625. Valcani (comuna Dudeştii Vechi, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) La circa 5 km NV de sat, în stânga drumului Valcani – Beba Veche, se află o movilă de pământ. [1]

b) La circa 1,7 km NV de sat, pe malul din dreapta Arancăi, este cartată o movilă de pământ. [2]

c) Punctul Râtul lui Petac.

La circa 3 km sud de sat, pe locul numit Şura, se află o movilă de pământ. [3]

 2. Descoperiri monetare.

a) Aici s-a descoperit un denar republican roman emis de L. Antestius Gragulus. [4]

¤

626. Valea Bistrei (comuna Zăvoi, judeţul Caraş-Severin)

¤

627. Valea Bolvaşniţa (comuna Mehadia, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Izvorul Ungurului.

Înainte de intrarea în localitate, la circa 350-400 m faţă de podul de peste râul Bolvaşniţa şi la circa 100 m vest de izvor, s-a descoperit ceramică eneolitică. [5]

b) Punctul Luncă.

Zona de interes arheologic se află în imediata vecinătate a intersecţiei drumului spre Valea Bolvaşniţa cu şoseaua europeană.

Materialele arheologice descoperite aparţin primei epoci a fierului. [6]

c) Punctul Săliştea.

Zona este situată pe malul din stânga râului Bolvaşniţa. Reţinem doar toponimicul. [7]

2. Vestigii de epocă romană.

a) De aici provine un fragment de inscripţie. [8]

3. Vestigii medievale.

a) La circa 3 km de Mehadia, cu ocazia săpăturilor arheologice la castrul roman, a fost identificat un cimitir medieval. [9]

b) Punctul Grobişte.

Pe panta unui deal situat la nord de sat, într-o livadă, au fost descoperite morminte, fără inventar funerar. [10]

¤

628. Valea Lungă Română (comuna Coşteiu, judeţul Timiş)

¤

629. Valea Mare (comuna Fârliug, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul localităţii, în cimitirul satului şi la vest de acesta, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. (aici se practica metalurgia fierului). [11]

2. Descoperiri monetare.

a) De aici provine o monedă preromană. [12]

3. Mine şi cariere.

a) Aici a funcţionat o spălătorie de aur antică. [13]

¤

630. Valea Minişului (comuna Bozovici, judeţul Caraş-Severin)

¤

631. Valea Oreviţa (comuna Sicheviţa, judeţul Caraş-Severin)

¤

632. Valea Ravensca (comuna Sicheviţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii medievale.

a) În localitate s-au descoperit cruci de piatră aparţinând unui cimitir necercetat sistematic. [14]

¤

633. Valea Răchitei (comuna Şopotu Nou, judeţul Caraş-Severin)

¤

634. Valea Roşie (comuna Şopotu Nou, judeţul Caraş-Severin)

¤

635. Valea Sicheviţei (comuna Sicheviţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Depozite de bronzuri.

a.1.) Într-un loc neprecizat între Valea Sicheviţa şi Valea Ravensca s-a descoperit, în anul 1965, un depozit de bronzuri (Sicheviţa I – seria Moigrad-Tăuteu, Ha B₁). [15]

a.2.) Punctul Valea Sicheviţei.

La Sălaşul lui Gruiţa s-a descoperit, în anul 1972, un depozit de bronzuri (Sicheviţa III – seria Cincu-Suseni, Ha A_1-2). [16]

b. În apropiere de Vârful Cioaca se găseşte Sălaşul lui Iedu.

Aici s-au descoperit artefacte databile la mijlocul epocii bronzului. [17]

c. Pe Vârful Cioaca s-a descoperit o toartă de vas de tip ansa lunata. [18]

¤

636. Valea Timişului (comuna Buchin, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Sub casa lui Dumitru Munteanu se află o aşezare neolitică (cultura Vinča). Tot aici a apărut şi ceramică romană de secolele II-III d.Chr. [19]

b) Punctul Rovină.

În hotarul localităţii Valea Timişului, la aproximativ 2,5 km spre nord de aceasta şi aproximativ 1 km NV de comuna Buchin, se află acest punct.

S-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Tiszapolgár, grupului cultural Balta Sărată (două subniveluri, unul cu elemente Gârla Mare-Žuto Brdo) şi culturii Basarabi, aşezarea având trei niveluri distincte de depunere. [20]

c) Punctul Rât.

