354. Macedonia (comuna Ciacova, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii, la vestul acesteia, pe malul Timişului, în zona digului, s-a descoperit o aşezare neolitică. [1]

¤

355. Macicova (comuna Căvăran, judeţul Caraş-Severin)

1. Movile de pământ.

a) În hotarul localităţii este microtoponimul Moghile. [2]

¤

356. Macovişte (comuna Ciuchici, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii daco-romane.

a) Pe malul din dreapta râului, aproape de hotarul dintre Ilidia şi Potoc, s-au descoperit urmele unor aşezări hallstattiene şi din secolele III-IV d.Chr. [3]

2. Descoperiri monetare.

a) Din hotarul localităţii provine un tezaur format din obiecte de podoabă medievale cu o datare largă (secolele X-XIV d.Chr.). [4]

¤

357. Macovişte (comuna Cornea, judeţul Caraş-Severin)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Zăbranul Puchii.

Aici se află movila Moara Căpitanului. [5]

¤

358. Mailat (comuna Vinga, judeţul Arad)

1. Descoperiri izolate.

a) Din localitate provine o piatră de râşniţă preistorică şi un văscior de factură romană târzie. [6]

¤

359. Mal (oraşul Oţelu Roşu, judeţul Caraş-Severin)

¤

360. Marga (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii de perioadă romană.

a) În hotarul cu Voislova se află un mansio roman. [7]

2. Mine şi cariere.

a) Mina Marga.

Mina de aici a funcţionat în epoca romană.

Aici se exploata aurul şi, probabil, alte metale. [8]

¤

361. Margina (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii medievale.

a) La nord de localitate, pe terasa mijlocie, din dreapta râului Bega, în pădurea dinspre Coşava, s-au descoperit ruinele unei fortificaţii medievale. [9]

2. Descoperiri monetare.

a) În hotar a fost descoperită o monedă de bronz emisă de Iustinian I. [10]

¤

362. Marila (oraşul Oraviţa, judeţul Caraş-Severin)

¤

363. Martinovăţ (comuna Sicheviţa, judeţul Caraş-Severin)

¤

364. Maşloc (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii nedatate.

a) Pe teritoriul localităţii este o cetate de pământ necercetată arheologic. [11]

¤

365. Măceşti (oraş Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) În anul 1967 s-a descoperit aici o aşezare neolitică aparţinând culturii Starčevo-Criş. [12]

b) Punctul Gomilă.

La aproximativ 200 m sud de sat se află un grup mic de movile funerare hallstattiene. [13]

2. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul localităţii, între Pojejena şi cimitirul satului, într-o plantaţie de vie, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. [14]

3. Vestigii prefeudale.

a) În hotarul localităţii, către Moldova Nouă, sunt amintite fragmente ceramice de secolele VIII-IX d.Chr. [15]

4. Descoperiri monetare.

a) Din această localitate provin 23 de monede de bronz datate în secolul IV d.Chr. [16]

b) De pe raza localităţii provine un tezaur monetar format din 3000 monede de bronz. [17]

¤

366. Măgura (comuna Zăvoi, judeţul Caraş-Severin)

¤

367. Măguri (municipiu Lugoj, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Gomili sau La Gomile.

În hotarul satului, la sud de localitate, de o parte şi de alta a şoselei spre Criciova, în lunca Timişului, au fost cartate şase movile de pământ cu diametrele cuprinse între 5 şi 10 m şi înălţimile între 0,5 şi 1,5 m. Pe una dintre movile s-au observat urme de arsură. [18]

¤

368. Mănăştiur (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare neolitică. [19]

2. Vestigii medievale.

a) Punctul Cetate sau Mănăstire.

Punctul este situat la NV de vatra localităţii actuale. Aici s-au descoperit o biserică şi necropolă de secolul XIV d.Chr.

Aici a funcţionat o mănăstire catolică încă din secolul XIII d.Chr.

