Universitatea

ARHEOLOGIA DIN TRANSILVANIA
MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE

   

BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS

X

Arheologie şi istorie (II)

Descoperiri din Banat

Autor: Sabin Adrian LUCA. Editura Economică, Sibiu 2005. Web: Cosmin Suciu

T. 

1. Epoca paleolitică; 2. Epoca neolitică şi eneolitică; 3. Epoca bronzului; 4. Hallstatt; 5. Latène; 6. Epoca daco-romană; 7. Epoca prefeudală; 8. Epoca medievală

Nr. crt. (din lucrare)

Denumirea localităţii

Jud.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

588.

Tapia (municipiu Lugoj)

TM

-

-

-

-

X

-

-

-

592.

Teremia Mare (comună)

TM

-

-

-

-

X

X

X

X

593.

Teremia Mică (comuna Teremia Mare)

TM

-

-

-

-

-

X

-

-

594.

Teregova (comună)

CS

-

-

-

-

X

X

-

-

596.

Ticvaniu Mare (comună)

CS

-

-

X

X

-

-

X

-

597.

Ticvaniu Mic (comuna Ticvaniu Mare)

CS

-

-

-

-

-

X

-

X

598.

Timişoara (municipiu captală de judeţ)

TM

-

X

X

X

X

X

X

X

599.

Tincova (comuna Sacu)

CS

X

X

-

X

X

X

X

-

600.

Tirol (comuna Doclin)

CS

-

-

-

X

-

-

-

-

601.

Tisa Nouă (comuna Fântânele)

AR

-

-

-

-

-

-

-

X

602.

Toager (comuna Giera)

TM

-

-

-

-

-

X

-

-

603.

Tomeşti (comună)

TM

-

-

-

-

-

-

-

X

604.

Tomnatic (comuna Giera)

TM

-

-

-

-

-

X

X

X

607.

Topleţ (comună)

CS

-

X

-

-

-

X

-

X

608.

Topolovăţu Mare (comună)

TM

-

X

-

X

-

-

-

X

612.

Turnu-Ruieni (comună)

CS

-

-

-

-

-

X

-

X

588. Tapia (municipiu Lugoj, judeţul Timiş)

 1. Movile de pământ.

a) La nord de sat sunt menţionate, fără alte precizări, două movile de pământ. [1]

 2. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează o tetradrahmă de tip Filip II. [2]

¤

589. Târgovişte (comuna Balinţ, judeţul Timiş)

¤

590. Târnova (comună, judeţul Caraş-Severin)

¤

591. Temereşti (oraş Făget, judeţul Timiş)

¤

592. Teremia Mare (comună, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Viile Huncii sau Huncă-Vii.

La circa 100 m NV de tumulul Hunca Mare se află un grind de formă ovoidală care este alături de vechiul drum comunal spre Nerău. Materialele arheologice colectate aparţin secolelor II-IV, V-IX şi X-XI d.Chr. [3]

b) Punctul La Movile sau Groapa cu Şerpi.

La 900 m sud de localitate se află acest punct în care s-a descoperit ceramică hallstattiană.

Aici sunt şi două movile de pământ, pe malul din stânga Pârâului Giuroşin, în stânga căii ferate Lovrin – Nerău şi în stânga drumului spre Kikinda. Movila mai sudică are aproximativ 4 m înălţime, iar cea mai nordică aproximativ 2,5 m. Diametrele lor sunt cuprinse între 20 şi 25 m. [4]

c) Punctul Câmpul Giucoşin.

La nord de intravilanul localităţii, pe drumul judeţean 59 C, în dreptul km 25,2, spre vest, pe partea din dreapta şoselei, la circa 250 m de canalul Giucoşin, pe un grind aplatizat, s-a identificat o aşezare dacică. Între materialele arheologice culese se află, după părerea descoperitorilor, şi artefacte daco-romane. [5]

d) Punctul Movila Mileva.

Între bornele kilometrice 21,7 şi 21,5 drumul judeţean 59 C străbate un grind de pe care s-au recoltat materiale arheologice daco-romane şi medievale. [6]

 2. Vestigii preistorice.

a) De aici provine un celt din bronz. [7]

 3. Movile de pământ.

a) Punctul Gomila Mare, Hunca Mare sau Köpfhügel.

La 2,3 km est de localitate se află mai doi tumuli care fac parte dintr-un ansamblu tumular dezvoltat în hotarele satelor Nerău şi Vizejdia în jurul Gomilei Mari. [8]

b) Punctul Schlierhügel.

