329. Lăpuşnic (comuna Bara, judeţul Timiş)

1. Descoperiri monetare.

a) Aici s-a descoperit o didrahmă de la Filip II şi două tetradrahme de la Filip III. [1]

b) Tot din hotarul localităţii, fără alte precizări, provin: drahme emise de Apollonia şi Dyrrhachium, denari romani republicani şi imperiali. [2]

c) În anul 1868 s-a descoperit un tezaur monetar compus din denari republicani romani şi denari imperiali romani. Unele din descoperirile de mai sus pot face parte din acest tezaur. [3]

d) Dintr-un punct neprecizat provine un antoninian de la Probus. [4]

¤

330. Lăpuşnicel (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Cetate.

Punctul se află în hotarul comunei, la circa 700 m nord din dreptul bornei cu numărul 77 de pe şoseaua 57 B ce leagă localităţile Băile Herculane de Bozovici şi Anina, pe un platou, situat la poalele Dealului Vineşti.

Primele cercetări de teren sunt efectuate de M. Macrea şi V. Moga între anii 1946-1947.

Săpături arheologice s-au efectuat în anii 1975 şi 1977-1978. Fortificaţia romană are 60 / 60 m.

La 1 km spre est se află o intersecţie a drumului roman. Construcţia este o statio.

În timpul cercetărilor sistematice s-au descoperit şi vestigii hallstattiene. [5]

2. Vestigii preistorice.

a) În hotarul comunei, la vest de fortificaţia romană din punctul Cetate, la 300-400 m de casa lui Ion Domăşneanu, s-au descoperit fragmente ceramice hallstattiene. [6]

¤

331. Lăpuşnicu Mare (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera de la Vălee sau De la Vălaie.

Peştera este situată la 5 km NNV de localitate. Aici sunt urme de faună preistorică. [7]

2. Movile de pământ.

a) Punctul Răduturi.

În hotar, fără alte precizări, sunt semnalate două ridicături de pământ. [8]

3. Vestigii medievale.

a) Aici se amintesc ruinele unei cetăţi. [9]

¤

332. Lăţunaş (comuna Jamu Mare, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Depozite de bronzuri.

Din hotarul localităţii provine un depozit de bronzuri din epoca bronzului şi începutul Hallstattului, seria Cincu-Suseni (Ha A_1-2). [10]

¤

333. Lescoviţa (comuna Naidăş, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii medievale.

a) Punctul Săliştea Mare.

Punctul este situat la NE de vatra actuală a satului, pe malul din dreapta Nerei.

Aici s-au descoperit fragmente ceramice preistorice şi ceramică medievală (secolele XIV-XV d.Chr.). [11]

¤

334. Lenauheim (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul comunei, într-un loc neprecizat, s-a descoperit un depozit format din mai multe vase ceramice datate în secolele III-IV d.Chr. [12]

2. Descoperiri monetare.

a) De aici provine un denar imperial roman de la Traian. [13]

¤

335. Leucuşeşti (comuna Bethausen, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Pe terasa superioară, nordică, a râului Bega, în raza localităţii, s-au descoperit materiale arheologice paleolitice (aurignaciene). [14]

 2. Movile de pământ.

a) Punctul Târşele sau Movila cu Gropan.

La circa 600-700 m nord de sat, la 500 m sud de Pădurea Leucuşeşti, pe coama dealului, la marginea unei livezi, se află o movilă de pământ cu diametrul de circa 20-25 m, înaltă de 3-4 m, care se pare, în trecut, a fost deranjată de căutătorii de comori. [15]

b) La circa 1 km NV de sat, pe coama dealului, la 200 m VSV de punctul trigonometric 192.1, se află o movilă de pământ cu diametrul de 20 m, înaltă de 2 m. [16]

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Dealul La Morminţi.

Microtoponimul se află în hotarul localităţii. [17]

4. Descoperiri monetare.

a) Un denar republican roman a fost descoperit în hotarul localităţii. [18]

¤

336. Liborajdea (comuna Sicheviţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Valea Liborajdea.

a.1.) Locul Mare este o terasă care se află la gura văii, pe partea stângă, chiar lângă podul mare de aici.

Materialele arheologice descoperite sunt piese din „silex”. [19]

a.2.) Punctul Odăi.

Pe Valea Văcăriţei se află locul numit Odăi. Locul este situat pe o terasă înaltă, la Valea Odăilor, un afluent al Văii Liborajdea, cătunul Odăi.

Materialele ceramice recoltate aparţin epocii mijlocii a bronzului. [20]

2. Depozite de bronzuri.

a) Punctul Locul lui Brăilă sau Sub Magazin.

În faţa Magazinului alimentar din localitate, fostul pichet de Grăniceri, lângă şoseaua Orşova – Moldova Veche s-a descoperit un depozit de bronzuri (seria Moigrad-Tăuteu, Ha B₁).

