505. Sacoşu Mare (comuna Darova, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Valea Codrului.

Aşezarea aparţinând culturii Tiszapolgár se află într-un punct situat la NV de sat, între două dealuri plantate cu vii (Culmea Luciului la nord şi Dealul Codrului la SV) şi de drumul comunal spre Silagiu.

Faţă de aşezarea medievală timpurie de la Burău, cea eneolitică se află la circa 800 m, mergând spre vest, în direcţia cursului apei.

Tot aici s-au descoperit şi materiale ceramice daco-romane. [1]

b) Tezaurul format din obiecte de aur a fost descoperit în anul 1961 în via mătuşii lui Nicolae Dascăl din localitate.

Descoperirea se datează la începutul perioadei hallstattiene. [2]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Izvorul Mare.

În vatra actuală a localităţii s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului suprapusă de una hallstattiană. [3]

b) Punctul Dâmbul lui Piciu.

Punctul se află la limita de vest a localităţii. Materialele arheologice colectate aparţin culturii Vatina şi epocii hallstattiene. [4]

c) Punctul Burău.

Punctul se află în Valea Codrului, la NV de localitate, la o distanţă de circa 1,5 km de localitate.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin secolelor III-IV şi VII-VIII d.Chr. [5]

3. Vestigii dacice.

a) Punctul Ogaşu Pascului sau Codru.

Punctul este situat la circa 2 km NV de localitate, în Valea Codrului. Aici s-a descoperit ceramică dacică, dar şi hallstattiană. [6]

4. Movile de pământ.

a) Punctul Dâlma.

În hotar este microtoponimul de mai sus. [7]

¤

506. Sacoşu Turcesc (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Dintr-un loc neprecizat provine un depozit din piese de metal (bronz) (epoca mijlocie a bronzului). [8]

2. Vestigii daco-romane.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană. [9]

3. Movile de pământ.

a) Punctul Gomila din hotarul Chevereşului.

Movila de pământ se află pe hotarul cu satul Chevereşu Mare. [10]

b) Punctul Movila de la Hotar.

Pe hotarul cu Stamora Română se află o movilă de pământ. [11]

4. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea franciscanilor observanţi este amplasată lângă Recaş în secolul XIV d.Chr. cu hramul Sfintei Fecioare. [12]

5. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează monede izolate de secolul IV d.Chr. [13]

b) De aici provine o monedă de argint de la Constantinus I. [14]

¤

507. Sacu (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) La şcoala din localitate sunt două piese neolitice realizate prin şlefuirea pietrei (topoare). [15]

b) Punctul Zăvoi.

Fragmente ceramice preistorice atipice. [16]

c) Punctul Bucium.

Fragmente ceramice preistorice atipice. [17]

d) Punctul Sat Bătrân.

Fragmente ceramice preistorice atipice. [18]

e) Punctul Izlaz.

Aici a fost identificat un nivel aparţinând culturii Coţofeni. [19]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Ferma Horticolă sau Ţărinioara-Pelcea.

Aici s-au descoperit fragmente ceramice aparţinând grupului cultural Balta Sărată şi altele ale culturii Basarabi. [20]

¤

508. Sadova Nouă (comuna Slatina-Timiş, judeţul Caraş-Severin)

¤

509. Sadova Veche (comuna Slatina-Timiş, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) În anul 1943 s-a descoperit în prundişul râului Timiş o piesă macrolitică de silex databilă în paleoliticul inferior. [21]

2. Descoperiri monetare.

a) În hotarul satului s-a descoperit o monedă de bronz de la Valentinianus I. [22]

¤

510. Saravale (comuna Sânpetru Mare judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) O movilă de pământ este amplasată la 3,8 km vest de vatra satului, în hotar cu Sânnicolau Mare, în preajma unui fir de apă, la 0,5 km în stânga căii ferate Periam – Sânnicolau Mare. [23]

b) La circa 4 km SV de vatra satului, de asemenea lângă un fir de apă, în partea din dreapta drumului de legătură Saravale – Tomnatic, se află o movilă de pământ. [24]

c) La circa 3,5 km sud de vatra satului, în preajma a două fire de apă, în stânga drumului de legătură Sânpetru Mare – Saravale, la sud de calea ferată Sânpetru Mare – Tomnatic, se află un grup de trei movile de pământ. Ele fac parte dintr-un grup mai mare de movile (vezi Igriş). [25]

d) La circa 5 km sud de vatra localităţii, în preajma drumului de legătură Saravale – Tomnatic, la SE de movila nr. 2 din grupul de mai sus, se află trei movile de pământ relativ apropiate între ele. [26]

e) Punctele Gomila lu' Becilă, Gomila Roscopane, Gomila lu' Mândra, Gomila de la Cearna, Movila Păduche şi Movila Planişte.

Toate aceste microtoponime se află în hotarul localităţii. [27]

2. Vestigii preistorice.

a) Din hotar provine ceramică hallstattiană. [28]

3. Vestigii daco-romane.

a) Aici s-a descoperit un mormânt daco-roman conţinând ceramică lucrată la roată şi mărgele (secolul IV d.Chr.). [29]

4. Vestigii medievale.

a) Aici se află o ruină de biserică asociată cu o ruină de clădire (mănăstire ?). [30]

¤

511. Sasca Montană (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Dubanăţ.

Peştera se găseşte în Valea Nerei, Cheile Şuşarei.

Piese din paleolitic, neolitic, epoca bronzului şi epoca medievală. [31]

b) Peştera din Colţu Cătănii.

Aceasta este situată pe Valea Gheorghe, pe versantul din stânga.

Materialul ceramic recoltat aparţine perioadei eneolitice, culturii Coţofeni, epocii bronzului, Hallstattului şi epocii medievale. [32]

c) Peştera Nr. 7 din Crno Polje.

De pe planşeul peşterii s-a recoltat o oală de lut. [33]

2. Vestigii preistorice.

a) Într-o cărămidărie s-a descoperit o spadă datată Ha A₁-B₂. [34]

3. Vestigii dacice.

a) Pe Valea Şuşarei, în dreptul unui grohotiş, s-a descoperit un fragment ceramic dacic. [35]

¤

512. Sasca Română (comuna Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin)

La est de localitate, în Cheile Nerei, se află o serie de peşteri:

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera de la Lacul Dracului.

Peştera este situată lângă Lacul Dracului la o altitudine absolută de 210 m şi la 3 m deasupra cursului Nerei.

Nu se cunosc materiale arheologice care să provină de aici. [36]

b) Peştera Boilor.

Se află lângă poteca turistică pe versantul din stânga Nerei.

În Grota Boilor se poate locui. Nu se cunosc materiale arheologice care să provină de aici. [37]

c) Peştera Gaura Porcariului.

