421. Padina Matei (comuna Gârnic, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Gaura Haiducească (Gaura Turcească).

Peştera se află în carstul Valea Boşneagului – Valea Mare.

Materialele arheologice sunt neolitice. [1]

¤

422. Paniova (comuna Ghizela, judeţul Timiş)

¤

423. Partoş (comuna Banloc, judeţul Timiş)

1. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea ortodoxă se află în mijlocul satului, pe malul din stânga Bârzavei. Ea datează, conform tradiţiei, din secolul XIII d.Chr. Hramul Sfinţii Arhangeli Mihail şi Gavriil este mai târziu.

În jurul mănăstirii a funcţionat un cimitir (25 morminte) şi o aşezare datată o dată cu secolul al XIV-lea d.Chr. [2]

¤

424. Parţa (comuna Şag, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Tell I, Şaitoş, Moghilă sau Gomilă.

Aşezarea neolitică din acest punct a fost semnalată cu prilejul primelor lucrări de îndiguire. Partea rămasă se află între dig şi râul Timiş

Aici s-au cercetat structurile unei aşezări înconjurată cu mai multe şanţuri de apărare. Locuinţele descoperite sunt deosebit de reprezentative pentru arhitectura aşezărilor neolitice şi eneolitice din zonă. Cea mai importantă descoperire din sit este un sanctuar cu mai multe faze de folosire, dar şi o fortificaţie complexă. Nivelurile neolitice de aici aparţin culturii Banatului.

Nivelul eneolitic ce suprapune construcţiile neolitice aparţine culturii eneolitice Tiszapolgár.

Aici s-au cercetat şi câteva morminte de incineraţie în urnă de la sfârşitul epocii bronzului.

În aşezare s-a descoperit şi o bogată ceramică medievală (secolele VIII-IX d.Chr.). [3]

b) Punctul Tell II sau Obiectiv 2.

În acest punct, situat la circa 100 m spre sud de primul, se află un tell neolitic locuit în timpul culturii Starčevo-Criş şi Vinča C. În periegheze s-au descoperit şi materiale ceramice ale grupului Foeni (Petreşti).

Tot aici se găsesc şi materiale ceramice caracteristice pentru bronzul timpuriu. [4]

c) Punctul Aşezarea 5 sau Obiectiv 5.

Aşezarea este situată pe partea din dreapta digului, aproape de Pădurea Peciului, la circa 500 m mai jos de Tell-ul II. Materialele arheologice recoltate aici aparţin culturilor Starčevo-Criş, Tiszapolgár, Baden-Coţofeni şi Hallstatt. Tot aici sunt semnalate materiale arheologice din mileniul I d.Chr. (daco-romane, medievale timpurii). [5]

d) Punctul Obiectiv 6.

În acest punct s-au descoperit materiale arheologice aparţinând culturii Starčevo-Criş – culturii Banatului, faza veche şi culturii Tiszapolgár. [6]

e) Obiectiv 7. Punctul Sartăşu.

De aici provin materiale arheologice neolitice târzii şi de epoca bronzului. [7]

f) Obiectiv 9. Punctul Surcobara sau Şurka Bara.

Aşezarea din acest punct se află pe un grind. Din zona A au fost culese fragmente ceramice neolitice, hallstattiene, din secolul III-IV, VIII-IX, XI-XII d.Chr. Din zona B, aflată în aval, pe Timişul Mort, s-au descoperit materiale neolitice şi hallstattiene. [8]

g) Obiectiv 13. Punctul Podul Turcului.

Aici se află urme arheologice în două zone. Zona A (Şleanul Lung), unde s-au descoperit materiale arheologice de secolul IV d.Chr. şi zona B unde s-au descoperit materiale arheologice ale secolelor IV, VIII-IX şi XI-XII d.Chr. [9]

h) Obiectiv 16. Punctul Între Găvojdii.

Locul se află pe o insulă aflată înainte de îmbinarea celor două ape numite Găvojdia. Aici au fost descoperite materiale arheologice preistorice, daco-romane şi medievale. [10]

i) Obiectiv 17. Punctul Govăjdia Sud.

Aici, la 100 m de trecerea drumului spre Petroman peste braţul Găvojdia, într-un vechi meandru, se găsesc fragmente ceramice hallstattiene, preistorice şi medievale. [11]

j) Obiectiv 27. Punctul Peciu Nou, La Vaci.