Movila de pământ este amplasată la circa 1,2 km SV de vatra comunei, pe malul din dreapta Pârâului Giuroşin şi are diametrul de circa 25 m, iar înălţimea de circa 2 m. [9]

c) La circa 1,5 km SE de comună, în partea din dreapta a drumului Teremia Mare – Comloşu Mare, în apropierea hotarului cadastral dintre cele două comune, se află o movilă de pământ cu diametrul de circa 30 m şi înălţimea de 2,5 m. [10]

 4. Descoperiri monetare.

a) În localitate, în apropierea tumulului Humca Mare, s-au descoperit monede romane. [11]

b) Aici s-a descoperit o monedă de la Constantinus I şi o alta de la Traianus. [12]

c) De aici provine o monedă mică de bronz de la Constans. [13]

¤

593. Teremia Mică (comuna Teremia Mare, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) La NV de sat se văd urmele unei mari aşezări daco-romane. [14]

 2. Movile de pământ.

a) Punctul La Cimitir.

La circa 3 km NE de vatra satului, în partea din stânga drumului de legătură Nerău – Dudeştii Vechi, pe malul din stânga Pârâului Vâna Mare, este cartată o movilă de pământ. [15]

¤

594. Teregova (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul La Luncă sau La Hideg.

Castrul roman (Ad Pannonios) se află în hotarul comunei Teregova pe locul numit ca mai sus. Acesta este la 2 km nord de sat, la confluenţa Hidegului cu Timişul.

Urmele castrului se disting la suprafaţă mai ales pe latura sa de vest, dar şi pe latura de sud. Mare parte din ziduri au fost scoase pentru a fi folosite la alte construcţii.

Prima fază a castrului a fost de pământ.

Aşezarea civilă se află la vest de castru. [16]

 2. Descoperiri monetare.

a) În anul 1874 s-a descoperit un tezaur format din monede preromane. [17]

b) Aici s-a descoperit un denar roman imperial. [18]

c) Din arealul localităţii provin două monede romane (Hadrianus şi Elagabalus). [19]

¤

595. Teş (comuna Brestovăţ, judeţul Timiş)

¤

596. Ticvaniu Mare (comună, judeţul Caraş-Severin)

 1. Vestigii preistorice.

a) Depozite de bronzuri.

a.1.) Aici s-au descoperit câteva brăţări din bronz provenind din hotarul localităţii (Ticvaniu Mare I). [20]

a.2.) Depozitul de bronzuri datat Ha A1-A2 (Ticvaniu Mare II – seria Cincu-Suseni) s-a descoperit la nord de localitate. [21]

 b) Pe platoul de deasupra comunei, lângă râul Caraş, s-au descoperit în anul 1874 câteva obiecte din bronz şi fier.

Cercetările de suprafaţă arată că aici se află o fortificaţie din Hallstattul timpuriu. [22]

c) Punctul La Cimitir.

În hotar, mai jos de cimitirul actual, în apropiere de iaz, la cotul botului de deal sunt semnalaţi mai mulţi tumuli. Pot să fie aceiaşi cu cei din hotarul cu Ticvaniu Mic. [23]

 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Ferma Pomicolă numărul 2.

La liziera livezii, în unghiul de 90o format de drumurile de acces în fermă, există o necropolă Ha A1 şi o aşezare medievală timpurie de secolele VIII-IX d.Chr. [24]

¤

597. Ticvaniu Mic (comuna Ticvaniu Mare, judeţul Caraş-Severin)

 1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Lunca Rât.

În acest punct din hotar se află două movile de pământ. [25]

 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Gomile sau Moghile.

Aici, la vest de sat, se află câteva movile funerare hallstattiene.

Tot aici este o aşezare de secolele III-IV d.Chr. (practicarea metalurgiei fierului) şi o aşezare medievală de secol XIV d.Chr. [26]

 3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Creastă.

În apropierea haltei CFR Greoni s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr. [27]

b) Punctul Sălişte.

Acesta este la hotarul cu Agadiciul. În secolele III-IV d.Chr. se practica aici metalurgia fierului. [28]

¤

598. Timişoara (municipiu reşedinţă de judeţ, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Pe teritoriul localităţii s-au descoperit mai multe topoare de cupru de tip Jászladány, varianta Bradu sau altele. [29]

b) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit o daltă de cupru. [30]

c) În hotarul localităţii s-a descoperit un atelier din epoca bronzului. [31]

d) Punctul Freidorf IV.

Aşezarea neolitică (Vinča A) se află la circa 500 m est de strada Anton Bacalbaşa. [32]

 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Freidorf.