Tot aici se află şi urmele unor fortificaţii. [20]

¤

369. Mănăştur (comuna Vinga, judeţul Arad)

1. Vestigii daco-romane.

a) De pe teritoriul localităţii, fără alte precizări topografice, provine o urnă neornamentată, din epoca romană. [21]

2. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea de aici pare a fi fost construită în secolul XV d.Chr. [22]

3. Descoperiri monetare.

a) În hotarul satului s-a descoperit un denar republican roman emis de Lucius Cassius. [23]

¤

370. Măru (comuna Zăvoi, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Pripoane.

La 500 m SSE de marginea satului, a ieşit la iveală un apeduct roman. [24]

¤

371. Măureni (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Lângă gara din localitate se află o aşezare neolitică.

Tot aici, pe terasa superioară a Bârzavei, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. (urme de practicare a metalurgiei fierului). [25]

2. Vestigii daco-romane.

a) Pe terasa Bârzavei, în apropierea drumului Măureni – Şoşdea, se află o aşezare de metalurgişti din secolele III-IV d.Chr. [26]

¤

372. Mânăstire (comuna Gătaia, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Gomila.

Microtoponimul se află în hotarul localităţii. [27]

2. Vestigii medievale.

a) Către localitatea Sângeorge se află mănăstirea ortodoxă cu hramul Sfântului Gheorghe. Ea are o vechime neprecizată şi este situată pe malul Bârzavei, într-o zonă odinioară împădurită. [28]

¤

373. Mâtnicu Mare (comuna Căvăran, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Pe terasa a doua a Timişului, la circa 1 km est de biserica din localitate, s-a descoperit o aşezare preistorică cu materiale arheologice neolitice, hallstattiene şi zgură de fier. [29]

2. Vestigii medievale.

a) Documentele din 3 noiembrie 1352, 17 aprilie 1406, 28 iunie 1411 şi 31 mai 1419 menţionează movilele de hotărnicie ale localităţii. [30]

¤

374. Mâtnicu Mic (comuna Fârdea, judeţul Timiş)

¤

375. Mehadia (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Podul Tăinii.

Pe circa 1-2 ha, la aproximativ 200 m vest de pod, se află o aşezare eneolitică aparţinând culturii Sălcuţa cu importuri Tiszapolgár. [31]

b) În 1874 s-a descoperti un celt de bronz, ornamentat cu trei nervuri, care provine din localitate. [32]

c) Punctul Dealul Şoşdea.

Acesta este situat în partea de SV a localităţii, în dreapta râului Bela Reca, a căii ferate şi podului CFR, având o înălţime de aproximativ 80-100 m.

De aici provin fragmente ceramice preistorice. [33]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Ulici.

În anul 1844 s-a descoperit un obiect realizat prin împletirea a patru sârme de aur.

Aici s-a cercetat sistematic o biserică-sală din secolul al XIV-lea d.Chr. Pe latura de nord a acesteia s-a ridicat, ulterior, o sacristie.

De jur-împrejurul bisericii se află o necropolă (secolele X-XI d.Chr).

Aici este şi vatra satului medieval de secolele XII-XIII d.Chr. [34]

b) Punctul La Zidine sau Zidina.

Ruinele castrului roman (Praetorium) se află la aproximativ 3 km spre nord de localitatea Mehadia, pe locul numit de localnici La Zidine, la distanţă aproape egală de localitatea Plugova.

Acesta a fost confundat de mulţi cu staţiunea balneară Băile Herculane, aflată la 13 km spre SE pe şosea şi pe Valea Cernei.

Baia castrului a fost cercetată în anul 1946.

De aici provin 8 inscripţii şi un fragment de diplomă militară.

Lângă castru se află şi o aşezare civilă. [35]

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Grad sau Dealul Urzeasca.

În anul 1395 este atestată documentar cetatea castrum Chaak.

La poalele dealului pe care a fost ridicat donjonul medieval se găseşte ceramică aparţinând culturii Coţofeni.