Lângă Pădurea Peciu Nou, în locul în care se odihnesc vacile la amiază, s-a descoperit ceramică arheologică preistorică şi medievală. [12]

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Obiectiv 3.

Cercetările de salvare de aici au dus la descoperirea unor bordeie în zona de sud şi locuinţe de suprafaţă în zona de nord. [13]

b) Obiectiv 18. Punctul Staţia de Pompe, km 37,4.

Locul se află între Parţa şi Şag, pe digul Timişului, la km 37,4, nu departe de staţia de pompe de pe Timişul Mort. Pe malul din dreapta al râului s-a descoperit o groapă din epoca timpurie a bronzului. [14]

3. Vestigii dacice.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează urme arheologice aparţinând perioadei Latène. [15]

4. Vestigii daco-romane.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană. [16]

5. Vestigii daco-romane.

a) Obiectiv 21. Punctul În faţa Gării.

Pe marginea canalelor pentru desecare au fost descoperite fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [17]

b) Obiectiv 22. Punctul Ţărigariu Est.

Pe şoseaua Parţa – Peciu, la km 17,3, la nord de şosea, în zona unor canale de irigaţie, au fost descoperite fragmente ceramice de secolul IV d.Chr. [18]

c) Obiectiv 23. Punctul Ţărigariu Vest.

La sud de şosea, la km 19,2, pe marginea unor canale de drenare, au fost tăiate complexe arheologice daco-romane de secolele III-IV d.Chr. [19]

d) Obiectiv 25. Punctul Droşin.

Între toponimul Droşin şi localitatea Şag, la circa 1 km de moară, au fost descoperite fragmente ceramice din secolele III-IV d.Chr. [20]

6. Vestigii medievale.

a) Obiectiv 15. Punctul Râtul Bara.

Aici s-au descoperit fragmente ceramice de secolele XII-XIII d.Chr. [21]

7. Vestigii nedatate.

a) Obiectiv 10. Punctul Pe malul stâng al Timişului, km 32,3.

Aici s-a salvat un cuptor de pâine, fără alte date istorice. [22]

b) Obiectiv 11. Punctul Malul Timişului, km 31,7.

Pe malul din stânga Timişului, către Peciu Nou, s-au descoperit trei puţuri rituale, nedatate. [23]

c) Obiectiv 8. Punctul Şaitoş sau La Vaci.

În malul Timişului, la aproximativ 250 m de centrul aşezării 1 s-a descoperit un puţ adânc de circa 3 m şi larg de 1 m care avea pe fund un craniu uman. [24]

d) Obiectiv 12. Punctul Cursul Timişului la km 30.

Aici există un banc format din materiale ceramice neolitice. [25]

e) Obiectiv 14. Punctul Vadu Turcului.

Aici se află un ostrov format de Pârâul Găvojdia. Aici sunt trei puncte cu descoperiri arheologice: La Cureche, Cărvunari şi Insula Turcului. [26]

f) Obiectiv 19. Punctul La Moară.

Într-un meandru vechi al Timişului Mort, la km 15.200, pe şoseaua Timişoara – Parţa, au fost descoperite fragmente ceramice atipice. [27]

g) Obiectiv 20. Punctul În Munteni.

Locul se află la capătul vestic al satului, între localitate şi cursul vechi al Timişului, acolo unde se afla un vechi cimitir al satului. În zonă se găsesc fragmente ceramice atipice. [28]

h) Obiectiv 26. Punctul Ficăţele.

Aici s-au descoperit două obiective arheologice cu încadrare cronologică şi culturală neprecizată. [29]

8. Movile de pământ.

a) Obiectiv 24. Punctul Gomila lui Uliţă (zis Goroavă).

La circa 1 km NV de gara Parţa, pe drumul de pământ care duce spre punctul Pusta Izvor, se află un tumul aplatizat cu diametrul de aproximativ 15 m. [30]

9. Descoperiri monetare.

a) Din hotar provine o monedă din bronz emisă de Iustin II. [31]

¤

425. Pădureni (comuna Jebel, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Movila Hârţului sau Movila Bisericuţa.

La circa 1 km sud de sat, către Jebel, este semnalată o movilă de pământ unde s-au descoperit rămăşiţele unei bisericuţe medievale. [32]

2. Vestigii preistorice.

a) Aici s-a descoperit ceramică de tip Gornea – Kalakača. [33]

3. Descoperiri monetare.

a) Din descoperiri întâmplătoare se cunosc mai multe monede maghiare. [34]

¤

426. Pădureni (comuna Victor Vlad Delamarina, judeţul Timiş)

1. Vestigii dacice.

a) Punctul La Oloşag.

