|
 |
|---|---|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS X |
Arheologie şi istorie (II) Descoperiri din Banat |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Autor: Sabin Adrian LUCA. Editura Economică, Sibiu 2005. Web: Cosmin Suciu | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
R. 1. Epoca paleolitică; 2. Epoca neolitică şi eneolitică; 3. Epoca bronzului; 4. Hallstatt; 5. Latène; 6. Epoca daco-romană; 7. Epoca prefeudală; 8. Epoca medievală
|
474. Racoviţa (comună, judeţul Timiş)
1. Movile de pământ.
a) Punctul Gomila Sânivarului.
Microtoponimul este semnalat în hotarul localităţii.
[1]
¤
475. Radimna (comuna Pojejena, judeţul Caraş-Severin)
2. Vestigii daco-romane.
a) În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.
[3]
3. Vestigii medievale.
a) La gura văii Pârâului Radimna, pe o ridicătură aflată pe terasa joasă a Dunării existau ruinele unei biserici medievale.
[4]
4. Descoperiri monetare.
a) Punctul La Pruni.
În stânga şoselei naţionale, în dreptul staţiei de autobuze, s-a descoperit, în anul 1975, un tezaur monetar format din 3500 de monede romane.
[5]
b) În anul 2002 a fost descoperit al doilea tezaur, la circa 500 m de cel descoperit în anul 1975, format din monede din bronz romane de secolul IV d.Chr. (399 piese).
[6]
476. Rafnic (comuna Lupac, judeţul Caraş-Severin)
¤
477. Ramna (comună, judeţul Caraş-Severin)
1. Peşteri cu urme de locuire.
a) Peştera Pădurea Sicleni.
Într-o peşteră aflată în pădurea din acest punct, în carstul Valea Vornic, s-a descoperit ceramică neolitică.
[7]
2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Valea Vernicului sau La Arini.
Punctul este situat la aproximativ 1 km vest de sat, în stânga pârâului. Aşezarea de aici este hallstattiană.
De asemenea, aici s-au semnalat şi urme din secolele III-IV d.Chr.
[8]
3. Vestigii de epocă romană.
a) Punctul Beran.
Moga Marius a cercetat în acest punct din hotar o villa rustica.
[9]
4. Vestigii daco-romane.
a) Punctul Gârlişte.
Punctul este situat la SV, la sud de vechiul drum Ramna – Bocşa, de sat. Ceramica descoperită în asociere cu zgură de fier este de secolele III-IV d.Chr. (resturi ale activităţii metalurgice).
[10]
b) Punctul Odu Verde.
În punctul numit, aflat în hotarul localităţii, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.
Atelierele de olărie din epoca romană au fost de mari dimensiuni.
[11]
c) Punctul Ibor.
Materialele arheologic de secolele III-IV d.Chr. sunt asociate cu zgură de fier.
[12]
d) Punctul Văiegoasa.
La marginea pădurii cu acest nume s-a descoperit material ceramic de secol IV d.Chr. (resturi ale activităţii metalurgice).
[13]
5. Vestigii medievale.
a) În hotarul localităţii a funcţionat satul medieval dispărut Golonea. Aceasta era la poalele Dealului Gulonea, în apropierea Pârâului Burău (materialele arheologice descoperite aparţin secolelor XIV-XV d.Chr.
[14]
6. Descoperiri monetare.
a) În anul 1896 s-a descoperit un important tezaur monetar preroman (102 sau 144 monede).
[15]
b) În anul 1859 a fost descoperit un tezaur monetar format din 120 de piese romane din argint şi aur, emise în perioada secolelor I-IV d.Chr. (cu această ocazie sunt semnalate şi resturi de clădiri romane).
[16]
¤
478. Ravensca (comuna Şopotu Nou, judeţul Caraş-Severin)
479. Răcăşdia (comună, judeţul Caraş-Severin)
1. Vestigii preistorice.
a) Aici s-au descoperit două brăţări din Spondylus provenite de aici (cultura Vinča ?).