Urmele fortificării dealului se observă cu uşurinţă. [36]

b) Punctul Şanţul Mic.

Fortificaţia se află la poalele Dealului Grad şi se datează în secolele XV-XVI d.Chr. [37]

4. Descoperiri monetare.

a) Din împrejurimi provin mai multe monede republicane şi imperiale (de-a lungul timpului s-au adunat sute de bucăţi). [38]

b) Punctul La Vii.

De aici provin 12 piese de argint romane. [39]

¤

376. Mehadica (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Cioaca Mică sau Slătinic.

Dealul cu acelaşi nume se ridică la mijlocul Văii Slătinic, la aproximativ 4-5 km vest de sat.

Acesta are formă de con şi se leagă de Cioaca Mare.

De aici provin fragmente ceramice Coţofeni. [40]

b) În muzeul din localitate există un topor de bronz de tip Veselinovo, datat la mijlocul epocii bronzului. [41]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Moara lui Lupu.

La sud de sat, în lunca Pârâului Mehadica, a fost identificată ceramică hallstattiană şi din secolul al XIII-lea d.Chr. [42]

3. Vestigii medievale.

a) Documentul de la 15 iunie 1564 menţionează movilele de hotărnicie ale satului. [43]

4. Mine şi cariere.

a) Cariera Mehadica.

Aceasta a fost exploatată în epoca medievală şi cea modernă. [44]

¤

377. Mercina (comuna Mehadica, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii sunt amintite materiale ceramice hallstattiene. [45]

2. Vestigii daco-romane.

a) Tot în hotarul localităţii, la SE de aceasta, spre Vărădia, pe terasele luncii, în stânga drumului spre Greoni, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. [46]

3. Descoperiri monetare.

a) Aici s-a descoperit un denar imperial roman. [47]

¤

378. Mesteacăn (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

379. Milcoveni (comuna Berlişte, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Vână.

Aici s-a descoperit o aşezare neolitică aparţinând culturii Vinča şi ceramică Basarabi. [48]

b) Punctul Prâsleaua sau Moara din Vale.

Din acest punct s-au recoltat artefacte de perioada culturii Basarabi, epocă daco-romană (secolele III-IV d.Chr.) şi de secolele VIII-IX d.Chr. [49]

c) Punctul Grădinile din Deal.

În grădinile de pe dealul ce mărgineşte satul s-au descoperit fragmente ceramice de secolele III-IV şi VIII-IX d.Chr. [50]

2. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Drumul Mare.

La ieşirea spre Iam se află fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [51]

3. Vestigii prefeudale.

a) Punctele Bileat, Canton şi Grădinile din Vale.

În aceste puncte din hotar s-au descoperit materiale ceramice de secolele VIII-IX d.Chr. [52]

4. Descoperiri monetare.

a) Într-un loc neprecizat din hotarul satului s-a descoperit o izlaz de tip Dyrrhachium. [53]

¤

380. Moceriş (comuna Lăpuşnicu Mare, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Vălee.

Peştera se află în carstul din Bazinul Miniş, lângă Izvorul Vălău, sub abruptul calcaros.

Materialele arheologice recoltate sunt preistorice. [54]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Gruni sau Dealul Gruni.

Punctul este situat pe rama vestică a satului. Locuirea se datează în cultura Coţofeni.

Aici a fost căutată prin săpături arheologice o curte cnezială din secolul XV d.Chr. S-a descoperit ceramică de epoca bronzului şi o necropolă medievală (?). [55]

3. Vestigii preistorice.

a) Punctul Blidaru.

Punctul este situat în Lunca Nerei. Locuirea se datează în cultura Coţofeni. [56]

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Ţârcoviţa.

Locul se află într-o poiană, străbătută de râul cu acelaşi nume. Materialele arheologice descoperite aici aparţin epocii medievale.