Acesta este situat la NE de localitate, pe malul din dreapta afluentului local al râului Cernobora. Aici s-au descoperit urmele unei aşezări dacice. [35]

¤

427. Păru (comuna Coşteiu, judeţul Timiş)

¤

428. Peciu Nou (comună, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul În Irigat sau Bociar.

În acest punct, situat la 3,5 km vest de localitate, s-a descoperit o necropolă şi o aşezare preistorică.

Materialele arheologice de aici se încadrează în partea târzie a epocii bronzului şi începutul Hallstattului.

Tot aici s-au descoperit şi materiale arheologice de secolele II-IV d.Chr. [36]

2. Descoperiri monetare.

a) Din hotarul localităţii provine un denar imperial roman emis de Traian. [37]

b) La circa 1 km sud de Peciu Nou s-a descoperit o monedă din bronz de la Constans. [38]

c) La circa 800 m sud de Peciu Nou s-a descoperit o altă monedă de la Constans. [39]

d) În aceeaşi zonă s-a descoperit o monedă de la Constantius II. [40]

¤

429. Păltiniş (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Topliţa sau La Topliţă.

Lângă calea ferată Caransebeş – Reşiţa (km 7,5), în stânga acesteia, la locul în care este tăiată de un drum de ţară, s-a descoperit o aşezare aparţinând neoliticului, o alta aparţinând grupului cultural Balta Sărată precum şi artefacte hallstattiene.

Tot aici, în anul 1958, s-a descoperit un depozit de bronzuri aparţinând seriei Uriu-Domăneşti (Bz D).

De aici provine şi un tipar de celt de tip transilvănean. [41]

b) La 100 m SV de aşezarea pomenită mai sus pare a fi necropola contemporană cu locuirea hallstattiană. [42]

¤

430. Pătaş (comuna Prigor, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Cucu.

Pe dealul cu acest nume s-a descoperit un topor de piatră. [43]

2. Vestigii dacice.

a) Ovidiu Bozu aminteşte aici o aşezare dacică. [44]

3. Vestigii de epocă romană.

a) Printre substrucţii de ziduri romane s-au descoperit, în anul 1889, şi cărămizi cu ştampilă. [45]

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Trei Movile.

Spre răsărit, pe linia hotarului cadastral, peste Obârşia Peneschii, se află punctul semnalat. [46]

5. Descoperiri monetare.

a) Punctul Dealul Leu.

Într-o colecţie particulară sunt câteva monede preromane şi romane (poate provenind dintr-un tezaur).

Uneori, dealul amintit este confundat cu cel de mai sus. [47]

¤

431. Păuliş (comună, judeţul Arad)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul La Năidoreni.

La circa 1 km sud de Mureş se află un grind înconjurat de un braţ mort al râului, între localităţile Păuliş şi Neudorf. Aşezarea care a înflorit aici aparţine culturii Tiszapolgár.

Mai târziu aici s-au aşezat locuitori ai epocii bronzului, Hallstattului, perioadei dacice (secolele II-I î.Chr. şi I î.Chr-II d.Chr.) şi secolelor III-IV d.Chr. [48]

2. Vestigii de perioadă romană.

a) Între Lipova şi Păuliş, pe malul din stânga Mureşului se află urmele unei construcţii romane. [49]

¤

432. Pârneaura (comuna Socol, judeţul Caraş-Severin)

 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) La 700 m spre Socol au fost localizate urme arheologice din epoca bronzului şi din secolele III-IV d.Chr. [50]

¤

433. Pârvova (comuna Lăpuşnicel, judeţul Caraş-Severin)

1. Descoperiri monetare.

a) De aici provine o monedă din bronz de la Maximianus Herculius. [51]

¤

434. Pecinişca (oraşul Băile Herculane, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Gaura Ungurului.

Aceasta se află la 2 km sud de sat pe partea vestică a Văii Săliştea de pe Muntele Domogled, versantul vestic. Primele cercetări au fost efectuate în anul 1954.

Materialele arheologice descoperite se încadrează în eneolitic (cultura Sălcuţa), cultura Coţofeni, epoca bronzului, cultura Basarabi şi secolele XV-XVI d.Chr. [52]

b) Peştera Mare din Şoronişte (Tatarczi) sau Peştera din Domogled.