Peştera se află la o altitudine de 240 m, cu 50 de m deasupra Nerei, în apropierea Ogaşului Porcariului.

Materiale arheologice care provin de aici aparţin eneoliticului (cultura Tiszapolgár) şi perioadei medievale. [38]

d) Peştera Dubova.

Este una dintre cele mai mari peşteri din chei. Intrarea acesteia este suspendată la 20 m înălţime. Ea se află pe versantul din stânga văii, nu departe de Ogaşului Porcariului.

Fragmentele ceramice descoperite aici aparţin neoliticului, perioadei medievale şi moderne. [39]

e) Peştera Rolului (Adam Neamţu).

Situată în Cârşia Rolului la 270 înălţime şi la 300 m în aval de Cantonul Damian, pe partea din dreapta drumului.

Fragmentele ceramice recoltate aici sunt din neolitic (cultura Sălcuţa), epoca bronzului, cea medievală şi modernă. [40]

f) Peşterile lui Vât şi Peştera lui Vât II.

Acestea sunt situate la circa 200-250 m de Valea Seacă, Padina Ulmului.

În peşteri s-au descoperit urme de locuire medievale. [41]

g) Peştera din Pânza Albinii.

Nu se cunosc materiale arheologice care să provină de aici. [42]

h) Peştera Dubovăţ.

Peştera se află în carstul din Valea Nerei.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin epipaleoliticului, epocii medievale şi secolului XVIII d.Chr. [43]

i) Peştera Gaura Hicleană.

Peştera se află în carstul din Cheile Nerei, versantul din dreapta, în dreapta Ogaşului Văii Rele, sub Vârful Ciochii.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin secolului XVIII d.Chr. [44]

j) Peştera Mare de la Găuri.

Peştera se află în carstul din Cheile Nerei, pe versantul din stânga, în Cotul Tulburii.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin eneoliticului, perioadei daco-romane, medievale şi secolului XV-XVIII d.Chr. [45]

k) Peştera Mică de lângă Peştera lui Vât.

Peştera se află în carstul din Valea Nerei, versantul din stânga, Valea Padina Ulmului, la 200 m de Valea Seacă.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin epocii medievale. [46]

l) Peştera 2 Mai.

Peştera este situată pe versantul din stânga Văii Caraşului, în dreptul tunelului fostei căi ferate înguste.

Din cavitate s-au recoltat fragmente ceramice medievale şi de epocă modernă. [47]

m) Peştera nr. 1 din Socolovăţ.

Peştera se află pe versantul din stânga al Văii Caraşului pe aceeaşi linie cu Peştera Socolovăţ. Peştera se află la aproximativ 150 m înălţime faţă de oglinda apei râului.

Fragmentele ceramice recoltate aparţin perioadei medievale şi moderne. [48]

n) Peştera Socolovăţ.

Peştera se află pe versantul din stânga Văii Caraşului, la circa 1,2-1,5 km în aval de Peştera 2 Mai la baza unui perete de stâncă de 20 m.

Fragmentele ceramice recoltate aparţin perioadei medievale şi moderne. [49]

2. Vestigii preistorice.

a) În Cimitirul ortodox s-a descoperit un silex ce poate fi neolitic. [50]

b) În zona vărsării Ogaşului Potoc în Nera s-a descoperit un gratoar. [51]

c) Punctul Cut sau Cotul Mare.

Aici s-au descoperit fragmente ceramice eneolitice. [52]

d) Punctul Priod.

Pe culme s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Coţofeni. [53]

3. Movile de pământ.

a) În hotarul localităţii se semnalează mai multe movile de pământ. [54]

4. Vestigii de perioadă romană.

a) Pe versantul din stânga Văii Cameniţa, la vreo 50 m depărtare de cursul apei, se observă cu claritate urmele drumului roman. [55]

5. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. Se amintesc şi monede. [56]

6. Mine şi cariere.

a) Mina de aur, cupru, plumb şi fier Sasca Română.

Mina de aici a funcţionat în epoca romană şi cea medievală. [57]

¤

513. Sat Bătrân (comuna Armeniş, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Dealul Bisericii, Vârful Bisericii sau Cucuiul lui Gădulea.

La aproximativ 3 km de Slatina-Timiş, pe un promontoriu care străjuieşte intrarea în sat, au fost semnalate construcţii romane.

Pare a fi vorba, însă, despre o biserică de secolele XIV-XV d.Chr.

Aici se semnalează şi inscripţii romane. [58]

2. Vestigii medievale.

a) În tradiţia locală se păstrează faptul că în punctul Cracul Popii ar fi o aşezare veche, iar în punctul Sub Motolan o necropolă. [59]

¤

514. Satchinez (comună, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Aşezarea neolitică se află la 300 m SV de localitate, pe o terasă care înaintează în fosta baltă a comunei, astăzi secată. Materialele arheologice descoperite cu prilejul cercetărilor sistematice de aici aparţin culturii Vinča şi Basarabi. [60]

b) Punctul Grădişte, Cetate sau Aşezarea IX.

La 800 m vest de sat, unde există o formă de teren cu aspect de movilă artificială, există o fortificaţie din Evul Mediu dezvoltat. Pe platoul superior s-au descoperit mai multe morminte deranjate (secolele XVIII-XIX d.Chr.), dar şi materiale ceramice neolitice (Vinča A). [61]

2. Vestigii preistorice.

a) Pe hotarul localităţii s-a descoperit un topor de cupru de tip Jászladány, varianta Bradu şi un altul mai greu de încadrat tipologic (piesele pot face parte dintr-un depozit). [62]

b) Din hotarul localităţii provine o piesă izolată din bronz şi un tipar bivalv pentru turnat topoare cu disc de tip B1. [63]

c) În hotarul localităţii se află o aşezare Gornea – Kalakača. [64]

3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Pământul Galben.

În anul 1973 s-a descoperit, cu ocazia unei periegheze, în apropierea drumului spre localitatea Variaş, 8 gropi menajere. Materialele arheologice recoltate aparţin secolelor III-IV d.Chr. [65]

b) Lângă fosta baltă a comunei s-au descoperit urme daco-romane. [66]

c) Pe partea din stânga şoselei Satchinez – Şandra, la circa 12 km vest de Staţia de 110 KW, pe o terasă care coboară într-o pantă lină, au fost descoperite resturile unei aşezări daco-romane. [67]

d) La sud de staţia de compresoare Satchinez şi la 1 km vest de şoseaua spre Şandra, a fost descoperită o aşezare daco-romană. [68]

e) Lângă sonda 935, în apropierea Parcului petrolier nr. 4, a fost descoperită o aşezare daco-romană. [69]

f) În partea din dreapta drumului spre Variaş, la nord de localitatea Satchinez, într-un mal abrupt aflat în stânga Pârâului Sixe, au fost descoperite urme de locuire daco-romană. [70]

g) Între Parcul 1 şi Parcul 2 aparţinând de schela de extracţie Şandra a fost identificată o aşezare daco-romană. [71]

h) La vest de Parcul 2, pe un mic promontoriu, în imediata apropiere a şoselei petroliere, s-a descoperit o aşezare daco-romană. [72]

4. Vestigii prefeudale.

a) Într-un loc neprecizat de pe teritoriul localităţii se află materiale ceramice de secolele VII-IX d.Chr. [73]

5. Movile de pământ.

a) Un grup format din trei movile de pământ se află amplasate la circa 3 km vest de sat, în partea din dreapta drumului Satchinez – Biled, în imediata vecinătate a acestuia. [74]

b) Punctul Sixău.