De pe deal se vede foarte bine Cetatea Ilidiei. [57]

b) În pădurea satului apare microtoponimul Morminţi sau Morminţie. [58]

5. Mine şi cariere.

a) Cariera Moceriş.

Aceasta a fost exploatată în epoca medievală şi modernă. [59]

¤

381. Moldova Nouă (oraş, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Într-o peşteră din hotarul cu localitatea Gârnic s-au descoperit materiale ceramice neolitice. [60]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Selişte sau Sălişte.

Către Dunăre, la ieşirea din Moldova Nouă, pe drumul spre Măceşti, s-au descoperit fragmente ceramice preistorice. Tot de aici provine şi un vas din lut nedeterminat ca epocă.

În acest punct din hotar este o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.

În bibliografia mai veche se aminteşte şi un castru (statio ?).

Ovidiu Bozu a cercetat aici morminte romane. [61]

3. Vestigii preistorice.

a) Depozite de bronzuri.

Punctul Cariera de Banatite.

Materiale ceramice şi din bronz aparţinând Ha A. Acestea provin dintr-o necropolă (?). [62]

b) De aici provine un depozit de bronzuri din seria Bâlvăneşti-Vinţ (Ha C). [63]

4. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul cu Sasca Montană se află o fortificaţie patrulateră, din piatră, în interiorul căreia se află construcţii romane. [64]

b) Inscripţii romane. [65]

5. Vestigii daco-romane.

a) Punctul În Vii.

Aici s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr. [66]

6. Vestigii prefeudale.

a) Se aminteşte o vatră medievală de secolele VIII-IX d.Chr. [67]

7. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea ortodoxă, de lângă localitate, poartă hramul Sfinţii Arhangheli. După atestarea din secolul XVI d.Chr. dispare din documente. [68]

8. Descoperiri monetare.

a) Aici, în localitate, s-au descoperit monede preromane şi romane izolate. [69]

b) În anul 1929 s-a descoperit un tezaur format din 384 monede romane din bronz, majoritatea emise de Constantin cel Mare. [70]

c) În anul 1965 s-a descoperit un tezaur de secolul IV d.Chr. format din 900 de piese. [71]

9. Mine şi cariere.

a) Mina de aur, argint, cupru, plumb şi fier Moldova Nouă.

Punctul Ogaşul Băieşului şi Cânepişte.

Minereurile de aici au fost exploatate în perioada dacică, romană, medievală, modernă şi contemporană.

S-au descoperit şi galerii romane şi medievale funcţionale.

Una dintre mine se află în punctul Cânepişte sub stânca Baron. [72]

¤

382. Moldova Veche (oraş Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Rât sau Motel.

Punctul se află, în mare parte, sub hotelul nou de pe malul Dunării, în faţa terasei Valurile Dunării, la 150 m nord de km 102 al şoselei Orşova – Baziaş.

Aşezarea neolitică aparţine culturii Starčevo-Criş, fazele III-IV. S-au descoperit şi urme materiale Ha D, precum şi bordeie medievale timpurii de secol XII-XIII d.Chr.

Aici se află şi un cimitir medieval timpuriu, contemporan cu aşezarea.

Săpăturile s-au efectuat în anii 1961, 1970, 1975-1976, 1978 şi 1981. [73]

b) Punctul Insula Ostrovul Mare sau Decebal.

b.1.) Punctul Ostrov, Ostrovul Decebal, Humca sau Hunca.

Pe o dună de nisip s-au descoperit unelte microlitice şi urme neolitice Starčevo-Criş.

Tot aici s-au cercetat niveluri de locuire aparţinând culturilor Sălcuţa IV, Coţofeni (trei subniveluri), Vučedol şi Gârla Mare.

În anul 1900 s-a descoperit aici un topor plat de bronz cu aripioare şi un fragment de urnă funerară de la începutul epocii fierului.

În partea de nord a înălţimii există un şanţ dintr-o epocă neprecizată. [74]

b.2.) Punctul Kalinovăţ.

