283. Hăuzeşti (comuna Fârdea, judeţul Timiş)

¤

284. Herendeşti (comuna Victor Vlad Delamarina, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În sectorul nord-vestic al localităţii, spre hotarul satului Hodoş, a fost descoperită o aşezare hallstattiană. [1]

2. Vestigii medievale.

a) În hotarul de nord al satului, în lunca râului Cernobora, s-au descoperit fragmente ceramice medievale. [2]

3. Movile de pământ.

a) Punctul Gomila.

Pe unul dintre şesurile arabile din hotar se află acest microtoponimic. [3]

¤

285. Herneacova (oraş Recaş, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Cetate sau Cetatea Turcească.

În hotarul localităţii, pe un bot de deal, la circa 3 km NNV de sat, care a fost fortificat cu trei şanţuri de apărare şi două valuri de pământ, s-a descoperit o aşezare hallstattiană. Fortificaţia se află lângă Pârâul Bencec.

Fortificaţia este hallstattiană. Aici se află şi o aşezare de secolele III-IV d.Chr. [4]

b) Punctul Între Salcâmi.

Sondajul arheologic executat aici a dus la recunoaşterea unei mici fortificaţii din a doua perioadă a epocii fierului. [5]

 2. Vestigii daco-romane.

Punctul Izvorul Rece.

Pe drumul Herneacova – Ianova, la 250 m NV de locul cu numele de mai sus, în urma defrişării unei porţiuni de pădure, s-au descoperit urmele unei aşezări databile în secolele III-IV d.Chr. [6]

¤

286. Hezeriş (comuna Coşteiu, judeţul Timiş)

¤

287. Hisiaş (comuna Ghizela, judeţul Timiş)

¤

288. Hitiaş (comuna Racoviţa, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul La Gomilă, Cenevâr, Comoara sau Grădişte.

La circa 2,5 km NE de sat, peste Timiş, în partea din dreapta râului, se află o movilă de pământ. [7]

¤

289. Hodoni (comuna Satchinez, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Pocioroane.

Aşezarea neolitică şi necropola medievală se află pe un promontoriu din dreapta drumului ce uneşte localitatea Hodoni cu Sânandrei, la circa 200 m SE de sat.

Aşezarea neolitică este locuită în vremea culturii Vinča, faza C şi în timpul culturii Tisa I.

Necropola medievală se încadrează în secolele X-XI d.Chr. (după autorii mai vechi între secolele XI-XII d.Chr.). [8]

b) Punctul Pustă.

În acest punct se află o aşezare fortificată din a doua jumătate a epocii bronzului şi o alta aparţinând daco-romanilor de secolele III-IV d.Chr. [9]

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Valea Gura Tomaşului.

Situl arheologic se află la circa 1,5 km vest de vatra satului, pe versantul din dreapta văii, pe o terasă înaltă. Materialele arheologice recoltate aparţin secolelor II-IV d.Chr. [10]

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Curtea Domnească.

În acest punct din hotarul localităţii se află urme din secolele XVII-XVIII. [11]

¤

290. Hodoş (comuna Darova, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) În colţul de NV al satului, pe o terasă aflată la 800 m sud de şoseaua Buziaş – Lugoj, în grădini şi pe un teren agricol din spatele lor, s-au descoperit fragmente ceramice de secolele VII-IX d.Chr. [12]

¤

291. Homojdia (comuna Curtea, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul La Ivănanţu sau Dealu-Ivănanţu.

În hotarul aşezării, pe Dealul Ivănanţului, la circa 100 m distanţă de cursul de apă local, între râu şi pădure, s-a cercetat o aşezare neolitică aparţinând culturii Vinča. [13]

¤

292. Honorici (comuna Victor Vlad Delamarina, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Cremenitor.

În hotarul localităţii, pe Pârâul Lupoaie, se află o aşezare neolitică târzie. [14]

¤

293. Hora Mare (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

294. Hora Mică (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

295. Hunedoara Timişană (comuna Şagu, judeţul Arad)

¤