588. Tapia (municipiu Lugoj, judeţul Timiş)

 1. Movile de pământ.

a) La nord de sat sunt menţionate, fără alte precizări, două movile de pământ. [1]

 2. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează o tetradrahmă de tip Filip II. [2]

¤

589. Târgovişte (comuna Balinţ, judeţul Timiş)

¤

590. Târnova (comună, judeţul Caraş-Severin)

¤

591. Temereşti (oraş Făget, judeţul Timiş)

¤

592. Teremia Mare (comună, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Viile Huncii sau Huncă-Vii.

La circa 100 m NV de tumulul Hunca Mare se află un grind de formă ovoidală care este alături de vechiul drum comunal spre Nerău. Materialele arheologice colectate aparţin secolelor II-IV, V-IX şi X-XI d.Chr. [3]

b) Punctul La Movile sau Groapa cu Şerpi.

La 900 m sud de localitate se află acest punct în care s-a descoperit ceramică hallstattiană.

Aici sunt şi două movile de pământ, pe malul din stânga Pârâului Giuroşin, în stânga căii ferate Lovrin – Nerău şi în stânga drumului spre Kikinda. Movila mai sudică are aproximativ 4 m înălţime, iar cea mai nordică aproximativ 2,5 m. Diametrele lor sunt cuprinse între 20 şi 25 m. [4]

c) Punctul Câmpul Giucoşin.

La nord de intravilanul localităţii, pe drumul judeţean 59 C, în dreptul km 25,2, spre vest, pe partea din dreapta şoselei, la circa 250 m de canalul Giucoşin, pe un grind aplatizat, s-a identificat o aşezare dacică. Între materialele arheologice culese se află, după părerea descoperitorilor, şi artefacte daco-romane. [5]

d) Punctul Movila Mileva.

Între bornele kilometrice 21,7 şi 21,5 drumul judeţean 59 C străbate un grind de pe care s-au recoltat materiale arheologice daco-romane şi medievale. [6]

 2. Vestigii preistorice.

a) De aici provine un celt din bronz. [7]

 3. Movile de pământ.

a) Punctul Gomila Mare, Hunca Mare sau Köpfhügel.

La 2,3 km est de localitate se află mai doi tumuli care fac parte dintr-un ansamblu tumular dezvoltat în hotarele satelor Nerău şi Vizejdia în jurul Gomilei Mari. [8]

b) Punctul Schlierhügel.

Movila de pământ este amplasată la circa 1,2 km SV de vatra comunei, pe malul din dreapta Pârâului Giuroşin şi are diametrul de circa 25 m, iar înălţimea de circa 2 m. [9]

c) La circa 1,5 km SE de comună, în partea din dreapta a drumului Teremia Mare – Comloşu Mare, în apropierea hotarului cadastral dintre cele două comune, se află o movilă de pământ cu diametrul de circa 30 m şi înălţimea de 2,5 m. [10]

 4. Descoperiri monetare.

a) În localitate, în apropierea tumulului Humca Mare, s-au descoperit monede romane. [11]

b) Aici s-a descoperit o monedă de la Constantinus I şi o alta de la Traianus. [12]

c) De aici provine o monedă mică de bronz de la Constans. [13]

¤

593. Teremia Mică (comuna Teremia Mare, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) La NV de sat se văd urmele unei mari aşezări daco-romane. [14]

 2. Movile de pământ.

a) Punctul La Cimitir.

La circa 3 km NE de vatra satului, în partea din stânga drumului de legătură Nerău – Dudeştii Vechi, pe malul din stânga Pârâului Vâna Mare, este cartată o movilă de pământ. [15]

¤

594. Teregova (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul La Luncă sau La Hideg.

Castrul roman (Ad Pannonios) se află în hotarul comunei Teregova pe locul numit ca mai sus. Acesta este la 2 km nord de sat, la confluenţa Hidegului cu Timişul.

Urmele castrului se disting la suprafaţă mai ales pe latura sa de vest, dar şi pe latura de sud. Mare parte din ziduri au fost scoase pentru a fi folosite la alte construcţii.

Prima fază a castrului a fost de pământ.

