390. Naidăş (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Valea Călugăriei.

Aici se află o biserică medievală şi materiale ceramice hallstattiene. [1]

2. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. [2]

3. Vestigii medievale.

a) În hotarul localităţii este semnalat toponimicul Dealul Mormânţului. [3]

¤

391. Nădaş (oraş Recaş, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Trei Gomili sau Culă.

Dealul cu acest nume se află în hotarul localităţii. [4]

2. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul satului s-au descoperit artefacte de secolele III-IV d.Chr. [5]

3. Descoperiri monetare.

a) Cu prilejul săpării unei fântâni s-a descoperit un denar republican roman emis de C. Aelius Paetus. [6]

¤

392. Nădrag (comună, judeţul Timiş)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera cu Aven sau Peştera cu Trei Intrări.

Peştera se află în Munţii Poiana Ruscă, bazinul Timişului, carstul din Valea Nădrag, afluentul Valea Corneţ, versantul din stânga.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii eneolitice târzii Coţofeni. [7]

¤

393. Negiudin (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

394. Nemeşeşti (comuna Margina, judeţul Timiş)

¤

395. Nerău (comuna Teremia Mare, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Dintr-un punct necunoscut din hotarul localităţii provin materiale ceramice aparţinând culturii Tiszapolgár. [8]

b) În hotarul localităţii se semnalează o aşezare aparţinând purtătorilor culturii Coţofeni cu elemente Baden. [9]

c) La poalele movilei de pământ Hunca Mare se află o necropolă de incineraţie plană de la începutul primei vârste a fierului. [10]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Hunca Mare sau Kopfhügel.

Movilele din acest punct sunt amplasate la 1,5 km sud de vatra satului, pe malul din dreapta Pârâului Giurcoşin, la intersecţia hotarelor cadastrale ale satelor Nerău, Teremia Mare şi Vizejdia. După unii autori numărul movilelor din acest loc este de nouă (incluzând şi movilele din hotarul localităţii Teremia Mare), între care şi Hunca Mare (estimată, după unii, la 15 m înălţime, după alţii la 11 m; în ea s-au descoperit şi morminte cu mai bine de 20 de vase ceramice). [11]

3. Vestigii daco-romane.

a) În apropiere de Humca Mare s-a descoperit o aşezare cu materiale arheologice de secolele III-IV d.Chr. [12]

4. Movile de pământ.

a) Punctul Movila lui Dogan.

La circa 2 km est de vatra satului, în dreapta drumului de legătură Nerău – Tomnatic, pe malul din stânga unui fir de apă ce se varsă în Pârâul Giuroşin, se află o movilă de pământ cu diametrul de circa 30 m şi înălţimea de circa 3 m. Aici se află şi un câmp de tumuli. [13]

5. Vestigii medievale.

a) De aici provine un mâner de spadă medievală. [14]

¤

396. Nermed (comuna Caraşova, judeţul Caraş-Severin)

¤

397. Neudorf (comuna Zăbrani, judeţul Arad)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Pârâul Roşia.

La circa 1,5 km vest de sat şi circa 250 m vest de locul unde şoseaua Arad – Zăbrani – Lipova se uneşte cu şoseaua Timişoara – Chesinţ – Lipova, pe platoul înalt de lângă Pârâul Roşia, s-au descoperit materiale ceramice şi alte artefacte din Hallstatt (poate că aici este şi o fortificaţie hallstattiană, Basarabi) şi din secolele II-IV d.Chr. (şi o monedă de bronz de la Constans).

Tot de aici provin şi materiale ceramice Latène. [15]

2. Vestigii de epocă romană.

a) Pe islazul satului se vedeau în secolul XIX urmele unei construcţii „romane”. [16]

3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Valea Livezilor.

În acest punct, aflat la circa 2 km sud de sat, este semnalată o aşezare de secolele III-IV d.Chr. [17]

b) La circa 500 m nord de sat, pe vechiul mal al Mureşului, s-a descoperit ceramică de secolele III-IV d.Chr. [18]

4. Vestigii prefeudale.

a) Punctul Hadarac sau Nadarac.

Aici s-au descoperit materiale ceramice de secolele X-XII d.Chr.. [19]

5. Vestigii medievale.

a) Pe islazul satului se mai vedea în secolul XIX d.Chr. o construcţie de piatră care poate să fi fost o biserică veche părăsită. [20]

b) În hotarul localităţii sunt amintite urme arheologice de secolele XI-XIV d.Chr. [21]

6. Descoperiri monetare.

a) De pe teritoriul localităţii provin: o monedă de tip Filip II, un denar roman republican, un aureus de la Augustus şi un denar de la Antoninus Pius. [22]

b) În anul 1916 s-a descoperit un tezaur format din monede imperiale romane depus într-un vas de lut lucrat cu mâna (220 piese de la Traian, Hadrian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Lucius Verus şi Aurelian). [23]

¤

398. Nevricea (comuna Beţausen, judeţul Timiş)

¤

399. Nicolinţ (comuna Ciuchici, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctele Daia Parte şi Crăguieţ.

În hotarul localităţii, pe coama dealului, este semnalată ceramică preistorică şi o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.

Săpăturile arheologice desfăşurate pe malul din stânga râului Vicinic au scos la lumină materiale arheologice din perioada hallstattiană şi din secolul IV d.Chr. [24]

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Dealul Bisericii.

Înainte de locul numit Râpa Galbenă s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului. [25]

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Râpa Galbenă.

La circa 800 m de Nicolinţ, urmând drumul ce duce spre Berlişte, în punctul în care acesta taie prima terasă a râului, s-au descoperit mai multe morminte de secolele XII-XIII d.Chr. [26]

b) Punctul Sălişte.

La NE de sat au fost identificate urme din perioada medievală timpurie. [27]

c) Punctul Câmpul de Jos.

Aici s-au descoperit morminte. [28]

4. Descoperiri monetare.

a) La sfârşitul secolului XIX s-a descoperit o monedă de aur de la Probus, în mod întâmplător. [29]

¤

400. Niţchidorf (comună, judeţul Timiş)

1. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri monetare aparţinând perioadei secolelor II î.Chr.-II d.Chr. [30]