401. Obad (comuna Ciacova, judeţul Timiş)

¤

402. Obiţa (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

403. Obreja (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Pe terasa I de pe malul din dreapta râului Bistra, între Obreja şi Glimboca, la sud de saivan, există o aşezare de epoca bronzului. Tot aici s-a descoperit o mărgea de secolele III-IV d.Chr. [1]

2. Movile de pământ.

a) În hotar, la 1 km nord de râul Bistra, lângă Pârâul Vârciorova, în faţa primei terase a Bistrei, la circa 250-300 m SV de cele două pescării, există o movilă de pământ cu diametrul de 15-20 m înaltă de circa 2,5 m. [2]

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Sat Bătrân.

Pe malul din dreapta Văii Bistrei se află urme medievale. S-a cercetat o necropolă şi un locaş de cult (secolele XIV-XV d.Chr.).

Aici a funcţionat satul medieval Bizere. [3]

¤

404. Ocna de Fier (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Depozite de bronzuri.

Punctul Iuliana.

În cariera din acest loc s-a descoperit, în anul 1890, un depozit de bronzuri.

Acesta se încadrează în seria Cincu-Suseni (Ha A_1-2). [4]

2. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. Legate de aceasta pot fi şi urmele de exploatarea fierului din hotarul localităţii. [5]

3. Vestigii medievale.

a) În hotar este amintit microtoponimul Dealul Morminţilor. [6]

¤

405. Ofseniţa (comuna Banloc, judeţul Timiş)

¤

406. Ogaşu Podului (comuna Sicheviţa, judeţul Caraş-Severin)

¤

407. Ogradena (comuna Ieşelniţa, judeţul Mehedinţi)

Localitatea se află astăzi sub apele lacului de acumulare „Porţile de Fier I”. Majoritatea punctelor amintite în continuare nu mai pot fi verificate în teren.

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Răzvrata.

La vărsarea Pârâului Mraconia în Dunăre, în dreptul Cazanelor Mici se află acest sit. Punctul se găseşte la aproximativ 100 m în amonte de Icoana. Nu există strat de cultură ci numai complexe arheologice.

Între alte materiale arheologice descoperite aici (paleolitice, epipaleolitice de tip Schela Cladovei – Lepenski Vir) amintim şi pe cele dacice de secolele V-IV î.Chr.

Aici s-au descoperit şi materiale ceramice Starčevo-Criş. [7]

b) Punctul Icoana.

Aici se semnalează urme arheologice aparţinând culturii Schela Cladovei – Lepenski Vir. Situl arheologic se află la piciorul masivului Ciucarul Mare, în Cazanele Mici ale Dunării.

Aici s-au descoperit şi materiale ceramice Starčevo-Criş. [8]

2. Vestigii preistorice.

a) Tumulii semnalaţi aici sunt cei cercetaţi la Ieşelniţa.

Bibliografie: Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 153.

b) Punctul Mraconia.

Aici s-au descoperit şi materiale ceramice Starčevo-Criş (poate acelaşi cu cel de mai jos). [9]

3. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea Mraconia sau Mrăcunea.

Mănăstirea ortodoxă se află sub apele Dunării, la 12 km SV de Orşova, pe valea cu acelaşi nume. Ea a fost ridicată pe Valea Mraconia la intrarea în Cazanele Mici ale fluviului. Acum este acoperită de apele fluviului. [10]

¤

408. Ohaba-Forgaci (comuna Boldur, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) În hotarul cu Boldur este semnalată o movilă de pământ.

Bibliografie: Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 153.

¤

409. Ohaba Lungă (comună, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Dâlme.

În hotar sunt semnalate movile de pământ. [11]

b) Punctul Dealu Dombului.

Microtoponimicul se află în hotarul localităţii. [12]

¤

410. Ohaba-Mâtnic (comuna Copăcele, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Dealul Vacii sau Dealul cu Păpuşi.

Aşezarea neolitică (Vinča B₁) de aici are un nivel de locuire şi se află pe o terasă situată la 2 km SV de sat, în stânga drumului de ţară Ohaba Mâtnic – Zorlencior.

În anul 1963 s-a efectuat un sondaj de verificare.