Aici s-a descoperit un tumul funerar datat în vremea culturii Coţofeni. [75]

b.3.) Într-un loc de pe insulă, situat pe malul Dunării, au fost descoperite o aşezare şi o necropolă Gârla Mare. [76]

b.4.) Punctul Spitz.

Acesta se află în partea de vest a insulei. Aici s-a descoperit o necropolă de incineraţie cu urne de tipul celor din cultura Vatina, dar şi materiale ceramice Gârla Mare-Žuto Brdo (aşezare şi necropolă) şi Verbicioara.

Aceştia au descoperit aici o aşezare Verbicioara distrusă în mare parte de apele Dunării, dar şi una Vučedol.

Tot aici s-ar fi descoperit şi urme de secolul VIII d.Chr. [77]

b.5.) Din locuri neprecizate de pe întinsul insulei provin mai multe loturi de materiale arheologice din epoci diferite.

Un prim lot de materiale arheologice a fost recoltat între anii 1925-1934.

Undeva pe insulă s-a descoperit un depozit de bronzuri care este atribuit seriei Bâlvăneşti-Vinţ (Ha C) (Moldova Veche II). [78]

b.6.) Punctul Groblia sau Groble.

Aici s-au descoperit morminte tumulare cu inventar caracteristic perioadei hallstattiene. [79]

b.7.) Punctul Canalul Morii.

Dincolo de râul care se scurge în Dunăre s-a identificat o necropolă cu urne funerare de tip Vatina. [80]

b.8.) Monede preromane descoperite în împrejurări diferite. [81]

b.9.) Aici sunt amintite urme de locuire din secolul VI-VII şi a doua jumătate a secolului VIII d.Chr. [82]

c) Punctul Port.

În apropiere de port s-au descoperit, în urma unor sondaje, morminte de incineraţie aparţinând epocii bronzului (cultura Gârla Mare-Žuto Brdo).

Tot în zonă s-au descoperit, în secolul XIX d.Chr., urme medievale. [83]

d) Punctul Sat.

În acest punct s-au descoperit materiale ceramice neolitice târzii şi din epoca bronzului.

Tot în vatra satului sunt amintite descoperiri de secol IV d.Chr. [84]

e) Punctul Vinograda sau Vlaşkicrai.

În zona cu acest nume s-a descoperit o aşezare romană.

80% din aşezare este submersă în urma creşterii nivelului Dunării. Partea păstrată a sitului are o lăţime de aproximativ 50 m.

S-au cercetat mai multe locuinţe şi alte complexe cu caracter edilitar-gospodăresc.

Aici au apărut monede romane între care un denar Marc Aurelius pentru Antoninus Pius şi două monede de bronz foarte prost conservate.

Localnicii au mai descoperit alte 6 monede de secol IV d.Chr. în acelaşi punct. Seria monetară descoperită în acest loc s-a mărit în fiecare an.

Tot aici s-au descoperit şi urme de secolul VIII d.Chr. [85]

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Văiş.

La 1,5 km NV de localitate, în amonte, pe Dunăre, s-au descoperit trei obiecte realizate din piatră şlefuită. [86]

b) La SE de localitate, la gura Văii Văiş, pe panta opusă farului, s-au descoperit silexuri neolitice.

Tot de pe această terasă provine şi un celt din bronz. [87]

c) În apropierea Dunării, într-un loc necunoscut, s-a descoperit un topor de cupru cu braţele în cruce de tip Jászladány, varianta Petreşti. [88]

d) Punctul Grădina Constantinovici Emilian.

În acest punct s-a descoperit un complex arheologic aparţinând culturii Baden. [89]

e) Punctul Casa Finanţelor.

În spatele punctului, pe malul Dunării, s-a descoperit fragmente de vase de epoca bronzului, cultura Vatina. [90]

f) Punctul Complexul Şcolar Industrial.

Aici s-au descoperit două semibordeie cu colţurile rotunjite.