[17]
b) La hotarul cu Ilidia s-a descoperit chirpici şi ceramică preistorică.
[18]
2. Vestigii daco-romane.
a) În hotarul localităţii, în Lunca Vraniului Mare, sub Dealul Obana, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.
Alte aşezări de aceeaşi vreme sunt semnalate în punctele Laţova, Rovină, Dumbrava şi răscrucea drumului Ilidia – Macovişte.
[19]
3. Vestigii medievale.
a) În centrul satului s-a descoperit ceramică medievală de secolele XII-XIV d.Chr. şi morminte.
[20]
b) În hotar se semnalează microtoponimul Dealu Mormânţiului.
[21]
c) Punctul Sălişte.
Locul cu actualul toponim este foarte greu de cercetat din cauza vegetaţiei dese.
[22]
4. Descoperiri monetare.
a) Punctul Dumbrava.
În anul 1963 (punctul Laţova – 3000 monede) şi 1980 s-au descoperit, succesiv, mai multe tezaure monetare din secolul IV d.Chr. din care s-au recuperat mii de monede.
Numărul total al tezaurelor descoperite aici este de trei.
[23]
¤
480. Răchita (comuna Dumbrava, judeţul Timiş)
¤
¤
483. Rădmăneşti (comuna Bara, judeţul Timiş)
¤
484. Răuţi (comuna Uivar, judeţul Timiş)
¤
485. Recaş (oraş, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare neolitică.
[24]
b) În hotarul localităţii s-a descoperit o brăţară de aur masivă, ornamentată cu crestături, din epoca bronzului.
[25]
c) De aici provin pandantive-toporaş dacice ataşate de un lanţ din argint. Acesta provine dintr-un tezaur.
[26]
d) Aici se află o aşezare de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul celei a fierului.
[27]
2. Vestigii daco-romane.
a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană.
[28]
3. Descoperiri monetare.
a) În hotar s-a descoperit un stater de aur de la Filip II.
[29]
b) Din hotarul localităţii provin o tetradrahmă de tip Filip II şi o drahmă emisă de oraşul Apollonia.
[30]
c) Din hotar provine un tezaur format din monede romane de argint dintre anii 218-251 d.Chr.
[31]
d) Dintr-un loc neprecizat provin monede de secolul IV d.Chr. şi fragmente ceramice din aceeaşi perioadă.
[32]
¤
486. Remetea-Luncă (comuna Mănăştiur, judeţul Timiş)
¤
487. Remetea Mare (comună, judeţul Timiş)
1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Gomila lui Pituţ.
Situl se află pe un grind de nisip.
Aici se află o aşezare hallstattiană care vieţuieşte un timp relativ îndelungat şi o necropolă celtică.
Aici a fost descoperită o situlă din bronz hallstattiană.
În situl de secolele VIII-X d.Chr. se află şi o necropolă cu mormintele dispuse dezordonat.
[33]
b) Punctul Gomila lui Gabor.
În acest punct din hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Basarabi suprapusă de o alta medievală timpurie.
[34]
2. Vestigii preistorice.
a) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului.
[35]
b) Din hotar provine depozit format din obiecte de argint şi aur dacice.
[36]
3. Vestigii daco-romane.
a) Punctul Sălişte.
În acest punct din hotarul satului s-a descoperit o aşezare daco-romană.
[37]
b) Punctul Morminţi.
În acest punct din hotarul satului s-a descoperit o aşezare daco-romană.
[38]
c) Punctul Cetăţuica.
În acest punct din hotarul satului s-a descoperit o aşezare daco-romană.
[39]
d) La nord de sat, înspre Ianova, s-a descoperit o aşezare daco-romană.
[40]
e) Spre vestul localităţii, spre Ghiroda Nouă, s-a descoperit o aşezare daco-romană.
[41]
4. Vestigii medievale.
a) Mănăstirea ortodoxă situată în preajma localităţii avea hramul Sfântului Gheorghe. Ea este menţionată în secolul XVI d.Chr.
[42]
5. Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de monede preromane (tetradrahme, un stater emis de Alexandru III şi denari republicani romani).