La 2,2 km NV de sat, între drumul de legătură Satchinez – Gelu şi calea ferată, se află o movilă de pământ. [75]

6. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează monede romane izolate (Diocletianus, Constantinus I, Constans, Constantius II, Valens). [76]

b) În hotarul satului s-a descoperit o monedă mică din bronz de la Constantinus. [77]

c) De pe teritoriul localităţii se cunosc 11 monede din bronz de la Constantinus I şi 3 de la Constantius II. [78]

¤

515. Satu Mare (comuna Secusigiu, judeţul Arad)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul La Vii sau Weingärden.

La vest de sat se află o măgură înaltă de 15 m înconjurată din trei părţi de albia râului Aranca şi apărată dinspre est cu un şanţ. Aşezarea are peste 5 ha şi este locuită în epoca mijlocie şi târzie a bronzului, dar – poate – şi în neolitic.

Aici s-ar afla şi o necropolă de inhumaţie din epoca bronzului.

În anul 1907 s-a adus la Muzeul din Viena un depozit de bronzuri ce poate proveni din aşezarea de mai sus. În compoziţia depozitului există şi obiecte din aur sau cupru. [79]

2. Din puncte neprecizate provin mai multe obiecte:

a) Un apărător de braţ, un pumnal din bronz şi un tipar (epoca mijlocie a bronzului).

b) O urnă fragmentară din a doua epocă a fierului.

c) Obiecte din fier, fără alte precizări.

d) Două monede de bronz din vremea lui Constantin cel Mare.

e) Doi cercei medievali din argint. [80]

 3. Vestigii preistorice.

a) La sud de sat sunt amplasate, pe malul unui dintre malurile moarte ale Arancăi, două movile de pământ, apropiate. [81]

4. Movile de pământ.

a) La sud de sat, la hotarul cu Variaşul, se află o movilă de pământ cu cota 107. [82]

b) Punctul Cimitirul Sârbesc.

La sud de sat, la vest de drumul Satu Mare – Variaş este semnalată o movilă de pământ. [83]

c) Punctul Lalica Humca.

La NE de sat, în fosta grădină domenială, se află o movilă de pământ. [84]

5. În secolul XIV d.Chr. aici funcţiona o biserică de mir. [85]

6. Descoperiri monetare.

a) Din hotarul localităţii provin doi denari republicani romani emişi de Cn. Domitius Ahenobarbus şi L. Manlius Torquatus. [86]

¤

516. Satu Nou (comuna Lovrin, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) La sud de sat au fost descoperite urmele unei aşezări daco-romane. [87]

¤

517. Săcălaz (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare neolitică. [88]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Între perimetrul oraşului Timişoara şi cel al localităţii Săcălaz, la S de calea ferată Timişoara – Jimbolia, pe un teren agricol, s-a descoperit o aşezare aparţinând secolelor IV-V d.Chr. precum şi fragmente medievale timpurii. [89]

b) Într-o movilă din hotarul localităţii s-a descoperit un inel de metal având gravată o pasăre, într-un mormânt de inhumaţie cu cal, scări de şa şi – probabil – o sabie. [90]

3. Vestigii medievale.

a) Tot în perimetrul comunei, în zona dintre calea ferată Timişoara – Jimbolia şi şoseaua care are aceeaşi rută, înainte de intersecţia acestora la E de comună, se găsesc fragmente ceramice de secolele X-XIII d.Chr. [91]

4. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează monede izolate (denari republicani romani). [92]

b) În anul 1941 s-a descoperit o monedă mare de bronz de la Iovianus. [93]

c) În anul 1874 s-a descoperit o monedă de aur de la Theodosius (II ?). [94]

d) Un antoninian de la Elagabal s-a descoperit în anul 1964 pe un drum de ţară care leagă localitatea de Sânandrei. [95]

¤

518. Săceni (comuna Traian Vuia, judeţul Timiş)

¤

519. Sălbăgel (comuna Găvojdia, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Selişte.

Aşezarea aparţinând culturii Vinča este situată într-o zonă colinară, la circa 2 km NV de satul Sălbăgel. Platoul este delimitat la NV de valea Redina de la Izvoare şi la SE de valea mlăştinoasă a Pârâului Spăiei. [96]

¤

520. Sălbăgelu Nou (comuna Sacu, judeţul Caraş-Severin)

1. Movile de pământ.

a) La circa 600 m nord de sat, la est de livada de pomi, sunt semnalate patru movile de pământ aliniate la o distanţă de 100 m una de alta. [97]

¤

521. Sălciua Nouă (comuna Pişchia, judeţul Timiş)

¤

522. Sărăzani (comuna Barna, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Trei Gomili sau Gomili.

La NE de sat, în izlaz, către satul Botineşti, sunt semnalate movile de pământ. [98]

¤

523. Sâmbăteni (comuna Păuliş, judeţul Arad)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Către Cicireni.

Între Sâmbăteni şi Păuliş, de-a lungul drumului care traversează o terasă aluvionară înaltă de 10-11 m care formează o pantă abruptă către Mureş, s-au cules mii de artefacte din mai multe perioade istorice. [99]

2. Vestigii medievale.

a) Punctul Sălişte.

Aici ar fi vechea vatră a satului. [100]

¤

524. Sânandrei (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În localitate s-a descoperit un depozit format din obiecte de cupru preistorice. [101]

b) Dintr-un loc neprecizat provine un depozit de bronzuri precum şi ceramică (epoca timpurie şi mijlocie a bronzului). Descoperirile s-au efectuat pe malul unei ape. [102]

c) De aici provin mai multe fragmente de brăţări şi o sârmă spiralică din aur, preistorice. [103]

d) Aici se află o aşezare hallstattiană. [104]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Oxenbrickel, Ocsabrickel, Ocsăplaţ sau Ocsaplaţ.

În hotar, la 500 m SE de sat, s-a descoperit o mare aşezare neolitică multistratigrafiată, aflată la 250 m SE de comună. Locul este înconjurat de foste braţe ale râului Bega.

