319. Jabăr (comuna Boldur, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Pe o terasă a Timişului s-a descoperit o daltă din cupru. [1]

b) Din hotar provine ceramică de tip Gornea – Kalakača. [2]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Cotun sau Cotună.

Punctul este situat la 1 km NV de localitate, pe stânga drumului judeţean Jabăr – Sârbova. Aici s-a descoperit o aşezare neolitică, alta de epoca bronzului, o alta daco-romană de secolele III-IV d.Chr. şi un nivel medieval timpuriu (secolele VI-VIII d.Chr.). [3]

3. Vestigii daco-romane.

a) În vatra satului s-a descoperit şi cercetat sistematic o aşezare daco-romană. Aici s-a redus minereul de fier. [4]

4. Vestigii medievale.

a) Punctul La Bejan.

Punctul este situat pe latura estică a şoselei spre Sârbova. Aici s-au descoperit materiale medievale (secolele X-XII şi XIII-XIV d.Chr.). [5]

5. Movile de pământ.

a) În hotar, spre Ficăţar, sunt semnalate trei movile de pământ, socotite de localnici semne de hotar. [6]

¤

320. Jamu Mare (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare hallstattiană. [7]

b) La construcţia barajului peste Pârâul Semniţa, a fost distrusă o movilă de hotar. Cu acest prilej s-a descoperit un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A_1-2). [8]

2. Vestigii daco-romane.

a) Aici este semnalată o aşezare romană de secolele II-III d.Chr. [9]

b) Punctul Şanţul roman.

În anul 1882 s-a descoperit o inscripţie romană referitoare la legiunea IIII Flavia Felix. [10]

3. Descoperiri monetare.

a) Un denar roman de la Marc Antoniu provine din hotarul localităţii. [11]

b) Aici s-a descoperit un tezaur monetar format din monede de aramă din vremea regilor carolingieni Ludovic III şi Karlman. [12]

c) De aici se cunosc mai multe descoperiri monetare romane de la Claudius II Gothicus până la Constans. [13]

¤

321. Jdioara (comuna Criciova, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul La Borghee sau Borgele.

În pădurea de pe raza comunei, pe noua şosea Criciova – Nădrag, la 1,2 km spre Nădrag de la bifurcaţia spre Jdioara, în partea din stânga, s-a descoperit un grup de tumuli. Aceştia se află pe un drum de pădure care, după 300 m, se bifurcă din nou spre stânga, direcţie în care, la circa 1-1,5 km, urcând circa 300 m pe Valea Slatinei, se ajunge pe platou unde este vizibil un val de pământ circular, distrus de ape în mai multe locuri, împărţit în cinci segmente. În interiorul său sunt grupate patru movile de pământ, aproape lipite una de cealaltă, înalte de 1,5-2 m. [14]

b) La sud de Jdioara, pe o coamă de deal, sunt semnalate movile de pământ. [15]

2. Vestigii preistorice.

Pe o terasă a Timişului s-au descoperit fragmente ceramice Basarabi. [16]

3. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii, pe un platou de la confluenţa râurilor Nădrag cu Timiş, sunt semnalate urme romane. [17]

4. Vestigii medievale.

a) Cetatea medievală Jdioara. Punctul Cetate, Dealul Viilor sau Dealul Cetăţii.

La circa 1 km NE de sat se păstrează ruinele cetăţii Jdioara.

Construcţia cetăţii pare a fi anterioară secolului XIV d.Chr. [18]

b) Documentul din 8 mai 1590 menţionează movilele de hotar ale localităţii Jdioara şi ale domeniului Jdioara care cuprindea mai multe sate. [19]

5. Descoperiri monetare.

a) Punctul Rovine sau Dunga Rovinei.

În anul 1973 a fost descoperit, în punctul numit Rovine, care se situează la vest de sat, un tezaur format din monede republicane romane adăpostite într-un vas de lut. [20]

¤

322. Jebel (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului. [21]

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctele Lunca şi Selişte.

La 1 km est de localitate trece valul roman. [22]

b) La aproximativ 4 km nord de localitate valul roman trece Timişul Mort. [23]

3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Fabrica de Cărămidă.

La est de sat, pe un teren al Fabricii de Cărămidă s-a descoperit, în anul 1963, un cimitir de inhumaţie aparţinând secolelor III-IV d.Chr.

Într-un sondaj de verificare s-a descoperit un bordei patrulater. [24]

b) Punctul Tarigum.

De aici s-au recoltat fragmente ceramice cenuşii şi monede. [25]

4. Vestigii prefeudale.

a) Dintr-un loc neprecizat aflat în hotarul localităţii s-au descoperit fragmente ceramice de secolele VII-IX d.Chr. [26]

5. Descoperiri monetare.

a) De aici provine un denar republican roman. [27]

b) Lângă biserica satului s-a descoperit o monedă mică din bronz de la Crispus. [28]

c) În vatra satului s-a descoperit o monedă de argint de la Valentinianus II. [29]

¤

323. Jimbolia (oraş, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii este amintită o necropolă plană de incineraţie. [30]

2. Vestigii daco-romane.

a) În apropierea punctului de frontieră, într-o buclă a fâşiei, pe un mic promontoriu, a fost descoperită o aşezare daco-romană. [31]

b) La aproximativ 500 m de aşezarea de mai sus s-a descoperit o altă aşezare de secolele III-IV d.Chr. [32]

3. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează un denar republican roman de la L. Caec. Metellus. [33]

b) În hotarul localităţii s-a descoperit o monedă din bronz de la Diocletianus. [34]

c) De aici provine o monedă mică de bronz de tipul Urbs Roma. [35]

4. Vestigii nedatate.

a) Punctele Spannenhügel, Domersberg şi Pogan-Eingarden.