Aşezarea civilă se află la vest de castru. [16]

 2. Descoperiri monetare.

a) În anul 1874 s-a descoperit un tezaur format din monede preromane. [17]

b) Aici s-a descoperit un denar roman imperial. [18]

c) Din arealul localităţii provin două monede romane (Hadrianus şi Elagabalus). [19]

¤

595. Teş (comuna Brestovăţ, judeţul Timiş)

¤

596. Ticvaniu Mare (comună, judeţul Caraş-Severin)

 1. Vestigii preistorice.

a) Depozite de bronzuri.

a.1.) Aici s-au descoperit câteva brăţări din bronz provenind din hotarul localităţii (Ticvaniu Mare I). [20]

a.2.) Depozitul de bronzuri datat Ha A₁-A₂ (Ticvaniu Mare II – seria Cincu-Suseni) s-a descoperit la nord de localitate. [21]

 b) Pe platoul de deasupra comunei, lângă râul Caraş, s-au descoperit în anul 1874 câteva obiecte din bronz şi fier.

Cercetările de suprafaţă arată că aici se află o fortificaţie din Hallstattul timpuriu. [22]

c) Punctul La Cimitir.

În hotar, mai jos de cimitirul actual, în apropiere de iaz, la cotul botului de deal sunt semnalaţi mai mulţi tumuli. Pot să fie aceiaşi cu cei din hotarul cu Ticvaniu Mic. [23]

 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Ferma Pomicolă numărul 2.

La liziera livezii, în unghiul de 90^o format de drumurile de acces în fermă, există o necropolă Ha A₁ şi o aşezare medievală timpurie de secolele VIII-IX d.Chr. [24]

¤

597. Ticvaniu Mic (comuna Ticvaniu Mare, judeţul Caraş-Severin)

 1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Lunca Rât.

În acest punct din hotar se află două movile de pământ. [25]

 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Gomile sau Moghile.

Aici, la vest de sat, se află câteva movile funerare hallstattiene.

Tot aici este o aşezare de secolele III-IV d.Chr. (practicarea metalurgiei fierului) şi o aşezare medievală de secol XIV d.Chr. [26]

 3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Creastă.

În apropierea haltei CFR Greoni s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr. [27]

b) Punctul Sălişte.

Acesta este la hotarul cu Agadiciul. În secolele III-IV d.Chr. se practica aici metalurgia fierului. [28]

¤

598. Timişoara (municipiu reşedinţă de judeţ, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Pe teritoriul localităţii s-au descoperit mai multe topoare de cupru de tip Jászladány, varianta Bradu sau altele. [29]

b) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit o daltă de cupru. [30]

c) În hotarul localităţii s-a descoperit un atelier din epoca bronzului. [31]

d) Punctul Freidorf IV.

Aşezarea neolitică (Vinča A) se află la circa 500 m est de strada Anton Bacalbaşa. [32]

 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Freidorf.

Punctul se află în zona de vest a municipiului Timişoara, în hotarul comunei suburbane Freidorf, în imediata vecinătate a şoselei E 94.

Aici s-au identificat mai multe puncte cu descoperiri arheologice: A (aici predomină ceramica preistorică, neolitică şi eneolitică în special), B (cu ceramică de secolul II-IV d.Chr.) şi C, D, E (cu descoperiri neolitice, hallstattiene şi medievale de secolele VII-IX d.Chr.). Punctele nu sunt situate la o distanţă prea mare unul faţă de celălalt.

Descoperirile eneolitice târzii ţin de cultura Tiszapolgár şi Baden cu influenţe Coţofeni. Pe întinsul aşezării s-au semnalat şi elemente ale bronzului timpuriu.

Pe acest teritoriu se semnalează descoperiri monetare aparţinând perioadei secolelor II î.Chr.-II d.Chr.

În acest punct se semnalează descoperiri de tip sarmatic şi trei morminte gepide (secol V d.Chr.). [33]

b) Punctul Mehala II.

Într-un teren agricol aparţinând de fostul CAP Mehala, în spatele centrului cooperativei, la vest de perimetrul oraşului la o distanţă aproximativă de 100 m, se distinge pe teren o mică denivelare.

Materialele arheologice recoltate aici aparţin perioadei dacice clasice (secolele I î.Chr.-I d.Chr.), secolelor IV-V d.Chr. şi secolelor XVII-XVIII. [34]

c) Punctul Mehala IV.