Punctul se află în zona de vest a municipiului Timişoara, în hotarul comunei suburbane Freidorf, în imediata vecinătate a şoselei E 94.

Aici s-au identificat mai multe puncte cu descoperiri arheologice: A (aici predomină ceramica preistorică, neolitică şi eneolitică în special), B (cu ceramică de secolul II-IV d.Chr.) şi C, D, E (cu descoperiri neolitice, hallstattiene şi medievale de secolele VII-IX d.Chr.). Punctele nu sunt situate la o distanţă prea mare unul faţă de celălalt.

Descoperirile eneolitice târzii ţin de cultura Tiszapolgár şi Baden cu influenţe Coţofeni. Pe întinsul aşezării s-au semnalat şi elemente ale bronzului timpuriu.

Pe acest teritoriu se semnalează descoperiri monetare aparţinând perioadei secolelor II î.Chr.-II d.Chr.

În acest punct se semnalează descoperiri de tip sarmatic şi trei morminte gepide (secol V d.Chr.). [33]

b) Punctul Mehala II.

Într-un teren agricol aparţinând de fostul CAP Mehala, în spatele centrului cooperativei, la vest de perimetrul oraşului la o distanţă aproximativă de 100 m, se distinge pe teren o mică denivelare.

Materialele arheologice recoltate aici aparţin perioadei dacice clasice (secolele I î.Chr.-I d.Chr.), secolelor IV-V d.Chr. şi secolelor XVII-XVIII. [34]

c) Punctul Mehala IV.

Nu departe de Mehala III, pe o suprafaţă agricolă aflată pe marginea unei albii secate sunt mai multe aşezări vechi. Acestea se pot încadra în eneolitic (Tisa II), cultura Coţofeni, sfârşitul primei vârste a fierului, Latène, secolele IV-V, VIII-IX şi XVII-XVIII d.Chr. [35]

d) Punctul Cioreni.

Tot aici s-au descoperit şi urme neolitice (punctul numit, uneori, Ronaţ), un mormânt din epoca metalelor, fragmente ceramice de secolele V-VI d.Chr. şi o necropolă medievală timpurie de inhumaţie (secolele X-XI d.Chr.). [36]

e) Punctul Pădurea Verde.

Materialele arheologice de epoca bronzului de aici se încadrează în partea târzie a perioadei, dar şi la începutul Hallstattului (morminte).

Aici s-a descoperit un depozit de bronzuri (seria Cincu-Suseni, Ha A1-2) (Timişoara I).

Tot aici s-a descoperit un mormânt sarmatic (alte materiale arheologice de secolele III-V d.Chr.) şi o spadă medievală.

Tot aici se află urmele unei aşezări de secolele IX-X d.Chr. [37]

f) Punctul Fratelia.

Cea mai veche aşezare omenească de aici aparţine culturii Starčevo-Criş, faza a II-a. Alte materiale arheologice neolitice aparţin culturii Vinča, faza A (pentru descoperirile neolitice sunt două zone: Cărămidărie şi Combinat).

În acest punct s-a cercetat o aşezare (22 locuinţe) şi o necropolă plană de incineraţie (peste 200 de gropi) de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul celei hallstattiene.

De aici provine un mic depozit-atelier de bronzier (Timişoara II).

În Cărămidărie s-au descoperit două celturi izolate.

Aici se află şi o aşezare medievală de secolele VIII-IX d.Chr. [38]

g) Punctul Fratelia, Cariera Fabricii de cărămizi.

De aici provin fragmente ceramice neolitice încadrabile în cultura Banatului, faza I. [39]

h) Punctul Parcul Central.

Aici se află o necropolă plană de incineraţie. [40]

 3. Vestigii Latène.

a) Punctul Mehala III.

Dintr-un punct amplasat în imediata vecinătate a perimetrului oraşului, la V de acesta, ca şi de calea ferată Timişoara – Arad, provin fragmente ceramice din Latène C-D.

Din acelaşi punct provine şi un călcâi de lance din fier cu bune analogii în lumea celtică. [41]

 4. Vestigii de perioadă romană.

a) Valul Roman.

Valul trece prin marginea estică a cartierului Freidorf, coteşte spre NE după traversarea canalului Bega şi părăseşte oraşul prin marginea estică a cartierului Mehala. [42]

 5. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Mehala I.

În imediata vecinătate a cantonului de cale ferată, pe un teren agricol relativ plan care prezintă o uşoară pantă înclinată N-S au fost descoperite fragmente ceramice de secolele IV-V d.Chr. [43]

b) Punctul Ronaţ.

De aici provine ceramică neolitică.