Sub magazin s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Basarabi.

Tot aici s-au descoperit materiale arheologice din epoca bronzului, epoca dacică şi romană, precum şi numeroase cărămizi romane.

Cuptoarele de var de aici ar fi funcţionat în epoca romană. [21]

b) Punctul Varniţă sau Ciucur.

Aici se află un izvor puternic. La 300 m de acesta s-a descoperit o lamă de sabie din bronz hallstattiană. [22]

2. Vestigii medievale.

a) În hotarul localităţii a existat o cetate, sub numele de Castra Inferiora Cisdanubiana Lybrasd.

Aceasta a fost menţionată documentar în anii 1437, 1480 şi 1528. [23]

3. Descoperiri monetare.

a) Pe Valea Liborajdea s-a descoperit o monedă romană de la Antoninus Pius (autoarea crede, în mod greşit, că este vorba despre comuna Berzasca; se pare că autorul descoperiri este de acolo). [24]

¤

337. Liebling (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) Pe partea din stânga drumului spre localitatea Cerna, pe terasa înaltă ce coboară spre Tofaia, a fost descoperită o aşezare daco-romană. [25]

¤

338. Lindenfeld (comuna Buchin, judeţul Caraş-Severin)

¤

339. Lipova (oraş, judeţul Arad)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Hodaie, Odăi, Cioiloc sau Pepinieră.

În repertoriul judeţului Arad, citat şi aici, punctul 1 este acelaşi cu punctul 8, după opinia noastră.

Materialele arheologice descoperite în cuprinsul sitului, aflat pe teritoriul Pepinierei Ocolului silvic Lipova, la SE de oraş, pe Pârâul Teiuş, aparţin culturii Vinča, epocii bronzului şi perioadei dacice clasice.

Tot aici s-au descoperit şi materiale ceramice de secolele X-XI d.Chr. [26]

b) Punctul Lipova-Băi.

La circa 1 km sud de Băile Lipova, pe Pârâul Şiştarovăţ, s-au descoperit materiale ceramice de epoca bronzului (cultura Otomani), Latène târziu (dacic) şi medievale timpurii de secolele XI-XII d.Chr. [27]

c) Punctul Ciornabara.

În hotarul localităţii, spre Şiştarovăţ, s-au descoperit fragmente ceramice încadrate în epoca migraţiilor, dar şi fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [28]

2. Din hotarul localităţii provin mai multe artefacte:

a) Un topor de tip Fajsz din epoca timpurie a bronzului.

O măciucă de bronz cu spini datând de la sfârşitul epocii bronzului. [29]

b) De pe teritoriul oraşului provin două fragmente de râşniţă, un fragment de stelă funerară, monede imperiale romane de la Faustina şi de la fiul lui Filip Arabul. Tot de aici provine un opaiţ de bronz în formă de peşte şi un opaiţ roman de lut.

Toate aceste descoperiri atestă existenţa unei aşezări rurale romane. [30]

3. Vestigii preistorice.

a) De aici provin mai multe topoare cu braţele în cruce (de tip Pločnik, Mezökeresztes sau Jászladány). [31]

b) Punctul Coasta Rea.

La Lipoviţa se semnalează o fortificaţie hallstattiană cu val şi şanţ. [32]

4. Vestigii de perioadă romană.

a) Punctul Dâlma.

Pe aici trece unul dintre valurile de pământ care străbat Banatul. În această zonă valul are şanţuri pe ambele feţe. [33]

5. Vestigii prefeudale.

a) Punctul Dealul Morilor.

Aici s-au descoperit materiale ceramice de secolele X-XI d.Chr. [34]

b) Punctul Cioiloc.

În acest punct s-au descoperit materiale ceramice prefeudale. [35]

6. Vestigii medievale.

a) Mănăstirea franciscanilor conventuali dedicată Sfântului Ludovic de Toulouse este amintită din secolul XIV d.Chr.

În arealul localităţii a mai funcţionat şi o mănăstire a beghinelor.

În Lipova au fost atestate de-a lungul vremii mai multe biserici de mir. Unele mai funcţionează şi astăzi. [36]

b) Fortificaţiile pot fi atestate o dată cu secolul XIV d.Chr. [37]

c) Punctul Lipoviţa, Coasta Rea.

Aici au funcţionat fortificaţii medievale încă din secolele XIII-XIV d.Chr. [38]

¤

340. Liubcova (comuna Berzasca, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera de sub Stânca Liubcovei.

Peştera se află sub stânca cu acelaşi nume.

Materialele arheologice aparţin epocii bronzului şi perioadei dacice. [39]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Orniţa sau Orniţă.

Aşezare multistratificată aparţinând neoliticului şi eneoliticului (culturile Starčevo-Criş şi Vinča).