[43]
b) Din localitate provine un important tezaur format din piese dacice de argint şi aur asociate cu monede.
[44]
c) În localitate şi în hotarul acesteia s-au descoperit denari imperiali romani.
[45]
¤
488. Remetea Mică (comuna Masloc, judeţul Timiş)
¤
1. Peşteri cu urme de locuire.
a) Peştera Urieşilor (Butoaia Urieşilor).
Peştera se află în Bazinul Pogăniş, Ogaşul Butorii, versantul din stânga, la 500 m de localitatea Bărbosu..
Materialele arheologice descoperite sunt eneolitice.
[46]
2. Vestigii preistorice.
a) Punctul Dealul Păscoani, Păscoani sau Cetate.
Dealul cu acest nume se află la NE de sat.
El are trei laturi abrupte şi una sub forma unei şei tăiată cu un şanţ dublu.
Aşezarea hallstattiană (Basarabi şi post-Basarabi) de aici este înconjurată cu un val de pământ.
Fortificaţia a fost sondată de I. Stratan şi Al. Vulpe).
[47]
490. Reşiţa (municipiu reşedinţă de judeţ, judeţul Caraş-Severin)
1. Vestigii preistorice.
a) Punctul Stavila.
Pe înălţimea cu acelaşi nume s-a găsit, în anul 1893, un topor de piatră şlefuită.
[48]
b) Punctul Izvorul Rece.
Între Reşiţa şi Bocşa Vasiovei, cu ocazia lucrărilor la un drum, pe Valea Bârzoviţa, la Izvorul Rece, s-a descoperit o aşezare neolitică (eneolitică, Coţofeni ?).
[49]
c) Pe culmea dealului de deasupra curbei din dreptul Triajului s-a descoperit materiale vinciene târzii şi o aşezare aparţinând culturii Coţofeni.
În anul 1963 sau 1964 s-a descoperit aici un celt din bronz (Ha B).
[50]
d) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit ceramică Glina III şi Vatina.
[51]
2. Vestigii daco-romane.
a) Punctul Dealul Cioara.
Aici s-au descoperit, pe dealul care mărgineşte spre SE valea îngustă a Bârzavei, într-o curte, mai multe cuptoare de redus minereu dintr-o perioadă istorică neprecizată (poate secolele III-IV d.Chr.).
[52]
3. Vestigii medievale.
a) Punctul Ogăşele sau Moroasa.
În anul 1970 s-a descoperit în acest punct o biserică-sală de dimensiuni modeste (secol XIV d.Chr.). Altarul este de formă pătrată.
De jur-împrejurul bisericii s-au descoperit morminte (secolele XIV-XV d.Chr.) cu un inventar funerar destul de bogat.
[53]
4. Descoperiri monetare.
a) În hotarul localităţii sunt semnalate o monedă şi urme romane.
[54]
b) Pe strada Rodnei, în Micro IV, cartierul Govândari, s-au descoperit câteva monede de secolul IV d.Chr.
[55]
c) De aici provine o monedă din argint de la Diocletian.
[56]
d) Tot de aici provine şi o monedă din argint de la Constans.
[57]
¤
491. Reşiţa Mică (comuna Dalboşeţ, judeţul Caraş-Severin)
492. Româneşti (comuna Tomeşti, judeţul Timiş)
a) Peştera Buzeica.
Peştera se află în Munţii Poiana Ruscă, carstul din bazinul râului Bega.
În interiorul său s-au descoperit materiale ceramice de epocă preistorică.
Bibliografie: Rogozea 1987, p. 355; Boroneanţ 2000, p. 91-92.
b) Peştera Româneşti, Peştera Mare de la Fereşeşti, Peştera Româneşti – Fereşti, Rumunyezt – barlang, Facsadi – barlang sau Peştera cu Apă.
Peştera se află în Munţii Poiana Ruscă, carstul din bazinul râului Bega, în amonte de Mănăştur, Valea Pustinei, versantul din stânga, la 2,2 km înainte de confluenţa cu Pârâul Bega Poienilor, Dealul lui Filip, la SE de sat.