Este situat la 500-600 m sud de Rovină şi la 30-40 m nord de pârâul care taie terasa. Aşezarea aparţine culturii Basarabi.

Aici se vede şi drumul roman. [21]

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Tăbărâşte.

Punctul se află la 400 m NV de sat, pe marginea terasei a doua a Timişului, lângă locul unei vechi sonde.

Materialele ceramice sunt hallstattiene. [22]

b) Punctul La Nemţi.

La 600-700 m nord de Rovină sunt două movile funerare cu diametrul de 5-6 m, respectiv 8-10 m şi înălţimea de 1 m. [23]

3. Vestigii dacice.

a) Ovidiu Bozu aminteşte, în hotarul localităţii, o aşezare dacică. [24]

4. Vestigii de epocă romană.

a) În sat sunt urme de construcţii romane. Resturile se află la aproximativ 35-40 m de drumul roman Dierna – Tibiscum şi se datează în secolele II-III d.Chr. [25]

¤

637. Valeadeni (comuna Buchin, judeţul Caraş-Severin)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Gomile sau Trei Gomili.

În plantaţia de pomi fructiferi sunt vizibile trei movile din pământ. [26]

¤

638. Valeapai (comuna Ramna, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Valea Pietrii.

De aici provine faună preistorică. [27]

2. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Islaz.

În acest punct din hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. [28]

3. Descoperiri monetare.

a) În bibliografie se aminteşte o monedă preromană. [29]

4. Mine şi cariere.

a) În jurul localităţii există un afloriment care pare a fi fost exploatat în perioada romană. [30]

¤

639. Vama Marga (comuna Marga, judeţul Caraş-Severin)

¤

640. Var (comuna Obreja, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul În Grădini.

Aici se află fragmente ceramice preistorice şi resturile unei construcţii romane. [31]

b) Punctul Dos sau La Dos.

Fragmente ceramice preistorice aparţinând culturii Coţofeni, epocii bronzului (grupul cultural Balta Sărată) şi Hallstattului timpuriu. [32]

c) La sud de Dealul Panga au fost descoperite materiale arheologice neolitice şi altele aparţinând culturii Coţofeni. [33]

2. Vestigii preistorice.

a) La circa 50 m nord de drumul Iaz – Var (la circa 1 km NE de Complexul de vaci) se găsesc materiale ceramice Ha B. [34]

b) Punctul Dâlmă.

Fragmente ceramice atipice, preistorice. [35]

c) Punctul Vânile Mari.

Fragmente ceramice preistorice atipice. [36]

3. Vestigii Latène.

a) Lângă Grajdurile CAP Var au fost identificate materiale ceramice de secolele V-IV î.Chr. [37]

b) În zona Pârâului lui Hoba au fost descoperite fragmente ceramice dacice de secolele IV-II î.Chr. [38]

¤

641. Variaş (comună, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Variaşca Humca, Ciriceva Humca sau Nagy Halom.

La aproximativ 2,5 km NV de comună, la întretăierea hotarelor cu Periam şi Satu Mare, se află o movilă de pământ de dimensiuni mari, cu diametrul de circa 45 m şi înălţimea de 5 m (cota 104). [39]

b) Pe hotarul cu localităţile Variaş şi Satu Mare, la 2,5-3 km nord de comună, în stânga şi dreapta drumului Variaş – Satu Mare, se află două movile de pământ. [40]

c) Punctul Ketfelska Humka sau La Hotar.

La aproximativ 5 km SE de comună, aproape de intersecţia hotarelor cu Satchinez şi Gelu, este amplasată o movilă de pământ. Ea se află pe malul din dreapta al firului de apă ce curge prin valea Pământul Alb, având cota 102. [41]

d) La circa 5 km SE de sat, pe malul din stânga al aceluiaşi fir de apă, în stânga drumului Variaş – Biled, se află o movilă de pământ. [42]

e) Punctul Humka Viting.

La circa 3,5 km SE de comună, pe malul din stânga al aceluiaşi fir de apă, în partea din dreapta drumului Variaş – Biled, se află o movilă de pământ. [43]

f) Punctul Craliţa.