Materialele arheologice descoperite aparţin culturii Vinča şi grupului cultural Foeni, importuri Tisa clasice şi ceramică Latène.

Tot aici se află şi o necropolă prefeudală (secolele VII-VIII / IX d.Chr.). [105]

b) La circa 100 m de Parcul 1, pe un promontoriu înconjurat cu stuf, pe traseul conductei, la circa 0,60-0,80 m adâncime, s-a descoperit o întinsă aşezare daco-romană suprapusă de o alta datat între secolele X-XII d.Chr. [106]

c) La circa 2 km spre vest pe traseul conductei apare o aşezare daco-romană suprapusă de o alta prefeudală de secolele VI-VIII d.Chr. [107]

3. Movile de pământ.

a) În hotar sunt semnalate mai multe „dâmburi” care par a fi naturale. [108]

4. Vestigii medievale.

a) În secolul XIX se mai vedea, către Cerneteaz, o cetate de pământ, dublă. Cele două incinte rotunde erau legate între ele cu şanţuri şi val. [109]

5. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează un tezaur monetar format din 75 denari republicani romani descoperit în anul 1840. [110]

b) Pe teritoriul localităţii se semnalează denari imperiali romani. [111]

c) Aici s-a descoperit o monedă din bronz de la Constantius I. [112]

d) În anul 1872 s-au descoperit două monede mici din bronz de la Constantinus I. [113]

e) Tot de aici provine o monedă din argint de la Valens. [114]

f) Un denar de la Marcus Aurelius s-a descoperit în comună. [115]

¤

525. Sângeorge (comuna Gătaia, judeţul Timiş)

¤

526. Sânmartinu Maghiar (comuna Uivar, judeţul Timiş)

1. Descoperiri monetare.

a) De aici provine, fără alte precizări, o monedă din bronz de secolul IV d.Chr. [116]

¤

527. Sânmartinu Sârbesc (comuna Peciu Nou, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) La 1,2 km est de vatra satului, în dreapta drumului Peciu Nou – Sânmartinu Sârbesc, este cartată o movilă de pământ înaltă de circa 2 m şi cu diametrul de 25 m. [117]

b) Punctul Gomila Spartă.

La intersecţia hotarelor satelor Giulvăz, Ivanda şi Sânmartinu Sârbesc se află o movilă de pământ. [118]

2. Vestigii daco-romane.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană. [119]

3. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri monetare de secolul IV d.Chr. [120]

b) În anul 1905 s-a descoperit un mic vas din lut în care se aflau monede de bronz (31 bucăţi; Constantinus I (?) şi Constans). [121]

¤

528. Sânmihaiu German (comuna Sânmihaiu Român, judeţul Timiş)

¤

529. Sânmihaiu Român (comună, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Gomilă sau Gomila lui Uliţa Gheorghe, zis Goroană.

La circa 2 km SV de sat şi la 1,5 km NV de staţia de cale ferată Parţa, traversată de un drum agricol, se află o movilă de pământ. [122]

2. Punctul Deal.

a) În partea de SV a localităţii, la ieşirea spre Diniaş, se află un tell întins ca suprafaţă. De pe suprafaţa acestuia s-au recoltat fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [123]

3. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează un denar republican şi un denar imperial roman. [124]

¤

530. Sânnicolau Mare (oraş, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare neolitică (Tiszapolgár), dar şi ceramică Tisa şi Bucovăţ. [125]

b) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit o daltă de cupru. [126]

c) Într-un punct neprecizat s-a descoperit un tipar pentru turnarea topoarelor cu marginile ridicate. [127]

d) Pe malul Arancăi, într-un loc neprecizat din hotarul localităţii s-au descoperit materiale ceramice Basarabi.

Din colecţiile vechi de la Timişoara se cunosc artefacte aparţinând culturii Basarabi. [128]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Viile Promotor sau Parcela lui Fullajtár.

În acest punct s-a descoperit o necropolă de epoca bronzului pe o movilă de pământ care este amplasată la 1,2 km SV de oraş, în partea din stânga căii ferate Periam – Valcani, pe malul Arancăi.

Materialele arheologice de aici aparţin epocii timpurii şi mijlocii a bronzului (cultura Mureş).

Tot aici s-au descoperit monede din secolul III d.Chr. până în secolul XVII d.Chr. [129]

b) Punctul Cărămidărie sau Fabrica de Cărămidă.

Punctul se află la circa 1 km de necropola descrisă anterior, la est de aceasta.

Aici se află, după toate probabilităţile aşezarea care se poate lega de necropola descrisă anterior.

În acest punct s-a descoperit şi un inel din aur (ca parte a unui cimitir gepid).

La E de fabrică s-a descoperit un lanţ, brăţări şi două securi de bronz (poate depozit de bronzuri). [130]

c) Punctul Selişte sau Sălişte.

O aşezare romană pare a se situa în acest punct aflat spre NE de Cărămidăria Veche, în stânga drumului care duce spre Saravale.

Aici s-a descoperit o monedă mare de la Iustinian în zona unui „vechi cimitir” unde s-au găsit şi un inel de bronz într-un mormânt de inhumaţie, o monedă de bronz de la Commodus şi alte patru sau cinci de la Traian, Hadrian, Marcus Aurelius, Aurelian şi Constantin cel Mare. Poate că acest loc a servit drept necropolă între secolele VI-IX d.Chr.

Aici s-au descoperit şi fragmente ceramice eneolitice târzii (Baden cu elemente Coţofeni).

În acelaşi perimetru s-au descoperit aşezări de secolele IV-VI, VIII-IX, XI-XII şi XVII-XVIII d.Chr. [131]

d) La circa 2 km vest de oraş, în dreapta drumului spre Dudeştii Vechi, se află o movilă cu diametrul de circa 30 m şi înălţimea de circa 3 m. Din cercetările de suprafaţă rezultă fragmente ceramice de epoca bronzului. [132]

e) Punctul Ana Major.

La 6 km de localitate, pe malul Mureşului, s-a distrus o movilă de pământ. Cu această ocazie s-au descoperit 11 vase întregi de la începutul epocii bronzului. Unele recipiente ceramice erau pline cu cenuşă. [133]

3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Cărămidăria Veche.

Mai la est de fabrica de cărămidă s-au descoperit fragmente ceramice romane. În zonă pare a fi funcţionat un cimitir roman.

Poate că de aici provine vasul creştinat cu monograma Sfântului Andrei. [134]

b) Punctul Cartierul Sighet.

Aici pare a fi funcţionat o aşezare romană. [135]

c) Punctul Vale.

