *** 1994, p. 79; Popa 2002, p. 24.

 

            3. O biserică purtând hramul Sf. Toma este pomenită în anul 1384.

Bibliografie: Zimmermann şi colab., UB, II, p. 565.

 

            4. O fortificaţie în jurul bisericii este menţionată în anul 1658, când trupele principelui Gheorghe Rákóczy II ocupă şi jefuiesc întregul ansamblu.

Bibliografie: Fabini 1998, p. 376.

 

 

 

 



[1] Zimmermann şi colab., UB, I, p. 163.

[2] IDR, III/4, 17.