b
|
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5,
Editura Economică, Sibiu 2003.
Volum
realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE
– pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării
istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult
S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright ă
2004 by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca
Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian
Blaga” Sibiu, Institutul pentru
Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context
European.
5. Albele Băi (Alba Ecclesia ?), sat
dispărut, comuna Miercurea Sibiului Anul primei atestări scrise: 1231; satul aparţine fiilor lui Johannes Latinus.[1] 1.
Situl arheologic este plasat pe o terasă relativ joasă, în imediata
apropiere a staţiunii balneare Miercurea Sibiului, în punctul Albele.
Pe câmp apar elemente materiale ale culturilor Starčevo-Criş, bronz
timpuriu, Ha şi Basarabi. Bibliografie: Dragotă şi colab. 1999,
p. 83-84, pl. VII/1-11. 2. La cca. 250 m S de drumul Sibiul – Sebeş
(jud. Alba – DN 7, E 68), în dreptul staţiei SNCFR Miercurea Băi,
în locul numit Albele, a fost cercetat cu prilejul
săpăturilor arheologice întreprinse de N. Branga, în campaniile
1978 şi 1979, un complex balnear roman, identificat de autorul
cercetărilor cu antica Sacidava. Complexul se compune din clădirea termelor cu
cinci încăperi (apodyterium, tepidarium, caldarium,
laconicum şi frigidarium), un puţ (puteus) cu
apeduct, o staţie rutieră (mansio) şi un turn de veghe
şi apărare de plan hexagonal. O monedă din bronz emisă de Valens
(364-378), descoperită în dărâmătura termelor, atestă
funcţionarea complexului şi după retragerea aureliană. Bibliografie:
Branga 1980, p. 54-61; Popa 2002, p. 124, 125. 3. La cca 4 km N de
Miercurea Sibiului, în apropierea albiei Secaşului, au fost semnalate
materiale ceramice medievale (secolele XIII-XIV). Cercetările
arheologice de sondaj întreprinse în anul 1986 de Th. Nägler, M. Rill şi
D. Popa nu au surprins însă urme ale vreunei construcţii aparţinătoare
satului dispărut Alba Eclesia. Bibliografie: Fabini 1998, p. 604. 4. La S de Băile
Miercurea, în apropierea obiectivelor romane descrise la punctul 2, sunt
menţionate descoperiri de material ceramic medieval, databil în secolul
XIV, ca şi pietre cu urme de mortar. Bibliografie: ForVL, (1980, 2), p. 130. |