În apropierea punctului Selişte, între drumul care duce spre Saravale şi un şanţ mare fără apă (fostl curs al Arancăi) s-a descoperit un cimitir roman din care s-au cercetat 6 morminte. [136]

4. Movile de pământ.

a) Un grup de movile sunt amplasate la circa 6 km sud de localitate, în stânga căii ferate Periam – Valcani şi în stânga drumului de legătură Sânnicolau Mare – Nerău. Diametrele lor sunt cuprinse între 15 şi 30 m, iar înălţimea între 2 şi 3,5 m. [137]

b) Două movile de pământ sunt amplasate în dreapta şi stânga căii ferate Periam – Valcani. [138]

c) La circa 6 km SE de oraş, în hotar cu Saravale, în apropierea unui fir de apă, este cartată o movilă de pământ. [139]

e) O altă movilă de pământ este situată la circa 1,5 km SE de oraş, între şosea şi calea ferată Timişoara – Sânnicolau Mare, în hotar cu satul Tomnatic. [140]

f) O movilă de pământ este semnalată la NE de Cărămidăria Veche, în partea din stânga drumului spre Saravale, în dreptul Troiţei ce marca intrarea în localitate. [141]

g) La circa 8,4 km SV de oraş, la hotarul acestuia cu satul Nerău, se află o movilă de pământ. [142]

h) Două movile de pământ, relativ apropiate între ele, se află la circa 7 km SV de oraş, în partea din stânga drumului Sânnicolau Mare – Nerău. [143]

i) Punctele Movila Lupilor, Handflandhügel, Hunca Şoşu, Hunca Farcii, Movila Ţigîncii şi Hunca Olariu.

Toate aceste microtoponime se află în hotarul oraşului. [144]

5. Vestigii prefeudale.

a) La est de oraş, în hotar cu satul Saravale, în preajma Râului Aranca, în buza unui canal de desecare, au fost descoperite câteva vestigii care aparţin unui mormânt de inhumaţie. [145]

b) Punctul Mina Major:

În zona fermei cu acelaşi nume, pe malul Mureşului, la NE de oraş, s-a descoperit un mormânt de inhumaţie alăturat mormântului unui cal. [146]

c) Punctul Jara.

Din acest punct, aflat în preajma celor două cărămidării amintite mai sus, s-au colectat piese ce ţin – după toate aparenţele – de perioada avară. [147]

6. Descoperiri monetare.

a) Din împrejurimile localităţii provine o drahmă emisă de Dyrrhachium şi o alta emisă de Apollonia. [148]

b) Aici s-a descoperit un denar imperial roman de la Hadrian. [149]

c) Punctul Selişte.

La est de oraş, pe malul Arancăi, în zona unui vechi cimitir s-au descoperit monede romane, printre care şi una de la Constantinus I. [150]

d) De aici provine o monedă din bronz de la Constans. [151]

e) Sunt semnalări de monede din bronz constantiniene. [152]

f) În anul 1939 s-a descoperit o monedă mică din bronz de la Valentinianus II. [153]

g) În hotar se semnalează monede de secolele VI-VII d.Chr. [154]

h) În hotarul localităţii s-au descoperit 24 de piese de aur (după alţii 23, 10 kilograme de metal preţios), dar şi morminte, din perioada migraţiilor.

După opinia generală a celor care publică tezaurul în anul 1799 acesta a fost vehiculat de avari. [155]

¤

531. Sânpetru Mare (comună, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) La SV de localitate se află şase movile grupate pe 3 km². fac parte dintr-un câmp tumular ce se întinde în hotarul localităţilor Saravale şi Igriş. [156]

b) Două movile de pământ sunt amplasate la 0,5 km sud de sat şi la aceeaşi distanţă una de alta. [157]

c) La 2,5 km sud de sat se află două movile de pământ amplasate la circa 300 m una de cealaltă. [158]

d) La SV de sat, pe linia hotarului cadastral cu satul Pesac, se înşiruie patru movile de pământ, amplasate la distanţe inegale între ele. [159]

e) La 5,5 km sud de sat, în preajma unui fir de apă, se află o movilă de pământ. [160]

f) Punctul Hunca Şişitac.

Movila din acest punct are dimensiuni foarte mari (înălţimea de circa 18 m şi diametrul de 41/61 m). Ea este amplasată la hotarul dintre Sânpetru Mare şi Lovrin la circa 7,5 km SV de sat şi are înălţimea absolută de 105 m. [161]

g) Punctele Jezdiceva Unca, Buriceva Unca, Gorela Unca, Vodena Unca, Şira Unca, Cosiceva Unca, Velica Unca, Sabliceva Unca, Zariceva Unca, Plavişina Unca, Mačurina Unca, Uncile Tušakanov, Radivoieva Unca (care are diametrul de circa 40 m şi înălţimea de circa 8 m), Bucurova Unca, Vrapţova Unca, Laţiceva Unca, Unca Şişitac, Pinnel Hügel şi Höne Hügel.

Toate aceste microtoponime se află în hotarul localităţii.

Unii cercetători au încercat să acrediteze ideea după care acest câmp de movile ar fi avare timpurii. [162]

2. Descoperiri monetare.

a) De aici provine un solidus barbarizat de la Helena. [163]

b) Alte referiri mai vechi de monede de la Constantinus I, Constans şi Constantius II se adresează localităţii Sânpetru German. [164]

¤

532. Sânpetru German (comuna Secusigiu, judeţul Arad)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Dealu Mare.

Dintr-un punct neprecizat de pe acest deal provin piese gravettiene. [165]

b) Punctul Izlaz.

Aici s-a descoperit întâmplător un topor de aramă cu braţele în cruce. [166]

c) Punctul Sandberg.

Aici se află o aşezare preistorică. [167]

2. Movile de pământ.

a) Punctul Wolsberg.

În acest punct din hotar se află mai multe movile de pământ. [168]

3. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Malul Înalt.

Aici s-au descoperit fragmente ceramice aparţinând culturilor Bodrogkeresztúr şi Baden. [169]

b) Punctul Fântâna Vacilor.

Din acest punct s-au recoltat materiale arheologice aparţinând culturilor Bodrogkeresztúr, Baden, un mormânt de inhumaţie fără inventar, cinci morminte sarmatice din secolele III-IV d.Chr. şi materiale de secolele X-XIII d.Chr. [170]

c) Punctul La Cărămidărie.

Aici s-a descoperit un fragment dintr-un vas eneolitic ornamentat cu o figurină feminină în altorelief, Venus de la Sânpetru German.

Tot de aici provin şi fragmente ceramice aparţinând culturii Baden. [171]

d) Punctul Rechtberg sau Hotarul Rech.

De aici provine un topor de aramă cu braţele în cruce şi două morminte de inhumaţie sarmatice (secolele III-IV d.Chr.) şi şase monede lipite una de alta (Constantin I, Constans şi Constantius).