Aceste obiective sunt amintite în literatura de specialitate. [36]

¤

324. Jitin (comuna Ciudanoviţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Gura Vârghii.

Aici s-au descoperit urme de construcţii nedatate. [37]

¤

325. Jupa (municipiul Caransebeş, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) În anul 1976 s-a descoperit, în poziţie secundară, un silex încadrabil în paleoliticul superior. [38]

b) Se aminteşte, într-un punct neprecizat, un fragment ceramic vincian. [39]

c) La Balastieră s-a descoperit un celt din bronz. [40]

d) De aici provine o fibulă de tip Peschiera. [41]

e) Benzinăria Theo&Mary.

Aici s-au descoperit fragmente ceramice aparţinând grupului cultural Balta Sărată. [42]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Triaj.

a.1.) Punctul Jupa-Sud sau Dâmb.

La est de Halta Jupa, dincolo de Triaj, pe terasa a doua a Timişului, la aproximativ 150 m SE de heleşteul din islazul satului s-au descoperit fragmente ceramice din epoca bronzului.

Săpăturile arheologice efectuate aici în anul 1982 au dus la descoperirea unei aşezări neolitice târzii, eneolitice (cultura Tiszapolgár) şi a materiale ceramice din epoca bronzului. [43]

a.2.) Punctul Livezi.

La aproximativ 800-900 m nord de punctul de mai sus, pe marginea aceleaşi terase, s-au descoperit materiale ceramice hallstattiene şi resturi de construcţii romane (villa rustica). [44]

a.3.) La depărtare de 600-700 m nord de aşezarea hallstattiană, pe o terasă mai puţin joasă, la 150-200 m NV de capătul Triajului, s-au adunat fragmente ceramice preistorice, atipice.

a.4.) Peste drumul Caransebeş – Lugoj, în partea opusă a acestor situri, se poate observa ductul unui drum roman. [45]

b) Punctul Zidină.

b.1.) Castrul Tibiscum.

Despre castrul roman se cunosc foarte multe date, el fiind identificat încă de acum două secole.

Amplasat la întretăierea a două dintre cele mai importante drumuri imperiale care legau Sarmisegetuza de Dierna şi Lederata, oraşul şi castrul s-au dezvoltat datorită câmpiei fertile în care se aflau, a poziţiei comerciale şi strategice ocupate.

În anii ce au urmat cuceririi romane a fost construit, în piatră, pe malul Timişului, un castru auxiliar de 102 / 109 m, pentru ca mai apoi, în secolul II d.Chr., să aibă loc o extindere spre vest şi sud a fortificaţiei (aici au staţionat trei trupe auxiliare). Faza de început a castrului este de pământ.

În timpul cercetării sistematice a castrului au fost identificate 3-4 niveluri antice, din care cel mai nou se datează după retragerea aureliană.

O dată cu anul 1985 cercetarea din castrul de piatră s-a axat pe studiul principiei. Aceasta este orientată NE-SV şi are dimensiunile de 36 / 31 m.

Faza de pământ a castrului este cercetată de Marius Moga şi, mai târziu, de Doina Benea (acesta se găseşte la 1,80-2,00 m adâncime).

Urme arheologice de secol VI-VII s-au descoperit în interiorul castrului de piatră, dar şi în aşezarea civilă.

Cea mai veche ceramică descoperită în castru este dacică.

b.2.) Vicusul militar. Punctul Cetate sau Peste Ziduri.

Iniţial, în apropierea castrului s-au construit ateliere de olărie şi fierărie ale armatei. Mai apoi, aici s-au stabilit familiile soldaţilor, formându-se o aşezare civilă, înspre nord, de-a lungul râului Timiş (punctul La Drum – Zăvoi; Cetate sau Peste Ziduri).

În timpul lui Septimius Severus sau Caracalla aşezarea civilă primeşte rangul de municipium.

Aici s-au cercetat mai multe clădiri cu urme de locuire romană târzie. [46]

c) Punctul Sector Cărbunari-Ţigăneşti.

Aici se aminteşte, fără alte precizări, o necropolă medievală (arpadiană), dar şi urme romane (villa rustica).

Aici s-a cercetat o biserică medievală de secolele XIII-XIV d.Chr. (aici se pare că a funcţionat localitatea medievală Racoviţa). [47]

3. Vestigii medievale.

a) În împrejurimile localităţii, la balastiera de pe malul din stânga Timişului, s-a descoperit, în mod întâmplător, o spadă medievală. [48]

4. Descoperiri monetare.

a) Din hotar ar proveni un tezaur format din 50 de monede preromane. [49]

¤

326. Jupăneşti (oraş Făget, judeţul Timiş)

¤

327. Jupani (comuna Traian Vuia, judeţul Timiş)

1. Movilă de pământ.

a) Punctul Gomilă sau Grămuradă.

La vest de sat, spre calea ferată, în pădurea comunală, se află o movilă de pământ a cărei înălţime variază, în literatura veche de la 5 la 10 m, iar diametrul este apreciat între 80 şi 100 m. [50]

¤

328. Jureşti (comuna Bârna, judeţul Timiş)

¤

---