Nu departe de Mehala III, pe o suprafaţă agricolă aflată pe marginea unei albii secate sunt mai multe aşezări vechi. Acestea se pot încadra în eneolitic (Tisa II), cultura Coţofeni, sfârşitul primei vârste a fierului, Latène, secolele IV-V, VIII-IX şi XVII-XVIII d.Chr. [35]

d) Punctul Cioreni.

Tot aici s-au descoperit şi urme neolitice (punctul numit, uneori, Ronaţ), un mormânt din epoca metalelor, fragmente ceramice de secolele V-VI d.Chr. şi o necropolă medievală timpurie de inhumaţie (secolele X-XI d.Chr.). [36]

e) Punctul Pădurea Verde.

Materialele arheologice de epoca bronzului de aici se încadrează în partea târzie a perioadei, dar şi la începutul Hallstattului (morminte).

Aici s-a descoperit un depozit de bronzuri (seria Cincu-Suseni, Ha A_1-2) (Timişoara I).

Tot aici s-a descoperit un mormânt sarmatic (alte materiale arheologice de secolele III-V d.Chr.) şi o spadă medievală.

Tot aici se află urmele unei aşezări de secolele IX-X d.Chr. [37]

f) Punctul Fratelia.

Cea mai veche aşezare omenească de aici aparţine culturii Starčevo-Criş, faza a II-a. Alte materiale arheologice neolitice aparţin culturii Vinča, faza A (pentru descoperirile neolitice sunt două zone: Cărămidărie şi Combinat).

În acest punct s-a cercetat o aşezare (22 locuinţe) şi o necropolă plană de incineraţie (peste 200 de gropi) de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul celei hallstattiene.

De aici provine un mic depozit-atelier de bronzier (Timişoara II).

În Cărămidărie s-au descoperit două celturi izolate.

Aici se află şi o aşezare medievală de secolele VIII-IX d.Chr. [38]

g) Punctul Fratelia, Cariera Fabricii de cărămizi.

De aici provin fragmente ceramice neolitice încadrabile în cultura Banatului, faza I. [39]

h) Punctul Parcul Central.

Aici se află o necropolă plană de incineraţie. [40]

 3. Vestigii Latène.

a) Punctul Mehala III.

Dintr-un punct amplasat în imediata vecinătate a perimetrului oraşului, la V de acesta, ca şi de calea ferată Timişoara – Arad, provin fragmente ceramice din Latène C-D.

Din acelaşi punct provine şi un călcâi de lance din fier cu bune analogii în lumea celtică. [41]

 4. Vestigii de perioadă romană.

a) Valul Roman.

Valul trece prin marginea estică a cartierului Freidorf, coteşte spre NE după traversarea canalului Bega şi părăseşte oraşul prin marginea estică a cartierului Mehala. [42]

 5. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Mehala I.

În imediata vecinătate a cantonului de cale ferată, pe un teren agricol relativ plan care prezintă o uşoară pantă înclinată N-S au fost descoperite fragmente ceramice de secolele IV-V d.Chr. [43]

b) Punctul Ronaţ.

De aici provine ceramică neolitică.

În apropiere de gara Timişoara-Ronaţ s-a descoperit, în anul 1980, o aşezare aparţinând perioadei secolelor III-IV d.Chr. [44]

 6. Vestigii prefeudale.

a) Punctul Podul Modoş.

În acest punct, situat la periferia oraşului, s-a descoperit un grup de morminte de inhumaţie (avare), orientate E-V, încadrate între secolele VIII-IX d.Chr. [45]

b) Punctul Teatrul Naţional.

Pe locul actualei clădiri a teatrului se apune că ar fi existat o incintă circulară, dublă, avară. [46]

 7. Vestigii medievale.

a) Cetatea Timişoarei este atestată documentar pentru prima dată în anul 1212 d.Chr. sub denumirea castrum regium Themes. Este imposibil de precizat dacă cetatea era în acea vreme de pământ sau de piatră. [47]

b) Mănăstiri.

Mănăstire dominicană este atestată din secolul XIV d.Chr.

Mănăstirea franciscană este amenajată în secolul XVIII d.Chr.

Mănăstirea iezuită cu hramul Sfântului Gheorghe este atestată din secolul XVIII d.Chr.

Mănăstirea franciscanilor bulgari este adusă în locul iezuiţilor în secolul XVIII d.Chr. [48]

c) Punctul Piaţa Operei.