În acest punct se află o aşezare fortificată din epoca bronzului. [172]

e) Punctul Magazin.

Aici s-a descoperit o aşezare, la marginea unei cariere de nisip, de epocă mijlocie a bronzului şi o alta hallstattiană. Tot din acest punct provine mormântul unui călăreţ avar (cu o monedă de aur) şi resturile ceramice ale unei aşezări de secolele XI-XIII d.Chr. [173]

4. Din locuri neprecizate provin:

a) O aşezare Otomani şi un depozit de bronzuri, seria Cincu-Suseni (Ha A_1-2).

b) O brăţară celtică.

c) Un denar de la Antoninus Pius şi fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr.

d) O monedă de bronz de la Constantius II.

e) Alte referiri mai vechi de monede de la Constantinus I, Constans şi Constantius II se adresează localităţii Sânpetru German. [174]

5. Vestigii prefeudale.

a) Punctul Goliat.

În acest punct s-au descoperit urme avare ce pot ţine de o înmormântare simbolică. [175]

b) Pe terenul fostului CAP s-a descoperit un mormânt de inhumaţie din secolul X d.Chr. [176]

6. Vestigii medievale.

a) Aici a existat o reşedinţă nobiliară Ecclesia Rotonda. [177]

b) În secolul XIV d.Chr. aici funcţiona o biserică de mir cu hramul Sfântului Petru. [178]

7. Descoperiri monetare.

a) Punctul Satul Nou.

Aici s-a descoperit un denar de la Traian. [179]

b) La vest de comună, lângă Canalul Aranca, s-a descoperit o monedă din secolul IV d.Chr de la Constantius II. [180]

¤

533. Sânpetru Mic (comuna Variaş, judeţul Timiş)

¤

534. Sârbova (comuna Racoviţa, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Dealul lui Novac.

La 700 m est de sat erau menţionate mai multe movile de pământ. S-a evidenţiat existenţa unor urme de locuire din epoca bronzului, prima vârstă a fierului, secolele III-IV d.Chr. şi Evului Mediu dezvoltat. [181]

¤

535. Scăiuş (comuna Fârliug, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) În islazul satului, la ieşirea din sat spre Zorlenţu Mare, pe ambele părţi ale drumului, se găseşte o aşezare neolitică (cultura Vinča).

Aici ar fi şi surse de silex. [182]

¤

536. Scărişoara (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

 

537. Sculia (comuna Gătaia, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Într-un loc neprecizat din hotarul localităţii s-a descoperit un inel de aur cu capetele în formă de „bărcuţă” (epoca mijlocie sau târzie a bronzului). [183]

¤

538. Secaş (comună, judeţul Timiş)

¤

539. Seceani (comuna Orţişoara, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii se semnalează o aşezare aparţinând purtătorilor culturii Coţofeni. [184]

b) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului. [185]

c) Pe teritoriul localităţii este o cetate de pământ necercetată arheologic. [186]

¤

540. Secăşeni (comuna Ticvaniu Mare, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii medievale.

a) Pe teritoriul localităţii sunt amintite urme medievale timpurii. [187]

b) Documentele din 14 iunie 1358, 22 martie 1363, 21 martie şi 20 mai 1378 menţionează movilele de hotar ale satului Secaş şi ale Movilei Voya. [188]

¤

541. Secu (municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Gaura Pârşului.

Peştera este situată la altitudinea de circa 50 m faţă de Peştera Gaura Turcului, la baza peretelui stâncos.

Materialele arheologice descoperite aparţin culturii Coţofeni, epocii bronzului, dacice, perioadei medievale timpurii (secolele VIII-IX d.Chr.) şi târzii. [189]

b) Peştera Gaura Turcului.

Peştera a fost fortificată în Evul Mediu. [190]

¤

542. Secusigiu (comună, judeţul Arad)

1. Vestigii preistorice.

a) Pe teritoriul comunei s-au descoperit, fără alte precizări topografice:

Un mormânt de incineraţie, probabil hallstattian. [191]

b) Punctul Dombi sau Hunci.

În marginea satului se află două movile de pământ în care s-a descoperit ceramică preistorică. Una dintre movile, sondată, arată o înălţime de 1,80 m. [192]

2. Movile de pământ.

a) Punctele Movila lui Lalica (Satu Mare), Dealul Dombii, Dealul sau Gomila Lupului.

Microtoponimele se află în hotarul localităţii. [193]

b) La circa 1200 m vest de localitate, spre malul Mureşului, se află o movilă de 160 m lungime, 60 lăţime şi 11-12 m înălţime despre care se crede că ar fi fost înălţată de avari (?), mai degrabă tell. [194]

3. Descoperiri monetare.

a) Punctul Gropile de la morminţii Borconilor.

Un tezaur de monede romane republicane într-un vas de lut (23 exemplare, 214-77 î.Chr.). [195]

¤

543. Sfânta Elena (comuna Coronini, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Aşezare Starčevo-Criş. [196]

¤

544. Sicheviţa (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Consiliul Popular (Primărie) şi Magazinul Alimentar.

Aici s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Starčevo-Criş şi o alta din Hallstatt. [197]

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Dealul Mieilor.

Dealul este situat la NE de Sicheviţa, în hotar cu Liubcova. Aici s-a identificat o fortificaţie de epoca bronzului. [198]

b) Punctul Cracul cu Morminţi.

Punctul este situat la nordul localităţii, pe coama unui deal. Sub Sălaşul lui Luca Iedul s-au găsit fragmente ceramice neolitice şi mărgele din lut ars. Acestea ar putea data necropola ca fiind neolitică. [199]

c) Punctul Ogaşul Cirinii.

În acest punct s-a descoperit material litic şi ceramică neolitică. [200]

3. Vestigii dacice.

a) Punctul Biserică.

Cu ocazia unor lucrări de reparaţii s-a descoperit un bordei dacic. [201]

b) Punctul Lângă Dispensar.

Între Gornea şi Sicheviţa, pe partea stângă a drumului s-a găsit ceramică şi zgură. Ion Dragomir consideră urmele descoperite aici a fi dacice. [202]

c) Punctul Strajă.

Aceasta este o înălţime aflată în hotarul de nord al comunei Sicheviţa la capătul Ogaşului Spărturii.

Aici se aminteşte un turn de pază dintr-o epocă neprecizată. [203]

¤

545. Silagiu (comună, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Valea Satului.

Aşezările de aici se încadrează în perioada hallstattiană şi între secolele III-IV d.Chr. [204]

2. Vestigii dacice.

a) Aici se semnalează urme dacice. [205]

3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Valea Vagimac (aceeaşi cu Făgimac de la Buziaş).

Pe această vale s-au descoperit patru aşezări daco-romane. [206]

4. Movile de pământ.

a) Punctul Hoancă sau Honcă.