În cavitate s-au descoperit materiale arheologice din paleolitic, neolitic (cultura Starčevo-Criş) şi eneolitic (cultura Tiszapolgár, orizontul toartelor pastilate, Coţofeni), dar şi epoca bronzului, Hallstattul timpuriu şi Latène. Aici se află – după toate probabilităţile – o necropolă de inhumaţie din eneoliticul târziu.
[58]
c) Într-o peşteră fără nume s-a descoperit material arheologic atipic.
[59]
2. Vestigii preistorice.
a) Terasa Dumbrăviţa.
Pe această terasă de confluenţă, în marginea de NE a satului, încadrată la NE de râul Bega şi la SV de Pârâul Poeni, se află o locuire aparţinând paleoliticului superior.
Dumbrăviţa I este aşezarea principală, iar Dumbrăviţa II este cea secundară.
[60]
b) Punctul Dealul Viei.
Pe o terasă având circa 25 m altitudine faţă de râul Bega, aflată pe partea din stânga acestuia, la jumătatea distanţei dintre Româneşti şi Curtea, s-a descoperit o aşezare paleolitică şi o alta aparţinând culturii Starčevo-Criş.
[61]
c) Din hotar provin fragmente ceramice Gornea – Kalakača.
[62]
3. Vestigii medievale.
a) Punctul Izvorul Miron.
Mănăstirea ortodoxă este ctitorită în secolul XX cu hramul Sfântul Proroc Ilie.
[63]
4. Mine şi cariere.
a) Punctul Dealul Cremeniş.
Aici s-ar fi exploatat silex în vremea preistoriei.
[64]
¤
493. Roviniţa Mare (comuna Denta, judeţul Timiş)
a) Pe teritoriul localităţii se semnalează un denar republican roman emis de L. Porcius Licinius.
[65]
¤
494. Roviniţa Mică (comuna Denta, judeţul Timiş)
a) Aici s-a descoperit un bronz mijlociu emis de Nerva.
[66]
¤
495. Rudicica (comuna Moşniţa Nouă, judeţul Timiş)
¤
496. Rudna (comuna Giulvăz, judeţul Timiş)
a) Punctul Unca sau Humca.
La circa 2 km SV de sat se află un tell de mari dimensiuni, tăiat de calea ferată ce trece spre Cruceni. De la suprafaţa solului s-au recoltat fragmente ceramice neolitice, de epoca bronzului şi dacice (?). Tot aici s-ar afla o necropolă de inhumaţie de epocă neprecizată şi o necropolă plană de incineraţie, în urne, de la sfârşitul epocii bronzului.
[67]
2. Vestigii prefeudale.
a) De aici provine un vas de secolele VII-VIII d.Chr.
[68]
3. Vestigii medievale.
a) Mănăstirea ortodoxă de lângă sat a avut hramul Sfântului Dimitrie. Ea este menţionată în secolul XVI d.Chr.
[69]
4. Descoperiri monetare.
a) În pădurea localităţii s-a descoperit un taler contrafăcut de la Maximilianus II.
[70]
¤
497. Rugi (comuna Păltiniş, judeţul Caraş-Severin)
a) O monedă preromană provine din arealul localităţii.
[71]
¤
498. Ruginosu (comuna Copăcele, judeţul Caraş-Severin)
a) Punctul Gruniul cu Cremene sau Gruniul Cremenii.
Staţiunea neolitică se află la NV de sat şi de aici are două niveluri de locuire (Vinča B2 şi B2/C).
Aici ar fi şi surse de silex.
[72]
b) Punctul Căminul Cultural.
În zona bisericii ortodoxe s-au descoperit fragmente ceramice vinciene. Gruniul cu Cremene se află la aproximativ 1,5 km NE de acest punct.
[73]
¤
a) În 1969 s-a descoperit un topor din piatră şlefuită cu gaură pentru fixarea mânerului datat în epoca bronzului.
[74]
¤
1. Mine şi cariere.
a) Cariera Rusca Montană.