În apropiere de gara Timişoara-Ronaţ s-a descoperit, în anul 1980, o aşezare aparţinând perioadei secolelor III-IV d.Chr. [44]

 6. Vestigii prefeudale.

a) Punctul Podul Modoş.

În acest punct, situat la periferia oraşului, s-a descoperit un grup de morminte de inhumaţie (avare), orientate E-V, încadrate între secolele VIII-IX d.Chr. [45]

b) Punctul Teatrul Naţional.

Pe locul actualei clădiri a teatrului se apune că ar fi existat o incintă circulară, dublă, avară. [46]

 7. Vestigii medievale.

a) Cetatea Timişoarei este atestată documentar pentru prima dată în anul 1212 d.Chr. sub denumirea castrum regium Themes. Este imposibil de precizat dacă cetatea era în acea vreme de pământ sau de piatră. [47]

b) Mănăstiri.

Mănăstire dominicană este atestată din secolul XIV d.Chr.

Mănăstirea franciscană este amenajată în secolul XVIII d.Chr.

Mănăstirea iezuită cu hramul Sfântului Gheorghe este atestată din secolul XVIII d.Chr.

Mănăstirea franciscanilor bulgari este adusă în locul iezuiţilor în secolul XVIII d.Chr. [48]

c) Punctul Piaţa Operei.

Aici s-au descoperit resturi ale sistemului de fortificaţie Vauban. [49]

 8. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri monetare preromane (cartierele Cetate, Mehala – zona Balta Verde, strada Miciurin – B-dul Cetăţii, Plugarilor, podul peste Bega în spatele Catedralei Ortodoxe, cartierul Fabric – Vii, Mehala, Fabric, Freidorf, parcul Eminescu, Trubadur, Josefin). [50]

b) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri monetare imperiale romane (cartierele Cetate, Mehala, Circumvalaţiunii, Fabric, Freidorf, Iosefin, Fratelia şi locuri necunoscute din oraş). [51]

c) Între Timişoara şi Sânandrei s-a descoperit, în anul 1958, un tezaur monetar format din monede imperiale romane. [52]

d) În anul 1891 s-au descoperit 32 de aurei de la Augustus. [53]

e) Între Timişoara şi Chişoda Veche s-a descoperit o  monedă constantiniană prost conservată. [54]

f) Aici s-a descoperit o monedă bizantină din bronz (secolul VI d.Chr.). [55]

g) O monedă bizantină de la Iustinian I s-a descoperit la Pădurea Verde. [56]

h) În Cimitirul eroilor s-a descoperit o monedă de secolul X d.Chr. [57]

¤

599. Tincova (comuna Sacu, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Selişte.

Aşezarea paleolitică a fost descoperită în anul 1958 şi se află la 20 km nord de Caransebeş, pe malul din dreapta Timişului, în apropiere de satul Tincova, la SE de acesta.

Urmele arheologice descoperite în săpături aparţin musterianului şi paleoliticului superior (Aurignacian) (Selişte II – 200 m nord).

Aici s-ar fi exploatat silexuri şi în neolitic. [58]

b) Punctul Dealu Satului.

Aici se află o aşezare vinciană. [59]

c) Punctul Valea Tincoviţa.

La 50 m amonte de barăcile IPEG Caransebeş, într-o carieră, s-au descoperit fragmente ceramice preistorice. [60]

d) Punctul La Dos.

În acest punct este semnalată o aşezare hallstattiană. [61]

e) Punctul Glatină.

Către Jdioara, pe Valea Radului, se află o movilă, care a fost sondată de I. Stratan. [62]

 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Râpa Mare.

Materialele ceramice descoperite aici aparţin perioadei dacice (secolele II-I î.Chr.) şi altele încadrate între secolele VIII-X d.Chr. [63]

 3. Descoperiri monetare.

a) Punctul Valea Radului.

În acest punct din hotarul localităţii s-a descoperit un tezaur monetar roman republican (131 plus 16 plus un număr nedeterminat de monede răspândite în satele din jur). [64]

 4. Mine şi cariere.

a) Mina de fier Tincova.