Microtoponimul se află în hotarul localităţii. [207]

b) Punctul Ogaşu Turcului.

La 1 km SV de Silagiu, se semnalează mai multe movile de pământ. [208]

¤

546. Sinersig (comuna Boldur, judeţul Timiş)

¤

547. Sintar (comuna Bogda, judeţul Timiş)

¤

548. Sinteşti (comuna Margina, judeţul Timiş)

1. Descoperiri monetare.

a) Aici s-a descoperit o tetradrahmă de la Filip II. [209]

¤

549. Slatina-Nera (comuna Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Câmpul Petrilei.

În hotarul localităţii, pe culmea largă ce desparte Valea Nerei de cea a Vicinicului, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. şi o alta de secolele XIV-XV d.Chr.

Aici sunt şi urme de activitate metalurgică (secolele III-IV d.Chr.). [210]

2. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Şpiţul Bogodinţiului.

Pe partea din dreapta drumului Ciuchici – Sasca Montană, la 1 km de acesta, s-a descoperit o aşezare de secolele II-III d.Chr. [211]

b) În lunca Nerei, la sud de localitate, sunt răspândite pe o arie restrânsă materiale ceramice de secol IV d.Chr. [212]

3. Descoperiri monetare.

a) De aici provine un denar roman republican. [213]

4. Mine şi cariere.

a) Mina de aur Nera.

Autorii consideră că aici se exploata aur în vremea dacică şi medievală. Nu ar fi de mirare să fie vorba despre spălarea nisipului aurifer în zonă. [214]

5. Mănăstirea ortodoxă are hramul Schimbarea la Faţă. [215]

¤

550. Slatina-Timiş (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Gura Ilovei, Podu Ilovei sau Şăs.

Locul este cuprins între două pâraie şi se ridică cu câţiva metri deasupra locului mlăştinos de la vărsarea Ilovei în Timiş. Spre nord şi vest staţiunea este spălată de apele Ilovei, iar spre SE este tăiată parţial de şoseaua naţională.

Aşezarea aparţine din punct de vedere cultural unui aspect de sinteză între cultura Tiszapolgár şi Sălcuţa. [216]

b) Punctul Dosu.

În anul 1885 s-a descoperit în acest loc un lanţ de aur databil la sfârşitul epocii bronzului.

Dealul se află la vest de sat în stânga Timişului. [217]

2. Vestigii de epocă romană.

a) Urmele localităţii romane Masclianis, Gaganae ? (fostă localitate dacică). Se observă şi urmele drumului roman.

Urmele castrului roman nu au fost identificate, dar se cunosc monumente sculpturale şi epigrafice de aici. [218]

3. Mine şi cariere.

a) Mina de aur Slatina.

Exploatarea aurului aici s-a făcut în epoca romană şi cea medievală. [219]

4. Descoperiri monetare.

a) De aici provine un denar roman republican. [220]

¤

551. Soca (comuna Banloc, judeţul Timiş)

¤

552. Soceni (comuna Ezeriş, judeţul Caraş-Severin)

¤

553. Socol (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Krugliţa de Mijloc.

În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare Starčevo-Criş.

Aici se află o aşezare de secolele VIII-IX şi o necropolă de secolele XII-XIV d.Chr. [221]

b) Punctul Kamendin (Cameniţa) sau Paranaschi Breg.

Pe platoul dealului situat în capătul de SE al comunei, la aproximativ 2 km de Mănăstirea Baziaş şi la 4-5 km de podul de la Socol se află o mare aşezare fortificată dacică.

S-au descoperit materiale neolitice, din epoca bronzului (cultura Vatina, Gârla Mare-Žuto Brdo) şi din a doua vârstă a fierului de când pare a data şi aşezarea fortificată.

Ultimele periegheze arată că faza finală de fortificare din perioada dacică este din piatră. [222]

2. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. [223]

3. Vestigii prefeudale.

a) Dintr-un loc neprecizat provin materiale ceramice de secolele VII-IX d.Chr. [224]

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Okrugliţa.

În acest punct s-a cercetat o necropolă şi o construcţie (biserică) medievală. [225]

5. Descoperiri monetare.

a) Din localitate provine un aureus de la Tiberius. [226]

b) Din localitate provin monede romane de secolele IV-V d.Chr. [227]

c) Din Socol provine un tezaur monetar format din 731 de piese maghiare din Evul Mediu. [228]

¤

554. Socolari (comuna Ciclova Română, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Socolari.

Într-o peşteră de pe raza localităţii s-au descoperit resturi arheologice neolitice. [229]

2. Vestigii prefeudale.

a) Pe teritoriul localităţii, în Lunca Socolarului, sunt urme de locuire databile între secolele VIII-X d.Chr. [230]

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Grădina lui Sultana.

Aici apar materiale ceramice, un cimitir şi ruinele unor biserici. [231]

Punctul Dealul Cetate.

b) La 3 km SE de sat, aproape de Valea Nerei, se ridică ruinele unei cetăţi medievale (se identifică cu cetatea Ilidia). Incinta fortificată măsoară 189 / 90 m, fiind una dintre cele mai mari cetăţi cu ziduri de piatră, medievale, din Banat. [232]

4. Descoperiri monetare.

a) În lunca râului s-au descoperit monede dacice. [233]

¤

555. Spata (comuna Bara, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctele Dombiţ, Gomila de la Holde şi Gomila din Târşeli.

Aceste microtoponime se găsesc în hotarul localităţii. [234]

¤

556. Stamora Germană (comuna Moraviţa)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit fragmente ceramice din epoca timpurie a bronzului. [235]

b) Aici se află o necropolă plană de incineraţie. [236]

2. Movile de pământ.

a) La vest de sat s-au semnalat patru movile de pământ, înşiruite de la nord la sud, înalte de 0,5-0,8 m, pe care s-ar fi găsit fragmente ceramice şi pietre. [237]

3. Descoperiri monetare.

a) În colecţia numismatică MBT se află o monedă din bronz de la Valens. [238]

¤

557. Stamora Română (comuna Sacoşu Turcesc, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Gomila din Pusta Mică.

La 1,7 km de sat, în partea din dreapta drumului Stamora Română – Liebling se află o movilă de pământ. [239]

b) Punctul Movila de la Hotar.

Aceasta se află la hotarul cu Sacoşu Turcesc. [240]

¤

558. Stanciova (comuna Recaş, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctele Gomila Watalya şi Gomila Grosch.

La nord de sat şi de Valea Bratinoselo sunt amplasate cele două movile de pământ. [241]

¤

559. Stăncilova (comuna Şopotu Nou, judeţul Caraş-Severin)

¤

560. Steierdorf (oraşul Anina, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera de lângă Steierdorf.

De aici provine ceramică preistorică atipică. [242]

¤

561. Străneac (comuna Sicheviţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Străneac.

Pe o terasă din apropierea Sălaşului lui Veselin sau Ogaşul Vranovăţ, în punctul Străneac, s-au descoperit fragmente ceramice atipice.