Peştera se află pe peretele vestic al Muntelui Domogled.

Materialele arheologice descoperite aici provin din eneoliticul târziu, perioada daco-romană şi cea medievală. [53]

c) Peştera Victoria din Peretele Şoimilor.

Aici se afla un atelier de falsificat monedă în secolul XVIII d.Chr. [54]

2. Vestigii preistorice.

a) În zona cuprinsă între stadion şi Fabrica de var au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând probabil culturii Coţofeni. [55]

¤

435. Perscosova (comuna Gătaia, judeţul Timiş)

¤

436. Periam (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Port.

Culturii Tiszapolgár îi aparţine aşezarea semnalată în zonă. [56]

b) În hotarul localităţii s-ar afla o aşezare Bodrogkeresztúr. [57]

c) Între Periam şi Satu Mare s-a descoperit un mormânt de epoca bronzului pe malul unei ape secate (Aranca) (cultura Mureş), pe un loc dominant.

Mai târziu se semnalează şi alte descoperiri de morminte de epoca bronzului. [58]

d) Într-un loc neprecizat din hotarul localităţii s-a descoperit un cuţit de bronz de tip Periam. [59]

e) Aici este semnalat un tipar pentru turnat obiecte preistorice. [60]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Movila Şanţului sau Terasa Orăşenească.

Pe o movilă de tip tell situată la vest de comună, pe malul secat al Arancăi, se află o aşezare de epoca timpurie şi mijlocie a bronzului, dar şi materiale ceramice Basarabi. [61]

b) Cercetările mai noi au surprins în hotar 15 tumuli. Trei au fost cercetaţi. Ei au diametrele de 30 m şi înălţimea de 1 m şi fac parte dintr-un şir de 5 movile aflate pe malul sudic al Pârâului Petra care se varsă în Bega. În tumuli s-au descoperit schelete cu ocru roşu.

În movila  Pašic-Humka  sau Batka-Humka, amplasată pe malul Begăi, cu un diametru de 40 m şi înălţime de 3 m au fost descoperite mai multe morminte cu ocru. Gropile mormintelor afectau stratul de cultură Baden aflat în acest loc. [62]

3. Movile de pământ.

a) Punctul Şura Dijmei.

Punctul se află la est de Movila Şanţului. De aici localnicii au exploatat pământ pentru construcţii. [63]

b) În hotar este semnalată o movilă izolată şi un grup de trei movile. [64]

4. Vestigii daco-romane.

a) Pe teritoriul localităţii, în vatra acesteia, se semnalează descoperiri de epocă romană. [65]

5. Vestigii prefeudale.

a) Din hotarul localităţii provine o căldare de cult – aghiazmar din secolele V-VI d.Chr. [66]

b) În hotarul localităţii s-a descoperit un mormânt din epoca migraţiilor (germanic, sec. V d.Chr.). [67]

6. Vestigii medievale.

a) Aici, în hotarul localităţii, s-au descoperit căldăruşe de lut medievale timpurii. [68]

7. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit un denar republican roman emis de L. Sentius. [69]

b) De aici provin două monede de bronz de la Constans. [70]

¤

437. Pesac (comuna Periam, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) În vatra satului s-a descoperit o aşezare daco-romană. [71]

2. Movile de pământ.

a) La circa 2,5 km SE de sat, în dreapta drumului de legătură Pesac – Variaş, se află o movilă de pământ de dimensiuni mari, având diametrul de circa 45 m şi înălţimea de circa 3,5 m. [72]

b) La circa 5 km SE de sat, în dreapta drumului de legătură Periam – Bulgăruş, se află o movilă de pământ. [73]

c) Punctul Hunca lui Docea sau Hunca Popii.

Microtoponimul este semnalat în partea de hotar numită Slatina Mare. [74]

d) Punctele Hunca Mare, Hunca Mică şi Hunca Cazanului.

Microtoponimele sunt semnalate în partea de hotar numită Vârleanda. [75]

e) Punctul Hunca lui Dănilă.

Microtoponimul este semnalat în hotarul localităţii. [76]

3. Descoperiri monetare.

a) Aici s-au descoperit două monede constantiniene. Mai târziu se mai aminteşte o alta de la Constantius II. [77]

b) În anul 1939 s-a descoperit într-un loc neprecizat o monedă mică din bronz de la Constantius II. [78]

¤

438. Peştere (comuna Căvăran, judeţul Caraş-Severin)

¤

439. Petnic (comuna Iablaniţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotar este amintită o aşezare aparţinând grupului cultural Balta Sărată. [79]

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Var.