Fierul se exploata aici în epoca romană. [65]

¤

600. Tirol (comuna Doclin, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) În anul 1872 s-a descoperit un celt din bronz.

b) Depozite de bronzuri.

b.1.) În 1873 s-a descoperit şi un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A1-2).

b.2.) Şi pumnalul de bronz, cu miezul mânerului din fier, descoperit aici, pare a avea aceeaşi datare, apartenenţă culturală, chiar dacă a fost descoperit cu altă ocazie şi în alt loc. [66]

¤

601. Tisa Nouă (comuna Fântânele, judeţul Arad)

1. Vestigii medievale.

a) Pe locul localităţii se afla, în secolul XIV d.Chr., o biserică. [67]

¤

602. Toager (comuna Giera, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) În dreptul pichetului de grăniceri, la 50 m SV de acesta şi la 500 m vest de sonda nr. 36 se află o întinsă aşezare daco-romană. [68]

¤

603. Tomeşti (comună, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Pe drumul dintre Româneşti şi Tomeşti, atât în dreapta cât şi în stânga acestuia, sunt semnalate movile de pământ. [69]

¤

604. Tomnatic (comuna Giera, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) Pe teritoriul localităţii, la 800 m sud de aceasta, se semnalează descoperiri de epocă daco-romană (cimitir). [70]

b) Punctul Cărămidăria.

Aici s-au descoperit semibordeie daco-romane. [71]

 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Klein Hügel.

La 1,9 km vest de sat, în partea din stânga drumului Comloşu Mare – Sânnicolau Mare şi în partea din dreapta drumului Tomnatic – Nerău, nu departe de malul din stânga unui fir de apă ce se varsă în Giuroşin, se află o movilă de pământ impunătoare, înaltă de 4,5 m şi cu diametrul de circa 50 m. Aici s-au descoperit fragmente ceramice şi două morminte cu urme de sicriu. [72]

b) Punctul Kopfhügel sau Szeiler Hügel.

La 3 km SV de sat, în hotar cu Vizejdia, se află o movilă de pământ înaltă de 3 m. În ea s-a descoperit un schelet cu urme de sicriu. [73]

c) La 25 de paşi de movila Klein Hügel se vedea, la începutul secolului, o altă movilă de pământ în care s-a descoperit un schelet şi o monedă de la Ladislau cel Sfânt. [74]

d) La est de movila Klein Hügel, în apropierea bifurcaţiei spre Tomnatic din drumul Comloşu Mare – Sânnicolau Mare, se află o movilă de pământ. În ea s-au descoperit un schelet şi o monedă de argint. [75]

e) În apropierea movilei descrise anterior s-a cercetat o dâlmă de pământ din care s-a scos un schelet de animal mare şi o fibulă romană. [76]

 3. Movile de pământ.

a) Trei movile de pământ sunt amplasate la nord şi NE de sat, pe linia hotarului cadastral cu Sânnicolau Mare şi Saravale. Dintre acestea movila nr. 2 este mai înaltă, având diametrul de circa 40 m şi înălţimea de 3,5 m. [77]

b) La 3,5 km est de vatra satului, pe partea din dreapta Pârâului Galaţca şi a drumului Tomnatic – Sânpetru mare, pe hotarul cu comuna Lovrin, se află o movilă de pământ cu diametrul de 35 m şi înălţimea de 3-3,5 m. [78]

 4. Vestigii medievale.

a) Aici s-a descoperit şi distrus o necropolă din care provin aplici de cingătoare, cercei, o spadă, un inel şi inele de tâmplă. [79]

 5. Descoperiri monetare.

a) Din localitate provin monede din secolele XII-XIII d.Chr. [80]

¤

605. Topla (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

606. Topla (comuna Mănăştiur, judeţul Timiş)

¤

607. Topleţ (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) O aşezare neolitică se află în hotarul localităţii. [81]

 2. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul localităţii, la 1 km în amonte de confluenţa Pârâului Sicheviţa cu râul Cerna, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. [82]

 3. Mine şi cariere.

a) Cariera Topleţ.

Aceasta a fost exploatată în epoca medievală şi modernă. [83]

¤

608. Topolovăţu Mare (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Joamba.

Punctul este situat la 500 m distanţă de intrarea în comună a şoselei Lugoj – Timişoara. Aici s-a descoperit o aşezare hallstattiană, dar şi fragmente ceramice neolitice atipice. [84]

 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) La 1,5 km est de sat, înspre Iosifalău, la sud de şoseaua Timişoara – Lugoj, pe platoul superior al unui deal intersectat de şosea, perpendicular pe aceasta, în arătură, este vizibilă o creastă compusă din patru movile de pământ succesive. La suprafaţa solului s-au recoltat fragmente ceramice neolitice şi medievale. [85]

 3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Dealul Coşteleac.