În apropiere, în Poiana lui Străin, s-a găsit o lance medievală şi un topor de cupru cu braţe în cruce. [243]

2. Vestigii preistorice.

a) Aici sunt pomeniţi mai mulţi tumuli de mici dimensiuni. [244]

¤

562. Strugasca (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

563. Studena (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

564. Sub Crâng (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

565. Sub Margine (comuna Armeniş, judeţul Caraş-Severin)

¤

566. Sub Plai (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

567. Sudriaş (comuna Traian Vuia, judeţul Timiş)

¤

568. Surducu Mare (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare neolitică. [245]

b) Materialele ceramice descoperite aici aparţin epocii mijlocii a bronzului. [246]

¤

569. Surducu Mare (comuna Forotic, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Gruniul cu Cremene.

Pe teritoriul satului, în partea de NV a acestuia, pe înălţimea cu numele amintit, se află o aşezare vinciană. [247]

b) Punctul Blidaru.

La poalele dealului situat la NV de sat s-a găsit zgură şi cremene. [248]

c) Pe platoul din nordul localităţii se află 4-5 movile care datează, probabil, din epoca bronzului. S-au descoperit fragmente ceramice ornamentate cu măturica. [249]

2. Movile de pământ.

a) La circa 1,5 km spre NE de castrul roman, în stânga drumului spre Bocşa, pe prima terasă a Pârâului Cernovăţ, se observă o movilă de pământ înaltă de 2,5-3 m şi cu diametrul de 8-10 m. [250]

b) Spre NV de primul tumul, la circa 50 m est de linia CFR, în dreptul km 18 plus 200, se poate observa un al doilea tumul. [251]

3. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Rovină.

Castrul roman (Centum Putei) este situat la 1,5 km spre NE de sat, pe o terasă joasă, numită de localnici Rovină.

El este tăiat în două părţi egale de şoseaua Surduc – Doclin.

Monumentul roman a fost cercetat în anii 1964 şi 1968.

În incinta castrului roman s-a descoperit şi ceramică neolitică.

În zonă se poate urmări şi traiectul drumul roman. [252]

4. Mine şi cariere.

a) Mina de aur, argint, cupru şi plumb Surducu Mare.

Exploatările au avut loc în epoca romană. [253]

¤

570. Surducu Mic (comuna Traian Vuia, judeţul Timiş)

¤

571. Susani (comuna Traian Vuia, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Deluţ.

Acest punct este situat pe o insulă ceva mai ridicată faţă de nivelul luncii inundabile a Begăi, pe partea din dreapta a canalului Glaviţa, la o distanţă de circa 500 m faţă de tumulul Grămurada lui Ticu.

Materialele arheologice de epoca bronzului de aici se încadrează în partea timpurie, mijlocie şi târzie a perioadei, dar şi cu elemente hallstattiene.

Aici s-a descoperit şi zgură de fier preistorică. [254]

b) Punctul Grămurada lui Ticu.

Situat la NV de localitate, în stânga canalului Glaviţa, la 20 m sud de linia ferată Lugoj – Ilia, în dreptul km 58, 94, tumulul a fost investigat prin săpătură arheologică sistematică. Acesta are 69 / 59 m şi înălţimea de 1,5-2 m.

Aici s-a descoperit un ansamblu ritual (sanctuar) realizat de-a lungul a două etape (un mormânt de inhumaţie, un altar pentru ofrande şi un mare depozit de vase). Complexul ritual se datează în Ha A₂. [255]

2. Movile de pământ.

a) Punctul Grămurada de la Jupani.

Tumulul (?) are dimensiunile de 100 m diametru şi 10 m înălţime. Monumentul nu a fost cercetat sistematic. [256]

¤

572. Suştra (comuna Topolovăţu Mare, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) În cursul unei periegheze s-au descoperit în hotarul localităţii materiale arheologice din perioada epocii bronzului şi Hallstattul timpuriu. [257]

¤

573. Sviniţa (comuna Dubova, judeţul Mehedinţi)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Km fluvial 1004.

La aproximativ 7 km în amonte de Sviniţa, peste Dunăre de Lepenski Vir, se află, pe plaja fluviului, materiale arheologice din epipaleolitic, prima epocă a fierului, epoca romană şi daco-romană, perioada migraţiilor, secolele XII-XIV şi XV-XVII d.Chr.

A fost cercetată o necropolă din secolele XII-XIII d.Chr. [258]

b) Punctul Tricule.

Trei turnuri izolate se află la 4 km în aval de Sviniţa. Ele se încadrează cronologic în secolele XIII-XIV d.Chr. suprapunând un nivel de locuire de secolele XI-XIII d.Chr.

În acelaşi loc s-au mai descoperit fragmente ceramice hallstattiene şi romane. [259]

c) Punctul Piatra Ilişovei sau Ilişova sau Elişova.

Punctul se află lângă pichetul de grăniceri de aici.

Între alte materiale arheologice s-au descoperit artefacte ale culturii Starčevo-Criş, vase din cultura Gârla Mare-Žuto Brdo, un depozit de bronzuri din Hallstatt şi alte obiecte. Alte momente ale istoriei descoperite aici sunt cultura Basarabi (necropolă) şi epoca medievală timpurie.

O descoperire interesantă este un cap sculptat din piatră, preistoric după opinia descoperitorilor. [260]

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Izlaz.

Pe malul Dunării, la gura Văii Trescavăţ, se află o aşezare Starčevo-Criş, Vinča, din prima epocă a fierului şi urme din secolele XVII-XVIII d.Chr. [261]

b) În hotar s-a descoperit un topor de piatră din epoca bronzului. [262]

c) Aici s-a descoperit un mormânt Basarabi de incineraţie. [263]

3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Resişte.

În acest punct, aflat la hotarul dintre Sviniţa şi Cozla, se află urme ale civilizaţiei romane.

S-au cercetat şase cuptoare de ars piatra de var la km fluvial 1010.

Tot aici sunt şi urmele unui turn roman. [264]

4. Vestigii prefeudale.

a) Punctul Livadiţa.

În hotarul localităţii se află o aşezare de secolele VII-IX d.Chr, dar şi medievale timpurii. [265]

5. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea Sviniţa.

Mănăstirea cu hramul Sfântul Nicolae este amintită din secolul XVI d.Chr. [266]

6. Descoperiri monetare.

a) Punctul Ilişova.

Aici s-au descoperit, în anul 1964, monede romane imperiale din argint. [267]

¤