|
|
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5,
Editura Economică, Sibiu 2003.
Volum
realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE
– pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării
istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult
S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright ă
2004 by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca
Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian
Blaga” Sibiu, Institutul pentru
Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context
European.
10.
Amnaş (Omlás,
Hamlaz, Hamlesch, Omlesch, Hamlesch, Humlesz), comuna Sălişte Anul primei atestări scrise: 1309; Omlas, Humlesz.[1] 1. La locul numit Gropile Hoţilor (Räubergraben) s-a descoperit în anul 1850 un
tezaur cuprinzând 300-350 denari republicani. Dintre aceştia, 157,
printre care şi o imitaţie locală, au ajuns la muzeul din
Sibiu. 150 de piese se datează între 172 / 151-44 î.Chr. Bibliografie: Müller 1880, p.
316-320; Jung 1894, p. 149; Arz 1881, p. 119; Winkler 1967,
p. 142; *** 1994, p. 65. 2.
Pe malul stâng al pârâului de la Aciliu, aproape de intrarea vestică în
sat, s-a descoperit un sarcofag roman din gresie. Alături de acesta s-a
mai găsit o sculptură cu doi lei funerari având între ei un vultur. Bibliografie: Pârvan 1926, p.
515; Glodariu 1977, p. 104. 3.
Urme romane, eventual o villa, se află pe hotarul
localităţii, poate că în acelaşi punct ca mai sus. Bibliografie: Glodariu 1981, p. 90; Popa 2000,
p. 161; Popa 2002, p. 22. 4. Descoperiri izolate
neprecizate topografic: a) Un vârf de săgeată considerată
ca fiind celtică sau medievală (mai degrabă din a doua
epocă). Bibliografie: MNB. b) Pinten de fier cu placaj de argint din perioada
medieval timpurie (secolele VIII-IX; MNB). Bibliografie: Roska 1942, p.
257, nr. 49. 5.
În anul 1934 s-a descoperit într-o oală un bogat tezaur mixt de monede
de argint din care s-a păstrat doar o parte. Din tezaur mai făceau
parte o brăţară de argint, 60 bucăţi de argint tocat
de forme şi greutate diferită, în greutate totală de 500 gr. Bibliografie: Weisskircher 1942, p. 229-237; Sabău
1958, p. 285. 6. Biserica cu hramul Sf.
Mihail a fost ridicată în a doua jumătate a secolului XV. Acest edificiu cade pradă unui incendiu în
anul 1631, dar este refăcut în acelaşi secol. Reprezentările grafice ale secolului XIX ne
prezintă edificiul de cult ca pe o biserică-sală cu nava
şi corul prevăzute cu două etaje de luptă. În anul 1875 biserica este închisă,
datorită pericolului de prăbuşire şi începe demolarea. Noua biserică în stil neoromanic, ce
suprapune vechiul edificiu, a fost terminată în anul 1899. Tot din reprezentări grafice de epocă se
poate constata existenţa unei incinte poligonale cu un turn de
apărare în colţul de NV şi un bastion de flancare a
porţii practicată în latura de SV a incintei şi protejată
cu hersă. Urme ale fortificaţiilor mai sunt vizibile în
teren la V şi SV de actuala biserică. Bibliografie: Horwath 1936,
harta; Fabini 1998, p. 266-267. 7.
În punctul numit Marienkirch, este menţionată o
biserică de pelerinaj ale cărei urme se mai vedeau în secolul XIX. Bibliografie: Fabini 1998, p. 267. |