Aceasta a fost exploatată în epoca medievală şi modernă.
[75]
Mina a fost exploatată în epoca medievală şi modernă.
[76]
b) Carierele Ruschiţa.
Aceasta a fost exploatată în epoca romană, medievală şi modernă după Vasile Boroneanţ. Volker Wollmann crede că exploatarea marmurei de aici începe doar în anul 1884.
[77]
¤
1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) La celălalt capăt al satului, faţă de punctul 2a, se află o aşezare de secolele III-IV d.Chr. şi o alta de secol XII d.Chr.
[78]
2. Vestigii daco-romane.
a) Punctul Dealul Morii.
În hotarul localităţii, pe malul din stânga Pârâului Vicinic, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.
[79]
3. Vestigii medievale.
a) Punctul La Zăcătoare.
1. Vestigii preistorice.
a) La răscrucea dintre drumul spre Vrani şi Berlişte s-au descoperit silexuri.
[81]
2. Vestigii daco-romane.
a) Pe teritoriul localităţii, în apropierea grajdurilor CAP, sunt urme de activitate metalurgică databilă între secolele III-IV d.Chr.
[82]
¤
[1] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 159.
[2] Ibidem.
[3] Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B.
[4] Ţeicu 2003, p. 347.
[5] Benea 1996b, p. 281; Gudea şi Găzdac 2004, p. 127, 128, 130, 131; Mare 2004, p. 198-199.
[6] Şeptilici 2002-2003, p. 300.
[7] Petrovszky 1977, p. 450; Lazarovici 1979b, p. 205; Rogozea 1987, p. 360; Petrescu 2000a, p. 32; Boroneanţ 2000, p. 37.
[8] Petrovszky 1977, p. 450; Branga 1980, p. 110; Gumă 1993, p. 294; Ţeicu 2003, p. 349.
[9] Branga 1980, p. 110; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 143; Medeleţ 2000, p. 14.
[10] Ţeicu 1999-2000, p. 458; 2003, p. 349; Mare 2004, p. 199.
[11] Popescu D. 1963, p. 459; Benea 1977, p. 166; 1996b, p. 281; Branga 1980, p. 110; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Rusu 1991, p. 87; Drăgoescu 1995, p. 369; Medeleţ 2000, p. 14.
[12] Ţeicu 1999-2000, p. 458; 2003, p. 349.
[13] Iaroslavschi şi Lazarovici 1978, p. 257; Ţeicu 1999-2000, p. 458; Mare 2004, p. 199.
[14] Ţeicu 2001, p. 287.
[15] Medeleţ 1994a, p. 278-279.
[16] Mare 2004, p. 199.
[17] Comşa 1973, p. 70; Petrovszky 1977, p. 450-451; Lazarovici 1979b, p. 206.
[18] Ţeicu 1987, p. 343.
[19] Mitrea 1964, p. 578; Gudea 1975b; 1981; Bălănescu 1981, p. 148; 2000; Bălănescu şi Gudea 1983; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Ţeicu 1987, p. 320, 343; 2003, p. 362; Benea 1996b, p. 281; Suciu 1998; Mare 2004, p. 199.
[20] Ţeicu 1987, p. 343; 2003, p. 362.
[21] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 159.
[22] Ţeicu 1987, p. 343.
[23] Mitrea 1964, p. 578; 1964a, p. 382; Gudea 1975b; 1981; Bălănescu 1981, p. 148; 2000; Bălănescu şi Gudea 1983; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Ţeicu 1987, p. 320, 343; 2003, p. 362; Benea 1996b, p. 281; Suciu 1998.
[24] Lazarovici 1979b, p. 206; Gudea şi Moţiu 1983, p. 192.
[25] Popescu D. 1956, p. 199; Rusu 1972, p. 48; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193; Gumă 1993, p. 245, 294; Drăgoescu 1995, p. 344.
[26] Horedt 1973, p. 132, 164; Mărghitan 1979, p. 163; Rustoiu 1996, p. 205.
[27] Gumă 1993, p. 294.