Tot aici ar fi şi surse de silex. [13]

¤

411. Ohaba Română (comuna Ohaba Lungă, judeţul Timiş)

¤

412. Ohăbiţa (comuna Păltiniş, judeţul Caraş-Severin)

¤

413. Oloşag (comuna Ştiuca, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul La Gomile.

La circa 1 km SV de sat, se află două movile de pământ cu diametrele de circa 20-25 m şi înălţimea de 1,5-2 m. [14]

b) La marginea unei terase din dreapta Pârâului Cernobara, în stânga şoselei Oloşag – Lugoj, imediat lângă ea, la 3,2 km NNV de ieşirea din Oloşag şi la 3,5 km ESE de cimitirul satului Victor Vlad Delamarina, sunt amplasate trei movile de pământ cu diametrul de 15-20 m şi înălţimea de 1-1,5 m. [15]

3. Descoperiri monetare.

a) Lângă ecluză s-a descoperit o monedă de bronz de la Iovianus. [16]

¤

414. Opatiţa (oraş Deta, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii se semnalează o aşezare aparţinând purtătorilor culturii Coţofeni. [17]

b) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului. [18]

3. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) În jurul ruinelor mănăstirii, aflate la est de localitate, s-au descoperit două necropole Vestigiile descoperite cu acest prilej aparţin secolelor VII-X şi XI-XII d.Chr. [19]

¤

415. Oraviţa (oraş, judeţul Caraş-Severin)

1. Descoperiri preistorice.

a) În pădurea oraşului s-a descoperit un obiect din piatră şlefuită. [20]

b) Aici s-a descoperit un topor de cupru preistoric. [21]

2. Movile de pământ.

a) În hotar, pe drumul Grădinariului, se află movile. [22]

3. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Serele din Oraviţa.

Aici se află urmele unei aşezări hallstattiene şi medievale timpurii de secolele VII-IX d.Chr. [23]

4. Vestigii medievale.

a) În hotar este semnalat microtoponimul Dealul Mormânţiului. [24]

5. Descoperiri monetare.

a) În oraş s-a descoperit un tezaur (?) monetar preroman. [25]

b) În perimetrul localităţii a fost descoperită o monedă romană din bronz de secolul IV d.Chr. [26]

6. Mine şi cariere.

a) Aici a funcţionat o spălătorie antică. [27]

¤

416. Orţişoara (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În imediata vecinătate a comunei şi a căii ferate Timişoara – Arad, la S de drumul Orţişoara – Călacea, se află o aşezare preistorică, neolitică. [28]

2. Vestigii prefeudale.

a) În hotarul localităţii este amintită o necropolă de inhumaţie de secolele VII-IX d.Chr. [29]

3. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană (monede de aur). [30]

b) În hotar se semnalează monede de secolele VI-VII d.Chr. [31]

¤

417. Orşova (oraş, judeţul Mehedinţi)

Oraşul antic şi medieval se află astăzi, în cea mai mare parte, sub apele lacului de acumulare „Porţile de Fier I”. Majoritatea punctelor amintite în continuare nu mai pot fi verificate în teren.

1. Vestigii preistorice.

a) Din hotarul localităţii provin mai multe unelte din piatră. [32]

b) Pe teritoriul localităţii s-a aflat o aşezare aparţinând culturii Starčevo-Criş. [33]

c) În împrejurimile oraşului s-a descoperit un fragment ceramic cu ornamente asemănătoare culturii Bükk. [34]

d) Aici s-au descoperit mai multe topoare de cupru cu braţele în cruce (de tip Jászladány, variante) şi alte unelte de cupru. [35]

e) Punctul Împrejurimi 1.

Din arealul oraşului provin mai multe obiecte din bronz, între care un ac cu tija torsionată şi un ac cipriot. [36]

f) Într-un loc neprecizat s-a descoperit o necropolă „străveche” din epoca fierului (dacică ?). [37]

g) Un depozit de bronzuri provine de aici (seria Cincu-Suseni, Ha A_1-2). [38]

h) De aici provine un fragment dintr-un tipar pentru turnarea celturilor, asemănător celor de la Jupalnic. [39]

i) Dintr-un loc necunoscut provine una dintre cele mai vechi fibule celtice din România. [40]

j) Aici, într-un loc neprecizat din hotar, este semnalată o necropolă Gârla Mare-Žuto Brdo. [41]

2. Descoperiri dacice.

a) În localitate s-au descoperit mai multe unelte şi arme de fier din a doua perioadă a epocii fierului. [42]

3. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Castrul roman Zernes-Dierna.

Castrul se afla, în harta lui Marsigli, la vest de râul Cerna. Datorită dimensiunilor reduse, planul a fost considerat ca fiind al cetăţii medievale a Orşovei. Dimensiunile fortificaţiei, identificate în teren, sunt de 64 / 54 m şi reprezintă cetatea romană târzie din vremea împăraţilor Diocletian – Constantin cel Mare.

Castrul de secolele II-III d.Chr. nu a fost identificat. La nord de cetatea romană târzie s-au descoperit cărămizi şi ţigle cu stampilă care pot reprezenta urme ale acestuia.

În zona tumulilor de la NE şi SE de fortificaţia romană târzie se află un nivel cu ceramică de secolele V-XIII d.Chr. (loturile studiate se încadrează între secolele VII-VIII, VIII-X, X-XIII d.Chr.). [43]

b) Oraşul roman.