E. Comşa consideră că aşezarea evoluează de-a lungul a două faze: Orniţa (trei niveluri) şi Orniţa Vest (un nivel).

Cercetările sistematice efectuate de S.A. Luca demonstrează existenţa a cinci niveluri de locuire succesive. Primul şi cel mai vechi nivel (V) aparţine culturii Starčevo-Criş IIIB de început; nivelurile IV-III reprezintă evoluţia, pe mai multe subniveluri, culturii Vinča din faza A₁ până în faza B₁; nivelurile II-I prezintă evoluţia culturii Vinča, o dată cu faza C.

Între descoperirile deosebite de aici se află Statueta de la Liubcova I şi II, capodopere a modelării lutului, importante pentru semnificaţiile lor rituale (mascare, libaţie, costumare).

Pe întinsul sitului s-a descoperit şi o monedă de secol IV d.Chr. [40]

b) Punctul Ţiglărie.

Înspre Berzasca, la aproximativ 600 m de Liubcova, pe teritoriul fostului depozit de lemne Fischer), se află urmele unei aşezări de la sfârşitul epocii bronzului (cultura Gârla Mare).

Necropola Gârla Mare de aici este foarte întinsă. Mai tot timpul, aceasta este acoperită de apele lacului de acumulare Porţile de Fier. După supoziţiile descoperitorului aceasta se încheie în Ha A₁.

Într-una dintre urnele mormintelor Gârla Mare de aici s-a descoperit un depozit de bronzuri format din 43 de piese (Ha A₁).

Tot aici s-au descoperit şi vase dacice (mormânt – secolul II î.Chr.). [41]

c) Punctul Stenca Liubcovei.

Situată între localităţile Liubcova şi Berzasca, în imediata vecinătate a Dunării, Stenca Liubcovei este o creastă stâncoasă cu pante abrupte din trei părţi, care bara accesul pe Valea Dunării.

Pe creasta de est a dealului s-a semnalat o aşezare neolitică.

Săpăturile arheologice de aici au început în anul 1976 şi au continuat până în 1983.

Locuirea începe încă din epoca bronzului (cultura Vatina cu puternice influenţe Verbicioara), cu o fortificaţie cu val şi şanţ.

Primei vârste a fierului îi aparţin o altă serie de materiale care au fost angrenate în valul primului nivel dacic.

Cel mai bogat material arheologic aparţine epocii dacice (două niveluri de folosire a sitului). Primul nivel se încadrează între secolele III-II î.Chr., iar cel de al doilea între secolele I î.Chr.-I d.Chr. Ambele niveluri dacice reprezintă resturile unor fortificaţii de pământ, cu şanţ şi val, de tip pinten barat.

Şi pantele extrem de abrupte ale dealului au fost locuite în vremea dacică, realizându-se mici terase, atâta cât să încapă o singură locuinţă. Câteva astfel de locuinţe au fost cercetate în anul 1981. [42]

3. Vestigii preistorice.

a) În anul 1968, la 2,5 km mai sus de sat, apele Dunării au scos din mal o daltă de aramă. Poate că descoperirea este în legătură cu locuirea din punctul Orniţa. [43]

b) În anul 1903 s-a descoperit pe teritoriul localităţii un celt de bronz turnat defectuos. [44]

c) La 0,6 km de Liubcova, spre Berzasca, s-au descoperit fragmente ceramice Gârla Mare-Žuto Brdo. [45]

4. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. şi o fortificaţie patrulateră. [46]

5. Vestigii medievale.

a) În localitate s-au descoperit fragmente de căldări din lut medievale timpurii. [47]

6. Descoperiri monetare.

a) În hotar, fără precizarea locului, s-au descoperit monede romane din secolul IV d.Chr. [48]

¤

341. Livezile (comuna Banloc, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o necropolă plană de incineraţie din epoca bronzului şi diverse obiecte din bronz. [49]

2. Vestigii de epocă romană.

Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană. [50]

¤

342. Lovrin (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) La vest de localitate, într-o arătură, s-a descoperit material ceramic aparţinând culturii Basarabi. [51]

2. Vestigii nedatate.

Din hotarul localităţii provin schelete umane asociate cu obiecte de metal şi vase ceramice. [52]

3. Vestigii de epocă romană.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană. [53]

4. Vestigii prefeudale.

a) Într-un loc neprecizat aflat în hotarul localităţii s-au descoperit materiale arheologice de secolele VII-IX d.Chr. [54]

5. Movile de pământ.

a) La 1 km est de vatra satului, între şoseaua şi calea ferată Timişoara – Sânnicolau Mare, pe malul din stânga Pârâului Galaţca, se află o movilă de pământ cu diametrul de circa 30-35 m şi înălţimea de 2-2,5 m. [55]

b) La 2,4 km NV de sat, între drumul de legătură Lovrin – Saravale şi hotarul comunei cu cel al localităţii Sânpetru Mare, pe malul din dreapta al unui fir de apă ce se varsă în Pârâul Galaţca, se află o movilă de pământ înaltă de circa 2 m şi cu diametrul de 30 m. [56]