[28] Gudea şi Moţiu 1983, p. 194; Pop 2003, p. 273; Mare 2004, p. 199.
[29] Medeleţ 1994a, p. 280.
[30] Ibidem.
[31] Drăgoescu 1995, p. 369-370.
[32] Toma-Demian 2002-2003, p. 182.
[33] Babeş 1971, p. 384; Morintz 1973, p. 387; Medeleţ 1974; 1975; 1991, p. 69, 74; 1993a, p. 196, 200; 1994, p. 204, 208; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 160; Mărghitan 1980, p. 79; 1985, p. 104-107; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193; Bejan 1985-1986, p. 232, 234; 1995, p. 70-76; 1995a; El Susi 1988a; Gumă 1993, p. 256, 294; 1995, p. 108 şi urm.; Mare 1998, p. 294; 2004, p. 96, 199; Rădulescu 1999-2001, p. 60; Stanciu 2000, p. 158; Dulea 2001-2002, p. 226; 2001, p. 210, 215, 216, 239; Măndescu 2002, p. 59; Szentmiklosi şi Draşovean 2004, p. 40, 41.
[34] Mărghitan 1980, p. 79; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193; Gumă 1983, p. 70-71; 1993, p. 214, 294; Medeleţ 1991; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 160; El Susi 1997.
[35] Gudea şi Moţiu 1983, p. 193.
[36] Popescu D. 1956, p. 199; Horedt 1973, p. 132, 164; Mărghitan 1979, p. 162-163; Zirra 1996-1998, p. 42; Zirra şi Spânu 1992, fig. 3/86; Rustoiu 1996, p. 35, 191, 199; 1997, p. 105, 106, 109.
[37] Benea 1996b, p. 281-282; Mare 2004, p. 199.
[38] Ibidem.
[39] Ibidem.
[40] Ibidem.
[41] Ibidem.
[42] Rusu et alii 2000, p. 215; Ţeicu 2003b, p. 91.
[43] Glodariu 1971, p. 76; 1974, p. 265; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193; Medeleţ 1994a, p. 280, 281, 282.
[44] Medeleţ 1994a, p. 280-282.
[45] Glodariu 1974, p. 290; Medeleţ 1994a, p. 282; Munteanu 2003, p. 118.
[46] Petrescu 2000a, p. 34; Boroneanţ 2000, p. 38.
[47] Popescu D. 1959, p. 589; 1959a, p. 147; Petrovszky 1977, p. 451; Gumă 1983, p. 70; 1993, p. 214, 294.
[48] Petrovszky 1977, p. 451; Lazarovici 1979b, p. 206.
[49] Petrovszky 1977, p. 451-452; Lazarovici 1979b, p. 206; Drăgoescu 1995, p. 343; Ciugudean 2000, p. 78.
[50] Roska 1942, p. 236, nr. 23; Roman 1976, p. 84; Petrovszky 1977, p. 451-452; Săcărin 1979a, p. 112; Gumă 1993, p. 256, 294; Drăgoescu 1995, p. 343-344; Draşovean 1996, p. 113; Ciugudean 2000, p. 78.
[51] Roska 1942, p. 240, nr. 68 şi 69; Petrovszky 1977, p. 452; Mărghitan 1980, p. 74.
[52] Stoicovici 1985; Benea 1996b, p. 282; Ţeicu 1998, p. 60-61; 1999-2000, p. 458-459; Bejan 2004, p. 380; Mare 2004, p. 200.
[53] Babeş 1971, p. 385; Matei 1973, p. 318-319; Ţeicu 1989; 1993, p. 239-240; 1996a; 1998, 132, 179; Oţa 1998, p. 116, 117; Rusu A.A. 1999, p. 278, 284.
[54] Winkler 1968, p. 39; 1969, p. 70, 73; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Medeleţ 1994a, p. 282; Drăgoescu 1995, p. 343-344; Benea 1996b, p. 282.
[55] Bălănescu 1995, p. 192.
[56] Mare 2004, p. 199, 200.
[57] Idem., p. 200.