În spatele cimitirului actual au fost descoperite inscripţii. [80]

b) Punctul La Selişte.

Aici s-au descoperit cărămizi romane şi ceramică.

În apropiere se află urmele drumului roman. [81]

3. Mine şi cariere.

a) Cariera Petnic.

Aceasta a fost exploatată în epoca romană. [82]

¤

440. Petrilova (comuna Ciuchici, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii daco-romane.

a) În vatra localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. Aici s-a prelucrat şi fierul. [83]

2. Vestigii medievale.

a) Punctul Iazul Mic.

În lunca joasă a Nerei se află vatra veche a localităţii. [84]

b) Punctul Stămiţă.

Pe Valea Căprişoane, care coboară dinspre sat, spre Nera, se află o fortificaţie de 80 / 100 m din care s-a scos piatra pentru construcţie.

Descoperitorul o încadrează între secolele XIV-XV d.Chr. [85]

¤

441. Petroasa Mare (comuna Victor Vlad Delamarina, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) La 2,5 km SV de sat, în stânga pârâului Topla, lângă un canal, s-a descoperit o aşezare daco-romană. [86]

b) La 2,5 km de sat şi 1 km aval de locul unde drumul comunal 619 trece peste Valea Toplei, pe malul din stânga, s-a descoperit o aşezare daco-romană. [87]

c) La circa 250 m în aval de aşezarea anterioară se află o întinsă aşezare daco-romană. [88]

¤

442. Petroman (comuna Ciacova, judeţul Timiş)

1. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o monedă de bronz emisă de Domitian. [89]

b) De aici provine o monedă de secolul V d.Chr. [90]

¤

443. Petroşniţa (comuna Bucoşniţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) În dreapta şoselei Caransebeş – Herculane este un tumul delimitat la est şi vest de drumuri. În jurul acestuia este o aşezare de epoca bronzului. [91]

b) Depozite de bronzuri.

b.1.) În colecţia L. Groza se află un depozit de bronzuri care provine din localitate. Materialele fac parte din seria Cincu-Suseni (Ha A_1-2) (Bucoşniţa II). [92]

b.2.) Lângă halta CFR, în stânga şi de-a lungul şoselei naţionale Caransebeş – Orşova, se văd 4-5 movile, cea de lângă haltă fiind cel mai mare.

Trei brăţări de bronz par a proveni dintr-unul din tumuli (Bucoşniţa I). [93]

2. Vestigii de epocă romană.

a) Locul în care se află urmele de construcţie romană este în dreptul bornei care indică km 10, pe şoseaua Caransebeş – Orşova, la circa 200 m de aceasta.

Construcţia, un turn, a fost înălţată la mijlocul secolului al II-lea d.Chr. [94]

¤

444. Petrovaselo (oraş Recaş, judeţul Timiş)

¤

445. Pietroasa (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul localităţii, pe Valea Topliţa, s-a descoperit o aşezare care se poate încadra cronologic şi cultural între secolele III-IV d.Chr. Tot aici se află şi urme ale reducerii minereului de fier. [95]

¤

446. Pini (comuna Victor Vlad Delamarina, judeţul Timiş)

¤

447. Pişchia (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Din hotarul localităţii provin fragmente ceramice specifice neoliticului dezvoltat. [96]

 2. Vestigii de epocă romană.

a) Pe teritoriul localităţii, la 150 m NV de localitate şi la liziera pădurii, trece o porţiune din valurile de pământ romane care traversează de la nord la sud Banatul de câmpie. [97]

b) În livada fostului IAS au apărut fragmente ceramice caracteristice secolelor III-IV d.Chr. [98]

c) La ieşirea din localitate, spre Lipova, s-au descoperit materiale ceramice ce se pot încadra între secolele III-IV d.Chr. [99]

3. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea Gilad.

Mănăstirea ortodoxă dispărută este atestată în secolul XVI d.Chr. Ea a fiinţat între localităţile Cerneteaz şi Pişchia. [100]

4. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit un denar republican roman emis de Q. Marcius Libo. [101]

¤

448. Plavişeviţa (judeţul Mehedinţi)

Localitatea se află astăzi sub apele lacului de acumulare „Porţile de Fier I”. Majoritatea punctelor nu mai pot fi verificate în teren, dar sunt amintite la Ieşelniţa.