Materialul ceramic recoltat aparţine culturii Coţofeni. [91]

g) La aproximativ 3 km de comună, aproape de Dunăre, au fost cercetaţi trei tumuli de dimensiuni reduse (morminte de incineraţie hallstattiene). [92]

h) Punct Valea Boşneagului.

La vest de această vale, aflată între Moldova Veche şi Pescari, se găseşte un mare grup de morminte funerare (aproximativ 50).

Acesta se încadrează cronologic în Hallstattul mijlociu şi târziu. [93]

Un alt grup de tumuli funerari se află între Moldova Veche şi Măceşti. [94]

j) Punctul La Răscruce sau Răscruce.

Materiale ceramice din epoca bronzului, cultura Gârla Mare. [95]

k) Alte urme ale culturii Gârla Mare-Žuto Brdo s-au descoperit în zona pescăriei. [96]

l) Depozite de bronzuri.

l.1.) În hotarul localităţii s-a descoperit, în anul 1924, un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A_1-2) (Moldova Veche I). [97]

l.2.) Un lanţ cu şapte verigi din seria Cincu-Suseni (Ha A_1-2) (Moldova Veche III). [98]

l.3.) Moldova Veche IV este un alt lanţ ornamentat cu urne în miniatură, un berbec din bronz stilizat şi un pandantiv inelar. Obiectele au fost descoperite în anul 1930 (obiectele pot proveni de la Coronini, punctul Varniţi) şi se încadrează în seria Cincu-Suseni (Ha A_1-2). [99]

l.4.) Punctul Izvorul Suvarov.

Aici s-a descoperit un depozit de bronzuri care poate fi încadrat în Ha A₁ (propunem denumirea de Moldova Veche V). [100]

m) Punctul În Hotar.

De aici provine un topor cu marginile ridicate. [101]

3. Vestigii prefeudale.

a) Se amintesc, într-un loc neprecizat, urme de secolele VII-VIII d.Chr. [102]

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Ogaşul cu spini.

Urme de secolele XII-XIII d.Chr. se află la aproximativ 2 km în aval de punctul Rât. Aici s-a descoperit un fragment de cruce engolpion. [103]

b) Punctul Valea Văradului.

Acesta se află la hotarul de est al Coroniniului.

În punctul La Mănăstire, pe valea Varadului, se afla o mănăstire medievală cu hramul Sfinţii Arhangheli.

Unii autori o plasează pe Valea Târnova. [104]

5. Descoperiri monetare.

a) De pe teritoriul localităţii provine un tezaur din care s-au recuperat 5 monede de bronz din secolul IV d.Chr. (patru de la Constantius II şi una de la Iulianus).

Poate că din acelaşi lot provine şi tezaurul format din 114 monede emise de Constantius I şi urmaşii săi descoperite în punctul Vinograda. [105]

b) Punctul José.

De aici provine o drahmă. [106]

c) Monede care provin dintr-o donaţie. [107]

d) În anul 1881 s-a descoperit un tezaur preroman, risipit. [108]

e) În anul 1961 s-a descoperit un tezaur monetar roman format din 963 de piese. [109]

f) În anul 1879 s-a descoperit un tezaur format din monede de tip Dyrrhachium. [110]

g) În hotar s-a descoperit un aureus de la Titus. [111]

h) Punctul Valea Tisa Potoc.

Locul descoperirii tezaurului este situat la nord-vest de exploatarea minieră Suvarov, la circa 1,5 km în amonte de valea Pârâului Tisa-Potoc.

Tezaurul conţine 740 de monede şi se adaugă altor 6 descoperite în ultimii 40 de ani.

Tezaurul se încadrează în secolul IV d.Chr. [112]

i) Punctul Flotaţii.

Tezaur monetar format din 4121 monede care se adaugă altuia de 22 piese. [113]

¤

383. Moldoviţa (oraş Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Depozite de bronzuri.

Pe o ridicătură de pământ, într-o zonă mlăştinoasă, s-a descoperit un depozit de bronzuri depus într-un vas de lut.