[58] Mogoşanu şi Stratan 1966, p. 335; Lazarovici 1971, p. 30; 1974, p. 63; 1975a, p. 22, 25; 1983a, p. 16; Kutzián 1972, p. 115, nr. 232; Roman 1971, p. 83; 1973, p. 59-60; Moga şi Radu 1977, p. 238; Mărghitan 1979, p. 15, 57-58; Lazarovici 1979b, p. 206; Oprinescu 1981, p. 43; Gudea şi Moţiu 1983, p. 192, 193; Moroz-Pop 1983a, p. 477; Rogozea 1987, p. 355; 1994; 1995a, p. 81 şi urm.; 1998, p. 185; 1993, p. 215; Gumă 1993, p. 294; 1995, p. 102; Muntean 1995; Draşovean şi alii 1996; Kacsó 1999, p. 114; Ciugudean 2000, p. 79; Boroneanţ 2000, p. 92; Petrescu 2000a, p. 20-21; Păunescu 2001, p. 201-202; Moga şi Bochiş 2001; Moga şi Sîrbu 2002-2003.
[59] Rogozea 1987, p. 355.
[60] Popescu D. 1960, p. 567; 1961a, p. 133; 1962, p. 516; 1962a, p. 201; 1963, p. 452; 1963a, p. 570; 1964, p. 561; 1964a, p. 385; 1965, p. 469; 1965a, p. 587; 1968, p. 678; 1969, p. 509; 1970, p. 493; 1970a, p. 431; Mogoşanu 1968, p. 303-307; 1968a, p. 644-647; Mogoşanu şi Stratan 1966, p. 335-340; Stratan 1970, p. 8, 14; Babeş 1971, p. 386; Comşa 1971a, p. 16; Mărghitan 1979, p. 17-18; Gudea şi Moţiu 1983, p. 191; Moroz-Pop 1983a, p. 476-477; Jungbert 1985-1986, p. 387-389; Păunescu 2001, p. 182-201; Boroneanţ şi Boroneanţ 2002, p. 27, 33.
[61] Mogoşanu şi Stratan 1966, p. 340; Lazarovici 1979b, p. 206; Moroz-Pop 1983a, p. 477.
[62] Gumă 1993, p. 294.
[63] Rusu et alii 2000, p. 218.
[64] Comşa 1971a, p. 16.
[65] Mitrea 1965, p. 494; 1965a, p. 611; Glodariu 1974, p. 291; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193; Medeleţ 1994a, p. 282.
[66] Medeleţ 1994a, p. 282.
[67] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 160; Gumă 1993, p. 294.
[68] Stanciu 2000, p. 158; Dulea 2002-2003, p. 257.
[69] Rusu et alii 2000, p. 218; Ţeicu 2003b, p. 91.
[70] Şeptilici 2001.
[71] Medeleţ 1994a, p. 282.
[72]
Babeş 1971, p. 386-387; Comşa 1971, p. 17; Lazarovici 1971, p. 25, 26; 1973, p. 30, 38-40; 1975, p. 8; 1976, p. 203; 1979b, p. 206; 1981, p. 179-181; Lazarovici et alii 1991, p. 61, 81, 83-84; Petrovszky 1977, p. 452; Mărghitan 1979, p. 49-50; Kalmar 1984, p. 394; Draşovean 1996, p. 33, 113; Gurgu 2001, p. 53.
[73] Gurgu 2001.
[74] Petrovszky 1977, p. 453.
[75] Boroneanţ 2000, p. 136.
[76] Idem., p. 122.
[77] Wollmann 1996, p. 260; Boroneanţ 2000, p. 135-136.
[78] Ţeicu 1987, p. 336; Mare 2004, p. 200.
[79] Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea 1996b, p. 282; Mare 2004, p. 200.
[80] Ţeicu 1987, p. 336; Mare 2004, p. 200.
[81] Ţeicu 1987, p. 320, 338; 1999-2000, p. 459.
[82] Ţeicu 1987, p. 320, 338; 1999-2000, p. 459; Mare 2004, p. 200.