Aici s-au descoperit resturi ale sistemului de fortificaţie Vauban. [49]

 8. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri monetare preromane (cartierele Cetate, Mehala – zona Balta Verde, strada Miciurin – B-dul Cetăţii, Plugarilor, podul peste Bega în spatele Catedralei Ortodoxe, cartierul Fabric – Vii, Mehala, Fabric, Freidorf, parcul Eminescu, Trubadur, Josefin). [50]

b) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri monetare imperiale romane (cartierele Cetate, Mehala, Circumvalaţiunii, Fabric, Freidorf, Iosefin, Fratelia şi locuri necunoscute din oraş). [51]

c) Între Timişoara şi Sânandrei s-a descoperit, în anul 1958, un tezaur monetar format din monede imperiale romane. [52]

d) În anul 1891 s-au descoperit 32 de aurei de la Augustus. [53]

e) Între Timişoara şi Chişoda Veche s-a descoperit o  monedă constantiniană prost conservată. [54]

f) Aici s-a descoperit o monedă bizantină din bronz (secolul VI d.Chr.). [55]

g) O monedă bizantină de la Iustinian I s-a descoperit la Pădurea Verde. [56]

h) În Cimitirul eroilor s-a descoperit o monedă de secolul X d.Chr. [57]

¤

599. Tincova (comuna Sacu, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Selişte.

Aşezarea paleolitică a fost descoperită în anul 1958 şi se află la 20 km nord de Caransebeş, pe malul din dreapta Timişului, în apropiere de satul Tincova, la SE de acesta.

Urmele arheologice descoperite în săpături aparţin musterianului şi paleoliticului superior (Aurignacian) (Selişte II – 200 m nord).

Aici s-ar fi exploatat silexuri şi în neolitic. [58]

b) Punctul Dealu Satului.

Aici se află o aşezare vinciană. [59]

c) Punctul Valea Tincoviţa.

La 50 m amonte de barăcile IPEG Caransebeş, într-o carieră, s-au descoperit fragmente ceramice preistorice. [60]

d) Punctul La Dos.

În acest punct este semnalată o aşezare hallstattiană. [61]

e) Punctul Glatină.

Către Jdioara, pe Valea Radului, se află o movilă, care a fost sondată de I. Stratan. [62]

 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Râpa Mare.

Materialele ceramice descoperite aici aparţin perioadei dacice (secolele II-I î.Chr.) şi altele încadrate între secolele VIII-X d.Chr. [63]

 3. Descoperiri monetare.

a) Punctul Valea Radului.

În acest punct din hotarul localităţii s-a descoperit un tezaur monetar roman republican (131 plus 16 plus un număr nedeterminat de monede răspândite în satele din jur). [64]

 4. Mine şi cariere.

a) Mina de fier Tincova.

Fierul se exploata aici în epoca romană. [65]

¤

600. Tirol (comuna Doclin, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) În anul 1872 s-a descoperit un celt din bronz.

b) Depozite de bronzuri.

b.1.) În 1873 s-a descoperit şi un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A_1-2).

b.2.) Şi pumnalul de bronz, cu miezul mânerului din fier, descoperit aici, pare a avea aceeaşi datare, apartenenţă culturală, chiar dacă a fost descoperit cu altă ocazie şi în alt loc. [66]

¤

601. Tisa Nouă (comuna Fântânele, judeţul Arad)

1. Vestigii medievale.

a) Pe locul localităţii se afla, în secolul XIV d.Chr., o biserică. [67]

¤

602. Toager (comuna Giera, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) În dreptul pichetului de grăniceri, la 50 m SV de acesta şi la 500 m vest de sonda nr. 36 se află o întinsă aşezare daco-romană. [68]

¤

603. Tomeşti (comună, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Pe drumul dintre Româneşti şi Tomeşti, atât în dreapta cât şi în stânga acestuia, sunt semnalate movile de pământ. [69]

¤

604. Tomnatic (comuna Giera, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) Pe teritoriul localităţii, la 800 m sud de aceasta, se semnalează descoperiri de epocă daco-romană (cimitir). [70]

b) Punctul Cărămidăria.

Aici s-au descoperit semibordeie daco-romane. [71]

 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Klein Hügel.