În apropierea movilei precedente, la SV de ea, se află o altă movilă. [44]

g) La circa 4,5 km SV de comună, pe malul din stânga al firului de apă care curge pe Valea Apei, în stânga drumului Variaş – Bulgăruş, se află o movilă de pământ. [45]

h) La 5,5, km SV de comună, la câteva sute de metri de intersecţia hotarelor cu Pesac şi Periam, în partea din stânga drumului Variaş – Bulgăruş, se află o movilă de pământ. [46]

i) La circa 4 km SV de vatra comunei, pe hotarul cu satul Pesac, în dreapta drumului Variaş – Bulgăruş, se află o movilă de pământ. [47]

2. Vestigii preistorice.

a) Din hotarul localităţii provine un celt-ciocan din bronz care face parte dintr-un depozit de bronzuri din seria Jupalnic-Turia (Ha A₂). [48]

3. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit o tetradrahmă şi doi denari republicani romani. [49]

b) Aici s-a descoperit o monedă din bronz de la Constans. [50]

¤

642. Varniţa (comuna Şiştarovăţ, judeţul Arad)

¤

643. Vălişoara (comuna Bucoşniţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) La circa 150 m SE de gara Vălişoara este o aşezare hallstattiană. [51]

 2. Movile de pământ.

a) La circa 200-250 m SE de punctul unde Pârâul Groapa Copaciului părăseşte terasa a doua a Timişului este semnalată o movilă de pământ cu diametrul de 15 m şi înălţimea de 1,5 m. [52]

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Şes.

La 400 m SV de sat şi la aceeaşi distanţă NNE de gara CFR Vălişoara, la extremitatea nordică a terasei II a Timişului, s-a identificat o aşezare romană. [53]

b) Punctul Ogaşul cu Ţigle.

În acest punct, situat pe partea din stânga Văii Copaci, se găseşte – la fel ca peste vale, în punctul numit Dunga Miluicii – mult material tegular. Poate că aici au existat cărămidării romane. [54]

¤

644. Văliug (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii dacice.

a) Puncte arheologice pe coastele Muntelui Semenic, înspre râul Bârzava: Pădurea Grădiştii, Pietrele scrise, Groposu.

Chiar dacă descoperirea unor artefacte se lasă aşteptată, între cercetătorii locului se crede cu tărie că multe dintre peisajele posibil antropice ale locului se datorează dacilor. [55]

2. Descoperiri monetare.

a) În dreptul km 7 al şoselei Văliug – Reşiţa s-au descoperit cinci monede romane. [56]

b) De aici provine o monedă preromană. [57]

c) Punctul Poarta Albă.

De aici provin doi denari romani republicani şi trei denari romani imperiali (poate că aceste monede fac parte din tezaurul de la Cuptoare). [58]

3. Vestigii medievale.

a) În hotar, pe coasta Semenicului, se află locul numit Morminz sau Mormânţiu. [59]

4. Schitul ortodox poartă hramul Sfântul Ilie. [60]

¤

645. Vărădia (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Chilii sau La Chilii.

Dealul este situat în apropierea satului. În 1881 se semnalează aici o aşezare preistorică.

Primele cercetări sunt realizate în anul 1883.

Acum se descoperă o aşezare de epoca bronzului înconjurată în trei părţi cu şanţuri de apărare. Fortificaţia pare a fi, mai degrabă, cea de epocă romană.

În vestul dealului se afla un cimitir de incineraţie în urne mari.

Cercetările mai noi au arătat că este vorba despre o aşezare hallstattiană în care au apărut şi materiale arheologice Basarabi.

Tot de aici provine şi un colier de bronz din Ha A₁.

Tot în acest punct din hotar se aminteşte o cetate dacică.

Castrul roman (Arcidava) are dimensiunile de 214 / 132 m.

În timpul săpăturilor s-au descoperit 26 monede romane.

Aici se află şi o biserică medievală de secol XII d.Chr. şi o necropolă de secolele XIV-XV d.Chr.

Tot în acest punct a existat şi o mănăstire ortodoxă cu hramul Sfântul Nicolae. [61]

b) Punctul Flemondina.

Acesta este un loc din hotarul satului, unde s-au descoperit, în anul 1888, fragmente ceramice asemănătoare cu cele de pe Chilii. [62]

2. Descoperiri preistorice.

a) Într-un loc, mai sus de biserică, s-au găsit două pumnale din bronz care s-au pierdut. [63]

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Pustă Rovină, Pustă sau Rovine.

Aici, în Lunca Caraşului, este semnalat un castru roman de piatră, refăcut dintr-unul de pământ.