1. Vestigii medievale.

a) În hotar sunt amintite urme medievale slabe. [102]

¤

449. Plopu (comuna Armeniş, judeţul Caraş-Severin)

¤

450. Plugova (comuna Mehadia, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii medievale.

a) Vatra satului medieval este sugerată prin câteva toponime: Plugova Bătrână, Săliştea de Sus şi Săliştea de Jos.

În tradiţia locului mai este amintit şi un locaş de cult, în hotarul de răsărit al satului. [103]

¤

451. Pogara (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

452. Pogara de Sus (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

453. Pogăneşti (comuna Barna, judeţul Timiş)

¤

454. Poiana (comuna Buchin, judeţul Caraş-Severin)

¤

455. Poiana Boinei (comuna Şopotu Nou, judeţul Caraş-Severin)

¤

456. Poiana Lungă (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

457. Poiana Mărului (comuna Zăvoi, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii medievale.

a) Punctul Poiana Prisăcii.

La 3 km NNE de staţiunea Poiana Mărului, s-a găsit o spadă medievală de fier. [104]

¤

458. Poieni (comuna Pietroasa, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul La Gomilă.

Microtoponimul se află în hotarul localităţii. [105]

¤

459. Pojejena (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Nucet sau Nuceţ(i).

La SE de sat, la vreo 400 m NE de ruinele feudale de pe malul Dunării (cetatea din punctul Zidina), se află o aşezare neolitică (două niveluri aparţinând culturii Starčevo-Criş), gropi hallstattiene, o necropolă (secolele XII-XIV d.Chr.) şi o cetate medievală.

Cetatea medievală este menţionată într-un document din anul 1437 şi, mai apoi, în anul 1478 sub numele de Castrum Cisdanubianum sau Castra Inferiora Cisdanubiana Posseyn, Posasy. [106]

b) Punctul Şiţarniţa sau Via Bogdanovici.

Castrul roman este aşezat pe o platformă înaltă, situată deasupra Dunării, cam la 1 km depărtare de malul fluviului.

Urmele castrului se disting la suprafaţă pe laturile de est şi vest care sunt marcate de movile. Pe latura de nord latura poate fi urmărită, de asemenea, în arătură. Colţul de SE a fost distrus. Zidul de incintă a fost scos în întregime de localnici. Baza construcţiilor din interiorul castrului s-au păstrat mult mai bine.

Castrul a funcţionat cu siguranţă din prima jumătate a secolului II d.Chr. până în secolul III d.Chr. şi are dimensiunile de 185 / 148 m. S-au semnalat şi urme de locuire romană târzie.

În aşezarea civilă a acestuia, care se întindea la nordul, estul şi sudul castrului, a funcţionat şi un mithraeum.

Într-o pivniţă de casă aflată în afara castrului s-a descoperit un relief din marmură reprezentând Cavalerul trac.

Din zona castrului provin mai multe monede romane, republicane şi imperiale. [107]

2. Vestigii preistorice.

a) Depozite de bronzuri.

La 8-9 km de localitate, în arătură, s-a descoperit un depozit de bronzuri. Acesta se încadrează în Ha A_1-2 (seria Cincu-Suseni). [108]

3. Vestigii daco-romane.

a) În vatra localităţii, pe malul Dunării, s-a descoperit ceramică romană târzie. [109]

4. Descoperiri monetare.

a) De pe teritoriul localităţii provin monede antice şi bizantine. [110]

b) Punctul Tifun.

În anul 1883 s-a descoperit un tezaur monetar având 7 kg de metal înmagazinat. Monedele se încadrează în secolul IV d.Chr. [111]

¤

460. Poneasca (comuna Bozovici, judeţul Caraş-Severin)

¤

461. Pordeanu (comuna Beba Veche, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii se semnalează o necropolă din epoca bronzului. [112]

2. Vestigii daco-romane.

a) La nord de pichetul de grăniceri, în imediata apropiere a satului, în dreptul sondei 318, a fost descoperită o întinsă aşezare daco-romană. [113]

b) La circa 150 m vest de aşezarea precedentă care se extinde peste graniţa cu Ungaria au apărut urmele unei aşezări daco-romane. [114]

c) În dreptul sondei 340, au apărut urmele unei aşezări daco-romane. [115]

d) La sud de pichetul de grăniceri în zona schelei 44, pe un promontoriu uşor ridicat faţă de restul terenului, au apărut urmele unei aşezări daco-romane. [116]