Se pare că Dierna s-a dezvoltat ca un oraş civil, fără o garnizoană militară. Acesta nu a depăşit rangul de municipium. Fortificaţia romană târzie suprapune în parte aşezarea civilă antică

Mai multe construcţii ale oraşului roman au fost cercetate cu diferite prilejuri (B-dul Aleea Dunării, Străzile 23 August, Decebal, Valea Graţca – prima necropolă, lângă Podul Cerna – a doua necropolă).

În stadiul actual al cunoştinţelor, grefat de faptul că oraşul se află sub apele Dunării, ştim că locuirea romană s-a concentrat în două zone: prima se întinde de-a lungul fluviului, iar a doua se află între cele două necropole.

Cărămidăriile oraşului s-au depistat doar pentru secolele III-IV d.Chr.

Un tipar dublu reprezentând-o pe zeiţa Minerva arată existenţa unor officine militare locale. [44]

c) Punctul Jupalnic.

Localitatea este înglobată în Orşova. Aici s-a descoperit un depozit de bronzuri din Ha A₂ (seria Turia – Jupalnic).

Tot aici s-au descoperit şi materiale ceramice Coţofeni cu ocazia plantării viţei-de-vie.

În arealul aceleiaşi localităţi s-au descoperit şi vestigii prefeudale. [45]

4. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Valea Mala.

Aşezarea daco-romană de aici este dispărută în urma ridicării apelor lacului de acumulare. [46]

b) Punctul Isnaia în Jupalnic.

Aici se află o întinsă aşezare daco-romană. [47]

5. Vestigii prefeudale.

a) În hotarul localităţii este semnalată o aşezare de secolele VII-IX d.Chr. [48]

6. Vestigii medievale.

a) Dintr-un punct necunoscut provine o sabie cu două tăişuri, dar şi alte podoabe şi arme din perioada avară timpurie. [49]

b) Cetatea medievală.

Cetatea este amintită în Cronica Anonimă (deci exista la începutul secolului X d.Chr.). Fortificaţia medievală de secol XVIII d.Chr. este reprezentată prin planuri la Istambul. [50]

c) Insula Ada Kaleh (Insula Carolinei, Insula Orşovei, Orşova Nouă, Insula Ruşava).

Insula fortificată era situată în faţa Orşovei, în mijlocul Dunării. Astăzi se află acoperită de apele fluviului. [51]

d) Mănăstirea observanţilor este menţionată din secolul XIV d.Chr. [52]

7. Descoperiri monetare.

a) Din perimetrul localităţii antice s-au recoltat mai mulţi denari republicani romani. [53]

b) Aici s-a descoperit un tezaur format din 26 de imitaţii locale după denari republicani romani, dar şi un dupondius, un sestert, asi etc. [54]

c) Dintr-un mormânt gnostic datat în secolele III-IV d.Chr. provine un medalion cu rama din sârmă de aur torsadată, înconjurând imitaţia locală a unui denar republican roman. [55]

d) Din perimetrul localităţii provin şi denari imperiali romani (între care mai multe tezaure de secolul IV d.Chr.). [56]

e) În hotar se semnalează monede de secolele VI-VII d.Chr. [57]

f) De pe teritoriul localităţii provin mai multe tetradrahme de tip Prundu – Jiblea şi altele de tip Adâncata – Mănăstirea.. [58]

g) În anul 1910 s-a descoperit un tezaur format din tetradrahme de tip Adâncata – Mănăstirea. Unele piese sunt de tip Prundu – Jiblea. [59]

h) De aici provine o drahmă de tip Apollonia. [60]

g) Un mare tezaur format din monede romane de bronz, format din 2000 de piese, se eşalonează de la mijlocul secolului III d.Chr. până la Teodosiu I. [61]

h) Orşova I (724 monede) şi Orşova II (1203 monede) sunt două tezaure de secolul IV d.Chr. descoperite pe teritoriul localităţii. [62]

8. Mine şi cariere.

a) În hotarul localităţii se află spălătorii de aur din epoca medievală. [63]

¤

418. Otelec (comuna Uivar, judeţul Timiş)

1. Descoperiri monetare.

a) Lângă ecluza de pe canalul Bega a fost găsită o monedă emisă de Iovianus. [64]

¤

419. Otveşti (comuna Sacoşu Turcesc, judeţul Timiş)

¤

420. Oţelu Roşu (oraş, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) În marginea oraşului s-a descoperit un gratoar de „silex” databil în paleoliticul superior. [65]

2. Movile de pământ.

a) Se semnalează aici microtoponimul Moghila. [66]

3. Mine şi cariere.

a) Mina Ohaba Bistra.

Din această mină, situată pe Bistra, se exploata minereu de fier pentru centrul siderurgic Oţelu Roşu.

Exploatările sunt datate în epoca medievală şi modernă [67]

4. Descoperiri monetare.

a) De aici provine o imitaţie după o drahmă de tip Dyrrhachium. [68]

¤