Castrul auxiliar de piatră are dimensiunile de 154 / 172 m.

S-au executat săpături arheologice şi în aşezarea civilă a castrului, pe malul din stânga Caraşului. [64]

4. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Dâmbul Odăii.

În stânga castrului s-au descoperit urmele unei aşezări de secolele III-IV d.Chr. [65]

b) Punctul Moara lui Imbroane.

Aici apar sporadic, la arătură, fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [66]

c) Lângă şoseaua spre Grădinari au fost descoperite fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [67]

5. Vestigii prefeudale.

a) Urme medievale timpurii de secolele VII-IX dChr. [68]

¤

646. Vârciorova (comuna Bolvaşniţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul La Copaci.

La circa 1,5-2 km sud de Vârciorova există urmele unei construcţii romane. [69]

2. Vestigii medievale.

a) La circa 200-250 m NV de construcţia romană, în vale, s-a descoperit ceramică medievală timpurie. [70]

b) Punctul Seliştea Bahnei.

Pe dealurile Bechet şi Dubovna aflate la nord de sat, în zona Bahnea Iloviţa, s-au descoperit materiale arheologice medievale. [71]

c) Punctul Seliştea Ţarovăţ.

La vest de Ilova se află o vatră medievală. [72]

3. Movile de pământ.

a) Pe drumul din sat spre Sălaşul lui Adam, NE de localitate, în prima vale, după trecerea firului de apă, pe stânga, sunt semnalate mai multe movile mari, apropiate între ele. [73]

4. Vestigii de arheologie industrială.

a) În zona acestor movile s-a cercetat o glăjărie. [74]

5. Mine şi cariere.

a) Rocile utile de aici par a fi fost exploatate în epoca romană. [75]

¤

647. Verendin (comuna Luncaviţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Descoperiri monetare.

a) Aici s-ar fi descoperit un tezaur monetar. [76]

2. Mine şi cariere.

a) Cariera Verendin.

Aceasta a fost exploatată în epoca romană (probabil), medievală şi modernă. [77]

¤

648. Vermeş (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Movile de pământ.

a) În hotar este semnalat microtoponimul Gomila. [78]

2. Vestigii daco-romane.

a) Punctul La Slovaci.

Pe o terasă a Pogănişului, la poalele Dealului Opriş, au fost descoperite fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [79]

b) Punctul Grindu Petrii.

În hotarul satului s-au descoperit fragmente ceramice de secolele IV-V d.Chr. [80]

3. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit un tezaur monetar format din 7 piese emise de Constans (secolul IV d.Chr.). [81]

¤

649. Victor Vlad Delamarina (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) La 1 km NV de comună şi la 200 m în stânga şoselei spre Lugoj, lângă Valea Răchitei, au apărut urmele unei aşezări daco-romane. [82]

b) La circa 350 m de ieşirea din comună, în partea din dreapta drumului spre Honorici, pe o terasă, a fost identificată o aşezare daco-romană. [83]

¤

650. Vinga (comună, judeţul Arad)

1. Vestigii preistorice.

a) Din hotarul localităţii provine un topor din piatră cu gaură pentru fixarea cozii. [84]

b) Pe teritoriul localităţii au fost descoperite mai multe obiecte fără precizarea locului de descoperire:

b.1.) Un ciocan de piatră, o cute, un vas pentru topit bronzul, un topor din cupru cu braţele în cruce şi un topor de bronz.

b.2.) O apărător de braţ din bronz, fragmentar.

b.3.) O brăţară de bronz databilă în Ha A₁. [85]

c) La circa 200 m SV de punctul Izvor, pe o terasă înaltă tăiată de şoseaua Arad – Timişoara a fost semnalată o aşezare Tiszapolgár. [86]

d) La circa 500 m de punctul Izvor, pe o terasă înaltă situată la sud de Hanul turistic, a fost identificată o întinsă aşezare de epoca bronzului în centrul căreia se află un megaron (?). [87]

e) Punctul Pârâul Raţelor.

La sud de localitate şi la nord de pârâul amintit se află o staţiune Tisa cu elemente Bucovăţ. [88]

2. Movile de pământ.

a) Punctul Moghile.

Acest microtoponim se află în hotarul comunei. [89]

3. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Izvor.