La NE de localitate, pe un deal plantat cu vie, arăturile au scos la iveală materiale arheologice din secolele III-IV d.Chr. [86]

¤

609. Topolovăţu Mic (comuna Topolovăţu Mare, judeţul Timiş)

¤

610. Tormac (comună, judeţul Timiş)

¤

611. Traian Vuia (comună, judeţul Timiş)

¤

612. Turnu-Ruieni (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii de epocă romană.

a) Pe Dealul Stârminiţa, aflat la 1 km NE de comună, s-au descoperit urme romane. [87]

 2. Vestigii medievale.

a) Punctul Petroniul Turnului.

Donjonul (turn-locuinţă) medieval se află la 1 km NE de comuna Turnu-Ruieni, pe Dealul Stârminiţa. Turnul are mai multe niveluri de construcţie cu câte o încăpere.

Construcţia se datează la începutul secolului al XIV-lea d.Chr. [88]

 3. Mine şi cariere.

a) Spălătoriile de aur de aici ar fi funcţionat încă din preistorie. [89]

¤


[1] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 170.

[2] Gudea şi Moţiu 1983, p. 193; Medeleţ 1994a, p. 286.

[3] Răileanu şi Gog 1983, p. 496, 499; Bejan 1985-1986, p. 234; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 171-172; Bejan şi Mare 1994, p. 322, 325; Dulea 2001, p. 243.

[4] Răileanu şi Gog 1983, p. 500; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 170; Gumă 1993, p. 296.

[5] Răileanu şi Gog 1983, p. 499-500.

[6] Idem., p. 500.

[7] Gumă 1993, p. 257, 296.

[8] Răileanu şi Gog 1983, p. 493-494, 496; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 171; Bejan şi Mare 1994, p. 322-323; 1998, p. 332.

[9] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 170.

[10] Idem., p. 170-171.

[11] Răileanu şi Gog 1983, p. 500-502.

[12] Toma-Demian 2002-2003, p. 185; Şeptilici 2002-2003, p. 301.

[13] Toma-Demian 2002-2003, p. 185.

[14] Benea 1996b, p. 292; Mare 2004, p. 208.

[15] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 172.

[16] Mitrea 1963, p. 471; 1963a, p. 596; 1964, p. 579; 1964a, p. 383; Popescu D. 1970, p. 507; Wollmann 1971, p. 439, 551-552; Gudea 1973; Chirilă şi Stratan 1975, p. 84-86; Ferenczi 1979, p. 139; Mărghitan 1980a, p. 46; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; *** 1994, p. 33; Benea 1994, p. 317; 1996b, p. 98; Benea şi Bejan 1987-1988, p. 249; 1989-1993, p. 145; Drăgoescu 1995, p. 348-349; Benea 1999, p. 177; Ardeţ L. 2004; Ardeţ şi Ardeţ 2001a; Piso 1996; Piso et alii 2002; 2003; Marcu 2004, p. 581; IDR, III, 1, p. 137.

[17] Medeleţ 1994a, p. 286.

[18] Ibidem.

[19] Şeptilici 2002-2003, p. 301.

[20] Petrovszky 1977, p. 457; Gumă 1993, p. 257, 296; Szentmiklosi şi Draşovean 2004, p. 71.

[21] Săcărin 1981; Gumă 1993, p. 257, 296; 1997, p. 15; Szentmiklosi şi Draşovean 2004, p. 71.

[22] Petrovszky 1977, p. 457; Gumă 1993, p. 296; 1995, p. 104 şi urm.

[23] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 172.

[24] Gumă 1993, p. 156, 296; 1995, p. 105-106; Gumă et alii 1996b; Medeleţ 1995a, p. 289 şi urm.; El Susi 2000a.

[25] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 172.

[26] Petrovszky 1977, p. 457; Iaroslavschi şi Lazarovici 1978, p. 257; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 172; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 145; Benea 1996b, p. 292; Ţeicu 1999-2000, p. 460; 2003, p. 361; Mare 2004, p. 208.

[27] Ţeicu 1999-2000, p. 460; Mare 2004, p. 208.

[28] Ibidem.

[29] Vulpe 1975, p. 44; Lazarovici 1975a, p. 29; Gudea şi Moţiu 1983, p. 192.

[30] Vulpe 1975, p. 74.

[31] Mărghitan 1980, p. 77; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193; Drăgoescu 1995, p. 349.

[32] Lazarovici 1979b, p. 208; 1990, p. 23; Draşovean 1989, p. 34-36.

