574. Şag (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Gostat.

Locuirea neolitică se află pe o terasă care mărgineşte un fost braţ al Timişului, lângă cantină. [1]

b) Punctul Şag II.

În vatra satului s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Tiszapolgár. [2]

c) Dintr-un loc necunoscut provine un mormânt de incineraţie din vremea culturii Cruceni-Belegiš. [3]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Pe teritoriul localităţii, peste drum de grădina-restaurant din comună, se semnalează descoperiri de epocă romană, dar şi din perioada migraţiilor (secolele VII-IX d.Chr.). [4]

3. Vestigii daco-romane.

a) La 200 m est de localitate valul roman trece Timişul. [5]

4. Vestigii medievale.

a) Punctul La Pompă.

Pe malul din stânga Timişului, vizavi de terasa-restaurant de la Şag, s-a descoperit ceramică postromană şi medievală timpurie. [6]

b) Mănăstirea ortodoxă de maici este construită lângă Pădurea Girocului. Ea este ridicată la mijlocul secolului XX şi are hramul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul. [7]

5. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un tezaur monetar format din drahme emise de oraşele Apollonia şi Dyrrhachium. [8]

b) La 4 km SE de localitate s-a descoperit o monedă romană de secolul IV d.Chr. [9]

¤

575. Şagu (comună, judeţul Arad)

1. Vestigii preistorice.

a) Din partea de SV a satului provine o daltă neolitică, şlefuită dintr-o rocă vulcanică. [10]

b) Punctul Valea Viilor.

În perimetrul fostei ferme viticole nr. 5 se semnalează ceramică hallstattiană. [11]

2. Vestigii daco-romane.

a) La limita de vest a comunei, în partea din stânga a căii ferate Timişoara – Arad, se află o întinsă aşezare de secolele III-IV d.Chr. Câmpul cu resturi arheologice se întinde pe mai mulţi pinteni de deal aflaţi pe malul unui pârâu. [12]

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Pădurice sau La Pădurice.

Aici, la marginea de nord a comunei, lângă un mic iaz, se află o pădurice de salcâmi. În acest loc apar în mod frecvent resturi de schelete omeneşti. Par a fi resturile cimitirului primilor colonişti germani. [13]

b) În secolul XIV d.Chr. este atestată o biserică de mir. [14]

¤

576. Şandra (comuna Biled, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Centrul Satului.

Într-un vas de lut ornamentat cu linii şi spirale s-a descoperit un depozit de bronzuri (cultura Vatina sau Gârla Mare; Bz D-Ha A). [15]

2. Vestigii daco-romane.

a) Conducta de CO₂ porneşte din Parcul Şandra de-a lungul drumului de acces şi apoi de-a lungul drumului Şandra – Becicherecul Mic. Ea atinge o aşezare daco-romană. [16]

¤

577. Şanoviţa (comuna Ghizela, judeţul Timiş)

1. Vestigii medievale.

a) Documentul de la 11 ianuarie 1608 menţionează movilele de hotar dintre satele Şanoviţa, Cadar şi Duboz. [17]

¤

578. Şemlacu Mare (comuna Gătaia, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) De aici provin obiecte izolate realizate din bronz. [18]

2. Vestigii medievale.

a) Aici a fiinţat un important târg medieval. [19]

b) Pe teritoriul localităţii este o mănăstire  cercetată arheologic. Ea se datează între secolele XII-XIII d.Chr. (benedictină). Mai apoi biserica ei a fost folosită drept biserică parohială. [20]

¤

579. Şemlacu Mic (comuna Gătaia, judeţul Timiş)

1. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea Săraca.

Mănăstirea ortodoxă este în afara satului, pe malul Pârâului Lunca. Ea are hramul Intrarea Sfintei Fecioare în Biserică şi a fost construită în secolul XV d.Chr. [21]

2. Descoperiri monetare.

1. Punctul Mănăstirea Săraca.

a) Aici s-a descoperit în condiţii necunoscute o monedă de bronz de la Constantius II. [22]

b) În hotarul localităţii s-a descoperit în perioada interbelică o monedă constantiniană. [23]

¤

580. Şipet (comuna Tormac, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) Pe malul din stânga râului Beriniu, sub linia de înaltă tensiune, pe o terasă care coboară dinspre nord spre Valea Tofăii, s-a descoperit o aşezare daco-romană. [24]

b) Pe malul din dreapta al râului Beriniu a fost descoperită o aşezare daco-romană. [25]

c) În stânga drumului local spre Liebling, pe o terasă spre Tofaia, pe malul din stânga râului, s-a descoperit o aşezare daco-romană. [26]

d) Pe malul din stânga râului Ghigheduşului, pe o terasă, la 3 km de Folia, s-au descoperit vetre de cuptoare pentru reducerea minereului de fier. [27]

e) La 300 m de aşezarea de la punctul 1d, separată de o vale, se află o mică terasă locuită de daco-romani. [28]

f) La 500 m de remize, pe o terasă lină, spre Valea Ghigheuşului, au apărut fragmente ceramice daco-romane. [29]

g) La 4 km de şoseaua Folea – Şipet, pe malul din stânga pârâului Rusin, în zona cu linia de înaltă tensiune, s-a descoperit o aşezare daco-romană. [30]

¤

581. Şiştarovăţ (comună, judeţul Arad)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) În apropierea valului antic se semnalează o aşezare preistorică. [31]

2. Vestigii prefeudale.

a) Din zona localităţii provine ceramică prefeudală. [32]

3. Vestigii medievale.

a) Punctele Dealu La Morminţi şi Dâmbu Hotărele.