La sud de localitate au fost descoperite fragmente ceramice atribuite neoliticului (cultura Banatului) şi epocii bronzului (cultura Vatina). [90]

4. Vestigii daco-romane.

a) În partea de hotar dinspre Jadani a fost descoperit un urcior cu toartă databil în secolele II-IV d.Chr. [91]

b) Într-un loc neprecizat s-a descoperit un urcior cu două toarte databil între secolele II-IV d.Chr. [92]

c) Pe aici trece a treia linie a valurilor din Banat. [93]

5. Vestigii medievale.

a) Fără precizarea locului descoperirii se aminteşte o amuletă din lemn ornamentată antropomorf. [94]

b) În secolul XIV aici funcţiona o biserică de mir. [95]

¤

651. Virişmort (comuna Birghiş, judeţul Arad)

1. Vestigii medievale.

a) În secolul XVII d.Chr. se poate să fi existat o biserică de mir. [96]

¤

652. Vişag (comuna Victor Vlad Delamarina)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Valea Bogarului.

În albia râului s-a descoperit, în anul 1965, la confluenţa Pârâului Bogaru cu Pârâul Satului, o piesă din cremene databilă în paleoliticul superior, dar şi o aşezare aparţinând aceleiaşi perioade. [97]

b) În hotarul localităţii se află o aşezare neolitică. [98]

c) Punctul Sălaşul cu Paie.

La est de localitate, pe terasa de la poalele Dealului Bogarului, s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Coţofeni. [99]

d) Punctul Brük sau Bric.

Materialele arheologice de epoca bronzului de aici s-au descoperit pe un teren plantat cu meri, pe ambele laturi ale şoselei Lugoj – Reşiţa, înaintea intersecţiei acestuia cu drumul comunal spre Vişag, şi se încadrează în partea timpurie şi mijlocie a perioadei epocii bronzului.

Aici se află şi o necropolă de incineraţie care conţine şi elemente hallstattiene. [100]

e) Punctul Dealul Satului.

La 2,5 km de localitate, în punctul Râtul Scăii, s-a descoperit o aşezare hallstattiană (Basarabi). [101]

f) Punctul Dealul Ţăpuşa.

În acest punct se află o aşezare hallstattiană de tip Gornea – Kalakača şi Basarabi. [102]

2. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Ţarina Bătrână.

Pe panta Văii Rodaice se află zgură şi materiale ceramice încadrabile între secolele III-IV d.Chr. [103]

b) Pe o terasă a Pârâului Ciuca, la circa 2 km nord de răscrucea drumului Sacoşu Mare – Vişag, s-a descoperit ceramică de secolele III-IV d.Chr. şi zgură. [104]

c) La 1 km nord de drumul spre Vişag a fost descoperită o aşezare daco-romană. [105]

d) La 1 km de crucea aflată pe drumul Vişag – Reşiţa, la 200 m sud de drum, pe un platou, se află urme de cuptoare de redus minereul de fier şi daco-romane. [106]

3. Movile de pământ.

a) Punctul Gomile.

La SV de sat, sunt semnalate trei movile de pământ de dimensiuni impresionante (înalte de 8-10 m şi cu diametre cuprinse între 60 şi 80 m). [107]

b) La aproximativ 1 km nord de drumul care uneşte satul cu şoseaua Lugoj – Reşiţa, după o curbă spre stânga a drumului de exploatare 23.03, se află trei movile de pământ cu aspect artificial, cu diametrele de aproximativ 4 m şi înălţime de 0,75 m. [108]

4. Descoperiri monetare.

a) În zona Văii Cinca s-au descoperit monede romane târzii. [109]

b) Punctul Crucea lui Dica.

Pe panta Dealului Vlădoane, la NV de sat, s-au descoperit trei monede de secolul IV d.Chr. [110]

c) Pe panta aceluiaşi deal s-a descoperit întâmplător o monedă de la Probus. [111]

¤

653. Vizejdia (comuna Lovrin, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de tip sarmatic. [112]

b) Pe malul din dreapta al râului Giucoşinului, la 200 m de înaltă tensiune, au apărut urmele unei aşezări daco-romane. [113]

c) La 200 m est de aşezarea precedentă a apărut o nouă aşezare daco-romană. [114]

c) Pe o terasă înaltă, la 200 m de Staţia de pompare şi la circa 400 m SE de aşezarea precedentă a fost identificată o aşezare daco-romană. [115]