[33] Mitrea 1966a, p. 429; Dörner 1971, p. 687, 689; Lazarovici 1977, p. 25; 1990, p. 23; Lazarovici et alii 1983; Draşovean 1989, p. 33-34; Lazarovici şi Kalmar 1993, p. 41, 42; Lazarovici şi Sfetcu 1990, p. 50; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193, 195; Luca 1985a, p. 286, 288; Kalmar 1984, p. 394-395; 1987-1988, p. 470; Kalmar şi Oprinescu 1986, p. 203; Bejan 1985-1986, p. 232; 1995, p. 78; 2004, p. 380; Ardeţ 1988; El Susi 1988; Benea şi Bejan 1987-1988, p. 255; Sânpetru 1992, p. 136; Benea 1995-1996, p. 374-376; 1996b, p. 293-294; 1997b; Gumă 1997, p. 24; Mare 1997a; 1998, p. 286-290; 1999-2000; 2002-2003, p. 202, nr. 19, 23; 2003; 2004, p. 37-38, 65, 75-79, 208-209; 2004a, p. 233-235; Mare şi Tănase 2001; 2002; Mare şi Toma 1996; Gogâltan 1995a, p. 56 şi urm.; 1999, p. 200; Rădulescu 1999-2001, p. 62; Dulea 2001, p. 243; 2002-2003, p. 258; Iambor 2002, p. 126-127; *** 1999-2000, p. 819; *** 2001, p. 808; *** 2001a, p. 809; *** 2002-2003, p. 620.

[34] Medeleţ şi Bugilan 1974, p. 83-84; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193, 194; Benea 1996b, p. 292-293.

[35] Medeleţ şi Bugilan 1974, p. 85-87; Rusu 1977, p. 204; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193, 194; Lazarovici 1983a, p. 17; Gumă 1993, p. 296; Benea 1996b, p. 292; Dulea 2001, p. 243; Mare 2004, p. 209.

[36] Radu 1979, p. 72; Bejan 1981, p. 158; 1981a, p.22; 1985-1986, p. 232; 1995, p. 40-42; 1999-2000, p. 528-529; 2004, p. 380; Bejan şi Benea 1983; Gudea şi Moţiu 1983, p. 194; Benea şi Bejan 1987-1988, p. 254-255; Sânpetru 1992, p. 136; Benea 1995-1996; 1996b, p. 293; 1999a, p. 217; Mare 1997, p. 116-117; 2002-2003, nr. 22; 2004, p. 37, 209; 2004a, p. 231-233; Muntean 1998a, p. 355; Muntean 1999-2000; Rădulescu 1999-2001, p. 62-63; Iambor 2002, p. 127.

[37] Mitrea 1966, p. 414; 1966a, p. 427; Popescu D. 1970, p. 498; 1970a, p. 437; Radu 1973; Petrescu-Dâmboviţa 1977, p. 113, 279; Gumă 1993, p. 257, 296; 1997, p. 15; Tănase 1998; Mare 1998, p. 286; 2004, p. 75; Pinter 1998, p. 376-377; 1999, p. 139-140; Medeleţ şi Tănase 2001; Iambor 2002, p. 127; Szentmiklosi şi Draşovean 2004, p. 41; *** 2001, p. 808; *** 2001a, p. 809.

[38] Lazarovici 1979b, p. 196; 1990, p. 23; Mărghitan 1980, p. 76; Luca 1985a, p. 286, 288; Mărghitan 1985, p. 1361-38; Bejan 1985-1986, p. 233; 1995, p. 78-79; Draşovean 1989, p. 9, 33; 2001; Gumă 1993, p. 154, 257, 296, 297; 1995, p. 100; Gogâltan 1993, p. 23; Medeleţ 1995a, p. 289 şi urm.; Stanciu 2000, p. 159; Dulea 2001, p. 224, 251; Szentmiklosi şi Draşovean 2004, p. 40, 41; Mare 2004, p. 209; 2004a, p. 235-236.

[39] Kalmar 1984, p. 394; Lazarovici 1990, p. 23.

[40] Gumă 1993, p. 297.

[41] Medeleţ şi Bugilan 1974, p. 85; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193.

[42] Branga 1980, p. 111; Draşovean et alii 2004, p. 16.

[43] Medeleţ şi Bugilan 1974, p. 82; Gudea şi Moţiu 1983, p. 194; Benea 1996b, p. 292; Mare 2004, p. 209.

[44] Mărghitan 1979, p. 54; Benea 1996b, p. 293.

[45] Bejan 1983a; 1985-1986, p. 232; 1995, p. 79-80; Mărghitan 1985, p. 138-139; Mare 1998, p. 291-292; 2004, p. 125-128, 209; Medeleţ 1998, p. 310; Dulea 2001-2002, p. 213, 227; Rădulescu 1999-2001, p. 63; Stanciu 2000, p. 159; Muntean şi Muntean 2001, p. 270.