La 1,9 km vest de sat, în partea din stânga drumului Comloşu Mare – Sânnicolau Mare şi în partea din dreapta drumului Tomnatic – Nerău, nu departe de malul din stânga unui fir de apă ce se varsă în Giuroşin, se află o movilă de pământ impunătoare, înaltă de 4,5 m şi cu diametrul de circa 50 m. Aici s-au descoperit fragmente ceramice şi două morminte cu urme de sicriu. [72]

b) Punctul Kopfhügel sau Szeiler Hügel.

La 3 km SV de sat, în hotar cu Vizejdia, se află o movilă de pământ înaltă de 3 m. În ea s-a descoperit un schelet cu urme de sicriu. [73]

c) La 25 de paşi de movila Klein Hügel se vedea, la începutul secolului, o altă movilă de pământ în care s-a descoperit un schelet şi o monedă de la Ladislau cel Sfânt. [74]

d) La est de movila Klein Hügel, în apropierea bifurcaţiei spre Tomnatic din drumul Comloşu Mare – Sânnicolau Mare, se află o movilă de pământ. În ea s-au descoperit un schelet şi o monedă de argint. [75]

e) În apropierea movilei descrise anterior s-a cercetat o dâlmă de pământ din care s-a scos un schelet de animal mare şi o fibulă romană. [76]

 3. Movile de pământ.

a) Trei movile de pământ sunt amplasate la nord şi NE de sat, pe linia hotarului cadastral cu Sânnicolau Mare şi Saravale. Dintre acestea movila nr. 2 este mai înaltă, având diametrul de circa 40 m şi înălţimea de 3,5 m. [77]

b) La 3,5 km est de vatra satului, pe partea din dreapta Pârâului Galaţca şi a drumului Tomnatic – Sânpetru mare, pe hotarul cu comuna Lovrin, se află o movilă de pământ cu diametrul de 35 m şi înălţimea de 3-3,5 m. [78]

 4. Vestigii medievale.

a) Aici s-a descoperit şi distrus o necropolă din care provin aplici de cingătoare, cercei, o spadă, un inel şi inele de tâmplă. [79]

 5. Descoperiri monetare.

a) Din localitate provin monede din secolele XII-XIII d.Chr. [80]

¤

605. Topla (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

606. Topla (comuna Mănăştiur, judeţul Timiş)

¤

607. Topleţ (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) O aşezare neolitică se află în hotarul localităţii. [81]

 2. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul localităţii, la 1 km în amonte de confluenţa Pârâului Sicheviţa cu râul Cerna, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. [82]

 3. Mine şi cariere.

a) Cariera Topleţ.

Aceasta a fost exploatată în epoca medievală şi modernă. [83]

¤

608. Topolovăţu Mare (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Joamba.

Punctul este situat la 500 m distanţă de intrarea în comună a şoselei Lugoj – Timişoara. Aici s-a descoperit o aşezare hallstattiană, dar şi fragmente ceramice neolitice atipice. [84]

 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) La 1,5 km est de sat, înspre Iosifalău, la sud de şoseaua Timişoara – Lugoj, pe platoul superior al unui deal intersectat de şosea, perpendicular pe aceasta, în arătură, este vizibilă o creastă compusă din patru movile de pământ succesive. La suprafaţa solului s-au recoltat fragmente ceramice neolitice şi medievale. [85]

 3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Dealul Coşteleac.

La NE de localitate, pe un deal plantat cu vie, arăturile au scos la iveală materiale arheologice din secolele III-IV d.Chr. [86]

¤

609. Topolovăţu Mic (comuna Topolovăţu Mare, judeţul Timiş)

¤

610. Tormac (comună, judeţul Timiş)

¤

611. Traian Vuia (comună, judeţul Timiş)

¤

612. Turnu-Ruieni (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii de epocă romană.

a) Pe Dealul Stârminiţa, aflat la 1 km NE de comună, s-au descoperit urme romane. [87]

 2. Vestigii medievale.

a) Punctul Petroniul Turnului.

Donjonul (turn-locuinţă) medieval se află la 1 km NE de comuna Turnu-Ruieni, pe Dealul Stârminiţa. Turnul are mai multe niveluri de construcţie cu câte o încăpere.

Construcţia se datează la începutul secolului al XIV-lea d.Chr. [88]

 3. Mine şi cariere.

a) Spălătoriile de aur de aici ar fi funcţionat încă din preistorie. [89]

¤