3. Vestigii medievale.

a) Aici a funcţionat o mănăstire care trebuie să fi avut o biserică romanică. Aceasta este atestată documentar din secolul XIII d.Chr. [117]

¤

462. Potoc (comuna Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii daco-romane.

a) La confluenţa dintre Văile Râtul Mare şi Vicinic, aproape de Macovişte, se află o aşezare de secolele III-IV d.Chr. [118]

2. Vestigii medievale.

a) În mijlocul satului, pe un mamelon de deal, sunt semnalate ruinele unei biserici. [119]

b) Pe Dealul Coruma se află o cetate regală de piatră. [120]

3. Descoperiri monetare.

a) În anul 1840 s-a descoperit un tezaur format din denari romani republicani. Mai târziu au mai apărut şi alte monede din aceeaşi epocă. [121]

b) Un mic tezaur monetar dacic a fost descoperit în anul 1862. [122]

c) În anul 1842 s-a descoperit un tezaur preroman format din 171 de monede. [123]

d) În anul 1875 s-a descoperit un aureus de la Titus, izolat. [124]

e) În anul 1897 a intrat în Muzeul din Vršac o monedă barbară de argint. [125]

f) De aici provine un denar imperial de la Vespasian. [126]

¤

463. Povârgina (oraş Făget, judeţul Timiş)

¤

464. Preveciori (comuna Băuţar, judeţul Caraş-Severin)

¤

465. Prigor (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Cozacica.

Pe Dealul Scoc s-au descoperit fragmente ceramice preistorice, din epoca bronzului. [127]

b) Punctul Dealul Grădeţ.

Acesta este în partea de SE a localităţii.

Amenajarea înălţimii se datează în perioada culturii Coţofeni. [128]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Odăi.

Pe malul din stânga Văii Prigorului, la circa 1 km NV de vatra actuală a localităţii, s-au descoperit materiale arheologice neolitice şi o inscripţie romană. [129]

3. Vestigii medievale.

a) Punctele Ruieni, Barovişte şi Ţârova.

În aceste puncte din hotarul localităţii ar fi existat fortificaţii. [130]

4. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii este semnalată o monedă de secolul IV d.Chr. [131]

b) De aici provin monede de la Iulianus Apostata şi Iustinian. [132]

¤

466. Prilipeţ (comuna Bozovici, judeţul Caraş-Severin)

1. Descoperiri monetare.

De aici provin monede de la Iulianus Apostata şi Iustinian. [133]

¤

467. Prisaca (comuna Căvăran, judeţul Caraş-Severin)

¤

468. Prisacina (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

469. Prisian (comuna Buchin, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Cucuiul lui Ostâvă.

Pe dealul cu acest nume, situat la 2-3 km vest de sat şi la 300-400 m faţă de firul apei s-au descoperit materiale ceramice aparţin culturii Coţofeni II.

Vârful dealului este netezit sub forma unei platforme de 30-40 m. [134]

¤

470. Prislop (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

471. Prislop (comuna Dalboşeţ, judeţul Caraş-Severin)

¤

472. Pustiniş (comuna Uivar, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Hodaie.

În hotarul localităţii, într-un punct situat între Pustiniş şi Checea, s-a descoperit o aşezare neolitică de tip tell.

Materialele ceramice descoperite aparţin culturii Starčevo-Criş. [135]

b) Punctul Tifra Hodaie.

Cu ocazia construirii căii ferate între Checea şi Pustiniş s-a descoperit o aşezare preistorică. Ea este amplasată pe un mamelon de mici dimensiuni şi se încadrează în epoca bronzului, poate că şi la începutul Hallstattului. [136]

3. Movile de pământ.

a) Punctul Gomilă.

La aproximativ 1 km NV de sat, în apropierea căii ferate, se află o movilă de pământ de dimensiuni mari. [137]

4. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează monede izolate de secolul IV d.Chr. [138]

b) În anul 1870 s-a descoperit aici o monedă de aur de la Diocletianus. [139]

¤

473. Putna (comuna Prigor, judeţul Caraş-Severin)

1. Mănăstirea ortodoxă poartă hramul Schimbarea la Faţă. [140]

¤