661. Zăbalţ (comuna Dorgoş, judeţul Arad)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Gomila Roşie.

Acest microtoponim se află în hotarul localităţii. [1]

¤

662. Zăbrani (comună, judeţul Arad)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Dealul Pietrii sau Steinbuckl.

În spatele gării s-au descoperit artefacte musteriene. Situl este ameninţat de dezvoltarea unei cariere de nisip în latura sa de est. [2]

b) Punctul Dealul Roşu.

De aici provin artefacte epipaleolitice din silex şi cuarţ. [3]

c) În colecţia arheologică a şcolii din localitate se află o dăltiţă de piatră, neolitică, cu loc de descoperire necunoscut. [4]

d) Într-un loc neprecizat de pe teritoriul fostului cătun Guttenbrunn s-a descoperit un topor de cupru cu braţele în cruce. De aici ar proveni şi fragmente ceramice ale culturii Bodrogkeresztúr. [5]

e) La marginea fostului Cătun Guttenbrunn, pe terasa superioară a Mureşului, se află o aşezare din prima epocă a fierului. [6]

 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul La Pârneavă, Pârneava, Dealul Pârneavă sau Dealul Pârneava.

La NE de localitate s-au descoperit urme din paleoliticul superior, hallstattiene (Basarabi), din secolele II-IV d.Chr. şi de secolele X-XI d.Chr. [7]

b) Punctul Dealul Viilor sau Cocoaşa Pietrei.

La NV de localitate, spre capătul dealului care înaintează spre lunga Mureşului, se află o carieră de prundiş şi nisip. Aici s-au descoperit artefacte din perioada epipaleolitică şi epoca bronzului. [8]

c) Punctul Peste Hotar.

De aici provin artefacte din paleoliticul superior (Aurignacian). Tot aici s-au descoperit resturi arheologice de secolele II-IV d.Chr., dar şi de secolele IX-XII d.Chr. [9]

d) Punctul Sătuţ, Deluţ sau Satul Vechi.

La nord de localitate au fost culese fragmente ceramice datând din secolele III-IV d.Chr. S-au identificat şi artefacte din secolele XI-XII d.Chr. [10]

e) Punctul La Suiş.

La NE de comună, la circa 1,5 km de aceasta şi la 500 m nord de calea ferată Lipova – Timişoara, în lunca Mureşului, a fost semnalată o fortificaţie elipsoidală, cu şanţ şi val de pământ, care nu poate fi încadrată cronologic.

S-au descoperit, sporadic, fragmente ceramice care par a fi hallstattiene şi de secolele II-IV d.Chr. [11]

 3. Vestigii daco-romane.

a) La SV de comună, în apropierea cimitirului actual, au fost recoltate fragmente ceramice atribuite secolelor III-IV d.Chr. [12]

b) La NV de comună, în zona terenului de fotbal, au apărut sporadic fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [13]

c) La SV de localitate, la circa 300 m de cantonul CFR, pe o pantă, au fost descoperite fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [14]

d) La vest de fostul cătun Guttenbrunn, către Frumuşeni, ca şi pe teritoriul satului Zăbrani, este semnalat unul dintre marile valuri de pământ. Venind de la Chesinţ, el se îndreaptă către Lipova, continuând şi dincolo de Mureş, spre Sâmbăteni şi Păulişul Vechi. [15]

e) Punctul La Cărarea Morii.

Pe teritoriul localităţii, în acest punct, trece o porţiune din valurile de pământ care traversează de la nord la sud Banatul de câmpie. [16]

 4. Descoperiri monetare.

a) De aici provin „monede de imitaţie dacică”. [17]

¤

663. Zădăreni (comuna Felnac, judeţul Arad)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul La Vii.

Aici s-a descoperit o locuire Baden, dar şi o aşezare fortificată Otomani. [18]

 2. Vestigii preistorice.

a) La capătul de nord al localităţii s-a descoperit ceramică de epoca bronzului şi prima vârstă a fierului. [19]

b) Punctul Szalassberg.

La 2 km SE de sat s-au descoperit, la plantarea viţei-de-vie, fragmente ceramice. [20]

c) Punctul Hölzleberg.

Peste vale, la est de precedenta, pare a fi o ridicătură naturală pe care s-au descoperit fragmente ceramice. [21]

d) Punctul Zigeunerberg.

Punctul se află la câteva sute de metri est de sat, la nord de drumul spre Aradu Nou. [22]

 3. Movile de pământ.

a) Punctul Kreuzberg.

Movila de pământ este amplasată la 2,5 km sud de sat şi este plantată cu viţă-de-vie. [23]

 4. Vestigii daco-romane.

a) La marginea de NV a localităţii au fost descoperite, în anul 1957, cu ocazia executării unor fundaţii de casă, patru morminte de inhumaţie sarmatice.

