|
|
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5,
Editura Economică, Sibiu 2003.
Volum
realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE
– pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării
istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult
S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright ă
2004 by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca
Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian
Blaga” Sibiu, Institutul pentru
Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context
European.
9.
Alţâna (Alcina, Alezina, Altzen, Alzen, Alcyna, Olchona), comună Anul primei atestări scrise: 1291; Gerlah et Stephanus
comites de Olchona.[1] 1. Din puncte neprecizate de pe teritoriul
satului provin două topoare de cupru cu braţele în cruce de
perioadă eneolitică (MNB). Bibliografie: Popescu 1944, p.
30, pl. I/5-6; Vulpe 1975, p. 40, pl. 17/130-131; Kalmar 1999, p.
139; Popa 2001, p. 419. 2.
În anul 1886 s-a găsit, la locul Vuer
der Muerkell, într-un vas de
lut, un depozit de bronzuri compus din: cinci seceri de bronz (patru
cu mâner îndoit, una cu buton), şapte brăţări
ornamentate, un buton, o spirală de sârmă, o placă mică
de bronz, fragmentul unui ac cu cap sferic ornamentat, perle de chihlimbar
şi fragmente de ceramică. Depozitul se poate data în
epoca târzie a bronzului (MNB, transferate la MNBuc). În 1893 s-a descoperit, în
acelaşi loc, o mărgea de pastă de sticlă şi o
perlă de chihlimbar. Depozitul se datează
în Ha A1 şi se încadrează în seria Cincu-Suseni (secolul
XII î.Chr.). Bibliografie: Müller 1887, p.
9-10; Téglás 1887, p. 190; 1892, p. 406; Marţian 1920,
p. 15; Roska 1942, p. 15, nr. 15; Horedt 1944, p. 99; Rusu
1963, p. 207, nr. 1; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 81, pl. 113
/ 1-11; Popa 2001, p. 419. 3.
Biserica luterană a fost, iniţial, o bazilică romanică
din secolul XIII, cu trei nave şi cinci travee, din care se mai
păstrează atât navele, cât şi traveea corului. În pod se mai văd
ferestrele romanice ale navei centrale. În perioada gotică
biserica a fost transformată într-o biserică-hală;
totodată, s-a adăugat traveea poligonală a altarului. Vechiul turn
clopotniţă este demolat în anul 1853, iar în 1858 este terminat
actualul turn. Cristelniţa din anul
1404, este una dintre cele mai valoroase piese gotice de acest gen din
Transilvania şi poartă o inscripţie.[2] În paramentul sudic al
corului se păstrează o placă votivă din anul 1575,
dedicată infantei lui Jakob şi Euphrosine Paleolog. Fortificaţia
bisericii este de plan oval şi a fost prevăzută cu patru
turnuri în direcţia celor patru puncte cardinale. Turnul de E este turn de
poartă. În secolul XVI, curtina
este amplificată înspre E cu o a doua incintă poligonală. Bibliografie: Roth 1905, p. 5; Halaváts
1914, p. 374-375; Horwath 1936, harta; Treiber 1971, p.
51-52; Vătăşianu 1959, p. 574; Fabini 1998, p.
20. 9.
Alţâna (Alcina, Alezina, Altzen, Alzen, Alcyna, Olchona), comună Anul primei atestări scrise: 1291; Gerlah et Stephanus
comites de Olchona.[3] 1. Din puncte neprecizate de pe teritoriul
satului provin două topoare de cupru cu braţele în cruce de
perioadă eneolitică (MNB). Bibliografie: Popescu 1944, p.
30, pl. I/5-6; Vulpe 1975, p. 40, pl. 17/130-131; Kalmar 1999, p.
139; Popa 2001, p. 419. 2.
În anul 1886 s-a găsit, la locul Vuer
der Muerkell, într-un vas de
lut, un depozit de bronzuri compus din: cinci seceri de bronz (patru
cu mâner îndoit, una cu buton), şapte brăţări
ornamentate, un buton, o spirală de sârmă, o placă mică
de bronz, fragmentul unui ac cu cap sferic ornamentat, perle de chihlimbar
şi fragmente de ceramică. Depozitul se poate data în
epoca târzie a bronzului (MNB, transferate la MNBuc). În 1893 s-a descoperit, în
acelaşi loc, o mărgea de pastă de sticlă şi o
perlă de chihlimbar. Depozitul se datează
în Ha A1 şi se încadrează în seria Cincu-Suseni (secolul
XII î.Chr.). Bibliografie: Müller 1887, p.
9-10; Téglás 1887, p. 190; 1892, p. 406; Marţian 1920,
p. 15; Roska 1942, p. 15, nr. 15; Horedt 1944, p. 99; Rusu
1963, p. 207, nr. 1; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 81, pl. 113
/ 1-11; Popa 2001, p. 419. 3.
Biserica luterană a fost, iniţial, o bazilică romanică
din secolul XIII, cu trei nave şi cinci travee, din care se mai
păstrează atât navele, cât şi traveea corului. În pod se mai văd
ferestrele romanice ale navei centrale. În perioada gotică
biserica a fost transformată într-o biserică-hală;
totodată, s-a adăugat traveea poligonală a altarului. Vechiul turn
clopotniţă este demolat în anul 1853, iar în 1858 este terminat
actualul turn. Cristelniţa din anul
1404, este una dintre cele mai valoroase piese gotice de acest gen din
Transilvania şi poartă o inscripţie.[4] În paramentul sudic al
corului se păstrează o placă votivă din anul 1575,
dedicată infantei lui Jakob şi Euphrosine Paleolog. Fortificaţia
bisericii este de plan oval şi a fost prevăzută cu patru
turnuri în direcţia celor patru puncte cardinale. Turnul de E este turn de
poartă. În secolul XVI, curtina
este amplificată înspre E cu o a doua incintă poligonală. Bibliografie: Roth 1905, p. 5; Halaváts
1914, p. 374-375; Horwath 1936, harta; Treiber 1971, p.
51-52; Vătăşianu 1959, p. 574; Fabini 1998, p.
20. |