2. Movile de pământ.

a) Pe malul din dreapta a Pârâului Giuroşin, la 3,3 km vest de sat, se află o movilă de pământ. [116]

b) Două movile de pământ sunt amplasate la SV de sat, de o parte şi de alta a drumului Sânnicolau Mare – Comloşu Mare. [117]

c) La 1,5 km SE de sat, în hotar cu Gottlobul, în dreapta căii ferate Lovrin – Nerău, a fost cartată o movilă de pământ. [118]

d) Pe terenul satului Vizejdia se află mai mulţi „tumuli funerari”. 10 dintre aceştia au fost cercetaţi. [119]

3. Vestigii prefeudale.

a) În hotarul localităţii este amintită o necropolă de inhumaţie de secolele VII-IX d.Chr. [120]

4. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri monetare de monede de tip KΩΣΩN. [121]

b) În hotar sunt semnalaţi mai mulţi denari republicani romani. [122]

c) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană (monede de la Antoninus Pius şi Marcus Aurelius). [123]

d) În hotarul satului au apărut 43 de monede romane dintre care 41 erau din bronz şi datau din secolul IV d.Chr. [124]

¤

654. Vizma (comuna Secaş, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Gomilă.

La hotarul dintre Vizma şi Brâznic, pe Valea Dominuţului, în dreapta firului de apă, la 6 km nord de Vizma, se află o movilă de pământ cu diametrul de 30 m şi înălţimea de 4 m. [125]

¤

655. Vodnic (comuna Lupac, judeţul Caraş-Severin)

¤

656. Voislova (comuna Zăvoi, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii de epocă romană.

a) Castrul de pământ (Pons Augusti) de aici are 36 / 47 m. [126]

b) Lângă staţia de cale ferată este semnalată o movilă de pământ. Tot aici se află şi resturile unui burgus sau statio romană cu aşezarea civilă aferentă. [127]

¤

657. Voiteg (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Materialele arheologice de epoca bronzului de aici se încadrează în partea târzie a perioadei (necropola plană de incineraţie). [128]

2. Vestigii daco-romane.

a) Pe o terasă aflată peste drum de moară şi de staţia CFR, spre est, au fost descoperite fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [129]

3. Vestigii medievale.

a) Aici s-a descoperit o necropolă maghiară de secolul X d.Chr. [130]

4. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează monede imperiale romane izolate. [131]

b) Aici s-a descoperit o monedă de aur de la Constantinus II. [132]

¤

658. Vrani (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Islaz.

Locuirea din epoca bronzului şi prima epocă a fierului a fost localizată de-a lungul Pârâului Ciclova pe o mare întindere. Tot aici apar şi materiale ceramice de secolele III-IV d.Chr. [133]

b) Punctul Dealul Morişchii.

Aici este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. şi urme din prima epocă a fierului (cultura Basarabi).

Necropola de aici este medievală timpurie. [134]

¤

659. Vrăniuţ (comuna Răcăşdia, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Iagodărie sau La Godărie.

La SV de sat, pe malul râului, s-au descoperit fragmente ceramice neolitice, Basarabi, de secol IV d.Chr. şi medievale timpurii (secol XII d.Chr.). [135]

b) Punctul Uliţa Popii.

Pe marginea nordică a satului s-a descoperit un vas mare în care era îngropat un copil datat în secolele III-IV d.Chr.

Săpăturile efectuate aici au dus la descoperirea unui nivel de secolele III-IV d.Chr. şi un altul de secolele XIII-XIV d.Chr. [136]

c) Punctul Livezi.

În hotarul localităţii, pe malul din stânga Pârâului Ciclova, la sud de sat, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr., alta de secolele VIII-IX şi una de secolele XII-XIII d.Chr.

Tot aici este şi o necropolă de secolele XII-XIV d.Chr. [137]

2. Vestigii preistorice.

a) La hotarul dintre Vrăniuţ şi Răcăşdia a fost identificată o aşezare neolitică. [138]

b) Pe malul din stânga al râului Ciclova se află o aşezare hallstattiană. [139]

3. Vestigii daco-romane.

a) Punctele Cuibul Stârcului, Cărămidărie, Ogoară şi Rovine.

În toate aceste puncte apar materiale ceramice încadrabile în secolul IV d.Chr. [140]

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Movila Mică (Mare ?).

În acest punct din hotar s-a descoperit ceramică medievală. [141]

¤

660. Vucova (comuna Chevereşu Mare, judeţul Timiş)

¤