Cele două microtoponime se află în hotarul localităţii. [33]

4. Descoperiri monetare.

a) În secolul XIX s-a descoperit un tezaur monetar compus din 276 monede dacice de tipul Filip II. [34]

b) Tot în secolul XIX s-a descoperit, într-o grădină, o monedă barbară (drahmă) de un tip neprecizat. [35]

¤

582. Şopotu Nou (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii de epocă romană.

a) S-a reuşit reconstituirea traseului drumului roman între Şopotu Nou şi Sasca. [36]

¤

583. Şopotu Vechi (comuna Dalboşeţ, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Sălişte.

Aici s-au descoperit fragmente ceramice de secolele II-III d.Chr. (cu urme de prelucrare a fierului) şi din secolele XIII-XIV d.Chr. [37]

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Sâul lui Bădescu.

În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice hallstattiene. [38]

3. Vestigii daco-romane.

a) La 300 paşi spre vest de punctul Dragomireana, la suprafaţa solului, se găsesc fragmente ceramice şi tegulare romane. [39]

b) Punctul Sâul lui Bădescu.

La 800 m est de punctul Dragomireana, apar fragmente ceramice şi tegulare romane. [40]

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Mârvilă sau Mârvila.

În acest punct s-au cercetat 47 morminte medievale timpurii, datate între secolele XII-XIII d.Chr., şi o fortificaţie din prima epocă a fierului.

În necropola medievală de aici s-au descoperit şi monede. [41]

5. Descoperiri monetare.

a) În anul 1878, pe coasta unui deal mâncat de ploi, s-a descoperit un tezaur monetar preroman. [42]

¤

584. Şoşdea (comuna Măureni, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul La Hodaie sau Odăi.

De pe raza localităţii provin artefacte eneolitice (cultura Tiszapolgár), dar şi de secolul IV d.Chr.

De aici provine un topor din cupru de tip Pločnik şi un altul de formă nedefinită. [43]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

1. Punctele Zgurile Mari şi Zgurile Mici.

a) Pe terasa înaltă a Bârzavei, spre hotarul cu Ghertenişul, se află o vatră de sat medieval (secolul XIV d.Chr.).

Tot aici se află şi resturile metalurgiei practicate între secolele III-IV d.Chr. [44]

3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Munteanu.

La est de localitate, pe valea râului Bârzava, s-au descoperit resturi de activitate siderurgică alături de fragmente ceramice databile în secolul IV d.Chr. În articolul lui E. Iaroslavschi mai sunt amintite şi alte puncte în care apare zgură, nedatate arheologic: Între Râuri, În Izlaz şi La Par. [45]

b) Punctul Giuri Can.

Punctul se află în partea de SE a satului şi a fost sondat în anul 1962. Aici sunt trei movile aplatizate din care localnicii iau zgură pentru amenajarea curţilor.

Cuptoarele descoperite cu prilejul săpăturilor sistematice se datează în secolul IV d.Chr. [46]

c) Punctul Drăgulescu.

Aici se află resturile unei aşezări de secolele III-IV d.Chr. (practicarea metalurgiei fierului). [47]

4. Vestigii medievale.

a) Spre SE de sat s-a cercetat o fortificaţie din lemn şi două complexe arheologice de secolele XII-XIII d.Chr. [48]

¤

585. Ştinăpari (comuna Cărbunari, judeţul Caraş-Severin)

¤

586. Ştiuca (comună, judeţul Timiş)

 1. Movile de pământ.

a) La 500 m SV de sat, pe panta văii, se află o movilă de pământ cu aspect artificial, având diametrul de circa 15 m şi înălţimea de 3 m. [49]

¤

587. Şuşca (comuna Pojejena, judeţul Caraş-Severin)

 1. Vestigii preistorice.

a) Pe o pantă la 100 m sud de şosea, în dreptul kilometrului 11, la est de sat, este o aşezare Starčevo-Criş. [50]

b) Între Şuşca şi Pojejena se află un grup mic de movile funerare care datează din Hallstattul mijlociu şi târziu.

Fără alte precizări, se semnalează pe teritoriul localităţii un mormânt de incineraţie, poate din acelaşi punct ca mai sus. [51]

2. Vestigii medievale.

a) În hotarul localităţii este pomenită o necropolă medievală de secol XI d.Chr. [52]

¤