¤

343. Lucacevăţ (comuna Sicheviţa, judeţul Caraş-Severin)

¤

344. Lucareţ (comuna Brestovăţ, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Piatra Roşie.

La 1,5 km sud de sat se află o movilă de pământ. [57]

¤

345. Lugoj (municipiu, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Dealul Viilor.

La poalele dealului s-au descoperit mai multe topoare din piatră şlefuită şi ceramică. [58]

b) Aici s-a descoperit un topor cu braţele în cruce de tip Jaszládány. [59]

c) Pe teritoriul localităţii, în partea din stânga drumului spre Deva, în apropierea staţiei de benzină, pe pantele line din partea de sud a Dealului Viilor, este semnalată o aşezare a grupului cultural Balta Sărată. [60]

d) Punctul Fabrica Mondial.

În apropierea întreprinderii a fost descoperit un depozit format din obiecte de bronz, seria Cincu-Suseni (Ha A_1-2). [61]

e) Punctul Gomilă.

Punctul nu se află în hotarul oraşului Lugoj ci în cel al comunei Boldur (aici se află materiale neolitice Starčevo-Criş şi eneolitice Tiszapolgár), pe o înălţime cu dimensiunile de 80 / 15 / 2 m. [62]

f) În hotarul localităţii sunt amintite aşezări aparţinând culturii Basarabi. [63]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Ştiuca Veche.

Situl arheologic se află în marginea pârâului Ştiuca Veche care este situat la 2 km SE de Lugoj. Locuirea de aici se datează între secolele III-IV şi VII-VIII d.Chr. [64]

3. Vestigii de perioadă romană.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană. Unii cercetători afirmă că aici ar fi anticul Caput Bubali. [65]

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Cetatea Veche.

Pe malul din dreapta râului Timiş, în unghiul pe care acesta îl formează cu şoseaua naţională Lugoj – Timişoara, s-au descoperit urmele zidurilor cetăţii Lugoj.

Castrum Lugas este construit în secolul XIV d.Chr. ca cetate regală. Castelanul de aici este menţionat în anul 1386. [66]

b) Mănăstirea a fost construită în exteriorul cetăţii şi are hramul Sfântului Nicolae. Date sigure despre aceasta avem o dată cu secolul XVII d.Chr. [67]

5. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează mai multe tetradrahme şi un stater. [68]

b) Punctul Cetatea Veche.

În anul 1987 s-a descoperit aici o monedă ungurească. [69]

¤

346. Lugojel (comuna Găvojdia, judeţul Timiş)

¤

347. Lunca Florii (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

348. Lunca Zaicii (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

349. Luncanii de Jos (comuna Tomeşti, judeţul Timiş)

¤

350. Luncanii de Sus (comuna Tomeşti, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul La Trei Gomili.

Pe Vârful Muncelului se află acest microtoponim, acolo unde se desparte hotarul localităţii de cel al satelor Zolt şi Tomeşti. [70]

b) Punctul Trei Gomili.

Pe Vârful Bordari se află acest microtoponim, acolo unde se desparte hotarul localităţii de cel al satelor Gladna şi Nădrag. [71]

c) Punctul Trei Gomili.

Pe Muntele Padeş se află acest microtoponim, acolo unde se desparte hotarul localităţii de cel al satelor Nădrag şi Rusca. [72]

d) Punctul Trei Gomili.

Pe Vârful Bordari se află acest microtoponim, acolo unde se desparte hotarul localităţii de cel al satului Rusca Montană şi judeţului Hunedoara. [73]

¤

351. Luncaviţa (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Mine şi cariere.

a) Cariera Luncaviţa.

Aceasta a fost exploatată în epoca romană (probabil), medievală şi modernă. [74]

¤

352. Lunga (comuna Comloşu Mare, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Hotar.

Într-o movilă din hotarul localităţii s-a descoperit un mormânt izolat de epoca bronzului (cultura Mureş). [75]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) O movilă de pământ aflată le vest de Comloşu Mare, în stânga drumului ce duce la Mokrin a fost cercetată în anul 1900. În ea s-au descoperit mai multe morminte, probabil avare şi o monedă medievală. [76]

b) O altă movilă de pământ, aflată la sud de sat, este cercetată în acelaşi an. Se descoperă un mormânt dintr-o perioadă a preistoriei neprecizată. [77]

3. Vestigii prefeudale.

a) În grădina unui sătean s-au descoperit urmele unor morminte de inhumaţie de secolul VII d.Chr. [78]

¤

353. Lupac (comună, judeţul Caraş-Severin)

¤