La marginea de vest a localităţii au fost descoperite alte cinci morminte de inhumaţie sarmatice. Cele nouă morminte fac parte dintr-o necropolă de secolele II-IV d.Chr.

Tot în vatra satului s-au descoperit şi materiale medievale timpurii. [24]

b) La circa 1,5 km est de localitate, în dreptul vechii lutării, au fost culese fragmente ceramice de secolele II-III d.Chr. [25]

 5. Vestigii medievale.

a) În secolul XIV d.Chr. funcţiona aici o biserică de mir cu hramul Fecioarei. [26]

b) În secolul XV d.Chr. aici funcţiona un castellum. [27]

 6. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit un denar suberat de la Marcus Aurelius (1957). Într-un mormânt sarmatic s-a descoperit, în anul 1958, un alt denar. [28]

¤

664. Zăgujeni (comuna Căvăran, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) La 1,5 SE de Zăgujeni, pe terasa din stânga Pârâului Măcicaş, se află o întinsă aşezare neolitică aparţinând culturii Vinča. [29]

b) În spatele staţiei CFR s-au adunat materiale ceramice aparţinând epocii bronzului. [30]

c) Depozite de bronzuri.

c.1.) În hotarul localităţii s-a descoperit un depozit de bronzuri, la aproximativ 50 m de vestigiile construcţiei de tip villa rustica (Zăgujeni I – seria Uriu-Domăneşti, Bz D-Ha A₁). [31]

c.2.) De teritoriul localităţii provine şi un al doilea depozit, Zăgujeni II. [32]

 2. Vestigii de epocă romană.

a) La NE de aşezarea neolitică s-a identificat o construcţie romană, probabil o villa rustica.

Aceasta este completată cu alte construcţii cu suprastructura uşoară. [33]

 3. Descoperiri monetare.

a) Din hotarul satului provine un denar imperial roman. [34]

¤

665. Zănogi (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

666. Zănou (comuna Sicheviţa, judeţul Caraş-Severin)

¤

667. Zăsloane (comuna Sicheviţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Zăsloane.

La ieşirea spre nord din Sicheviţa, la punctul Fântâna cu Cruce, pe terenul lui Balaci s-a descoperit ceramică dacică şi romană târzie (secol IV d.Chr.). [35]

¤

668. Zăvoi (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) La gară s-au descoperit silexuri. Unele dintre ele par a fi paleolitice. [36]

 2. Vestigii de epocă romană.

a) Castrul roman.

În imediata apropiere a cimitirului din comună se află ruinele castrului roman de pământ.

Castrul purta în antichitate numele Agnaviae (?). [37]

¤

669. Zbegu (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

670. Zerveşti (comuna Turnu Ruieni, judeţul Caraş-Severin)

¤

671. Zgribeşti (comuna Ştiuca, judeţul Timiş)

¤

672. Zlagna (comuna Turnu Ruieni, judeţul Caraş-Severin)

¤

673. Zlatiţa (comuna Socol, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii este semnalată o aşezare de secolele II-III d.Chr. [38]

 2. Vestigii medievale.

a) Punctul Mânăstirea Cusici.

Aflată pe malul din dreapta râului Nera a fost descoperită o necropolă din secolul XVIII d.Chr., dar şi ceramică din secolele XIV-XV d.Chr. şi câteva fragmente ceramice atribuite epocii bronzului.

Aici se pare că a funcţionat o mănăstire prin din secolul XV d.Chr. şi avea hramul Sfinţii luminători sârbi Simion şi Sava. Se păstrează ruinele bisericii acesteia. [39]

b) Punctul Stari Selo.

Aici se află o vatră medievală cu ceramică de secolul XIV d.Chr., uneori smălţuită. [40]

¤

674. Zmogotin (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

675. Zoina (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

676. Zolt (comuna Fârdea, judeţul Timiş)

¤

677. Zorani (comuna Margina, judeţul Timiş)

¤

678. Zorile (comuna Copăcele, judeţul Caraş-Severin)

¤

679. Zorlencior (comuna Zorlenţu Mare, judeţul Caraş-Severin)

¤

680. Zorlenţu Mare (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctele Codru, Dealul Giurii, Icrelişte, Negruşa, Valea Sacă, Sălaşul lui Momac şi Obârşia Alunişului.

Cele şase puncte sunt situate unul lângă altul, pe dealurile de la NE de sat, la o distanţă de aproximativ 4 km de acesta. Aşezarea este descoperită în anul 1892.

Aceasta a fost redescoperită în anul 1961 şi cercetată sistematic între anii 1962-1964. Alte săpături s-au efectuat în anii 1973-1975. Autorii cercetării sistematice consideră că aici există trei niveluri de locuire (I-III).

Situl aparţine epocii neolitice (Vinča B_1-2, B₂/C).

Aici ar fi şi surse de silex. [41]

¤