[46] Dulea 2001, p. 245.

[47] Matei 1979, p. 260; Rădulescu 1999-2001, p. 65-66; Szöcs 2000, p. 8; Dulea 2001, p. 243; Iambor 2002, p. 124-126.

[48] Rusu et alii 2000, p. 269-270.

[49] Rădulescu 1979.

[50] Mitrea 1964, p. 571; 1964a, p. 373-374; 1965, p. 492; 1965a, p. 609; Glodariu 1971, p. 74, 76, 80; 1974, p. 253, 258, 273; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193; Medeleţ 1994a, p. 286-287, 288; Drăgoescu 1995, p. 349, 373; Şeptilici 2002-2003, p. 301; Gudea şi Găzdac 2004, p. 130.

[51] Mitrea 1964, p. 579; 1965, p. 499; 1965a, p. 616; Glodariu 1974, p. 294; Gudea şi Moţiu 1983, p. 194, 195; Medeleţ 1994a, p. 287, 288, 289; Drăgoescu 1995, p. 349, 373; Toma-Demian 2002-2003, p. 186-189; Şeptilici 2002-2003, p. 301; Gudea şi Găzdac 2004, p. 130; Mare 2004, p. 208.

[52] Mitrea 1965a, p. 616.

[53] Glodariu 1974, p. 294.

[54] Mitrea 1965a, p. 616.

[55] Mitrea 1971, p. 202.

[56] Mitrea 1966, p. 414; Mare 2004, p. 208.

[57] Mitrea 1967a, p. 390.

[58] Nicolăescu-Plopşor şi Stratan 1960; Popescu D. 1960, p. 577; 1960a, p. 182; 1966, p. 383; 1966a, p. 709; 1967, p. 521; 1967a, p. 357; Stratan 1962; Păunescu 1970, p. 18, 19, 34; Comşa 1971, p. 17; Mogoşanu 1960, p. 126; 1967; 1968; 1968a; 1972, p. 10-12; 1973, p. 13, 19, 22; Petrovszky 1977, p. 457-458, nota 208 cu bibliografia anterioară; Mărghitan 1979, p. 15-16; Jungbert 1985-1986, p. 394-395; Benea şi Bona 1994, p. 12-13; Păunescu 2001, p. 163-171; Boroneanţ şi Boroneanţ 2002, p. 27.

[59] Petrovszky 1977, p. 458; Lazarovici 1979b, p. 208.

[60] *** 1986, p. 351.

[61] Gumă 1993, p. 297.

[62] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 173.

[63] *** 1988, p. 273.

[64] Bălănescu 1983, p. 235; 1995, p. 194-196; Medeleţ 1994a, p. 289; Bordea 1996-1998, p. 436.

[65] Drăgoescu 1995, p. 350; Benea 1996b, p. 161; Boroneanţ 2000, p. 123.

[66] Rusu 1963, p. 208; László 1975, p. 22; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 114; Petrovszky 1977, p. 458; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 12; Săcărin 1979a, p. 112; Mărghitan 1980, p. 77, 78; Boroffka 1987, p. 70; Gumă 1993, p. 257, 297; Drăgoescu 1995, p. 334.

[67] Rusu A.A. şi Hurezan 2000, p. 68.

[68] Benea 1996b, p. 294; Mare 2004, p. 210.

[69] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 173.

[70] Gudea şi Moţiu 1983, p. 194; Benea 1996b, p. 294-295; Mare 2004, p. 210.

[71] Benea 1996b, p. 295; Mare 2004, p. 210.

[72] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 173.

[73] Ibidem.

[74] Idem., p. 174.

[75] Ibidem.

[76] Ibidem.

[77] Idem., p. 173.

[78] Ibidem.

[79] Bejan şi Mare 1998, p. 332.

[80] Drăgoescu 1995, p. 372.

[81] Petrovszky 1977, p. 459; Lazarovici 1979b, p. 208.

[82] Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea 1996b, p. 295; Mare 2004, p. 210.

[83] Boroneanţ 2000, p. 136.

[84] Lazarovici 1979b, p. 212; Moroz-Pop 1983a, p. 481; Gumă 1993, p. 297.

[85] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 174.

[86] Moroz-Pop 1983a, p. 481; Mare 2004, p. 210.

[87] Mărghitan 1980a, p. 103; IDR, III, 1, p. 141.

[88] Secară 1975; 2002; Ţeicu 1998, p. 206; Rusu A.A. 1998, p. 9, 11-12; 1999, p. 284.

[89] Rusu 1972, p. 51; Gogâltan 1998, p. 14.