Acesta se încadrează în seria Jupalnic-Turia (Ha A₂). [114]

2. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul localităţii există o aşezare de secolele III-IV d.Chr. [115]

¤

384. Moniom (municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin)

¤

385. Munar (comuna Secusigiu, judeţul Arad)

1. Vestigii preistorice.

a) La NNV de sat, lângă marginea pădurii, s-a descoperit o daltă de piatră lunguiaţă, plată, cu tăiş lat. [116]

b) Punctul Dealul Lupului şi Vii.

Pe aceste locuri, situate la nord de drumul Munar – Sânpetru German, lângă Canalul Aranca, se află o cetate de pământ trapezoidală, de circa 14,7 ha, cu val şi şanţ de apărare, datând – probabil – din epoca fierului (Medeleţ şi Bugilan introduc punctul în hotarul localităţii Sânpetru German). Intrarea în fortificaţie se face dinspre nord. În acelaşi loc se află şi o necropolă de epoca fierului cuprinzând atât morminte de incineraţie cât şi de inhumaţie. [117]

2. Movile de pământ.

a) La 2 km nord de sat este semnalată o movilă de pământ. [118]

b) Punctul Gomilele.

În hotarul satului sunt semnalate mai multe movile de pământ. Între acestea se află şi movila Wolfsberg. [119]

3. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Mănăstirea Bezdin.

Aici s-au descoperit fragmente ceramice din epoca bronzului, cultura Vatina.

Mănăstirea ortodoxă este ridicată pe malul din stânga Mureşului în secolele XIV-XV d.Chr. cu hramul Prezentarea Sfintei Fecioare la Templu. [120]

4. Vestigii daco-romane.

a) Într-un loc neprecizat din hotarul localităţii s-a descoperit un urcior din epoca romană. [121]

5. Vestigii medievale.

a) Între localităţile Satu Mare şi Munar a funcţionat biserica unui sat dispărut, Alba Eclesia, în secolul XIV d.Chr. [122]

b) Aici, la Munar, a existat şi o biserică de mir cu hramul Sfântului Gheorghe. [123]

¤

386. Moraviţa (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea ortodoxă aflată la marginea aşezării a fost atestată în secolul XVI d.Chr. Poate fi aceeaşi mănăstire cu Săraca de la Şemlacu Mic. [124]

¤

387. Moşniţa Nouă (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare neolitică (Tiszapolgár). [125]

b) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare hallstattiană. [126]

¤

388. Moşniţa Veche (comuna Moşniţa Nouă)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit două spade de bronz databile în Ha A₁, dar şi o brăţară realizată din acelaşi aliaj. [127]

2. Movile de pământ.

a) La 500 m est de sat, se semnalează o movilă de pământ cu diametrul de circa 15 m şi înălţimea de circa 2,5 m. [128]

b) Punctul Gomili.

Microtoponimul este semnalat în hotarul localităţii. [129]

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Satu Bătrân.

La 3 km nord de sat, sub Pădurea Bistra, se află ridicături de pământ care indică vatra satului din secolul XVIII. [130]

4. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit un denar republican roman emis de C. Plautius. [131]

b) În anul 1938 s-a descoperit un follis de la Iustinian I. [132]

¤

389. Murani (comuna Pişchia, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Aici s-a descoperit, între Murani şi Seceani, un topor cu braţele în cruce de tip Jaszládány. [133]

2. Movile de pământ.

a) În hotarul localităţii sunt semnalate, fără alte precizări, movile de pământ. [134]

3. Descoperiri monetare.

a) Aici este menţionată o mică monedă de bronz de la Diocletianus (se pare că piesa are un alt loc de provenienţă, şi anume Şanţul roman). [135]

b) În anul 1934 s-a descoperit o monedă din bronz constantiniană foarte post conservată. [136]

¤