 |
|
 |
|---|---|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS X |
Arheologie şi istorie (II) Descoperiri din Banat |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Autor: Sabin Adrian LUCA. Editura Economică, Sibiu 2005. Web: Cosmin Suciu | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
E. 1. Epoca paleolitică; 2. Epoca neolitică şi eneolitică; 3. Epoca bronzului; 4. Hallstatt; 5. Latène; 6. Epoca daco-romană; 7. Epoca prefeudală; 8. Epoca medievală
|
247. Gad (comuna Ciacova, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul Hallstattului.
[1]
b) Depozite de bronzuri.
De pe teritoriul localităţii provine un depozit de bronzuri de la începutul Hallstattului, seria Cincu-Suseni (Ha A1-2).
[2]
2. Vestigii daco-romane.
a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană.
[3]
¤
248. Gaiu Mic (comuna Moraviţa, judeţul Timiş)
1. Descoperiri monetare.
a) De aici provine un mic tezaur format din şapte tetradrahme.
[4]
b) Din hotarul localităţii provine o monedă de bronz de la Constantius II.
[5]
c) De aici provin mai multe monede medievale.
[6]
d) În hotar s-a descoperit un tezaur monetar format din 210 piese de aur de Constantin al VII-lea Porfirogenetul.
[7]
¤
250. Gătaia (comună, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) Aici s-a descoperit un celt din bronz.
[8]
b) În condiţii neprecizate s-au descoperit materiale ceramice Gârla Mare-Žuto Brdo.
[9]
2. Vestigii dacice.
a) Pe teritoriul localităţii se semnalează urme arheologice aparţinând Latène-ului dacic.
[10]
4. Movile de pământ.
a) La est de localitate, în stânga drumului Gătaia – Măureni, la circa 300 m de pasajul căii ferate Timişoara – Reşiţa, se află o movilă de pământ înaltă de circa 5-6 m.
[11]
5. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Valea Begului.
Aici, la est de întretăierea drumului agricol Gătaia – Sipet, s-a cercetat o aşezare (aşezarea 1) de secolele VIII-IX d.Chr. Aceasta suprapune o altă aşezare de secolele IV-V d.Chr. (urme de practicare a metalurgiei fierului) şi este suprapusă de o alta medievală târzie.
De aici provin şi materiale ceramice Basarabi.
[12]
b) La baza versantului de nord al Văii Begului, la peste 2 km est de aşezarea anterioară, la 100 m de o viroagă şi la vest de drumul agricol, se află o aşezare cu mai multe niveluri de locuire daco-romane şi medievale.
[13]
c) Pe malul de nord al Văii Begului, la aproximativ 1,5 km în aval de podul de pe drumul Gătaia – Sipet, imediat la vest de un alt afluent dinspre nord, a fost identificată o aşezare daco-romană suprapusă de o alta din evul mediu timpuriu şi dezvoltat.
[14]
d) Pe o terasă ce se profilează pe un promontoriu care domină lunca Begului, la 1 km vest de aşezarea de la punctul 5i, se află o aşezare cu stratigrafie complexă: neolitic, Hallstatt şi daco-roman. Situl este la aproximativ 500 m est de valul roman.
[15]
e) La 800 m de valul roman, pe versantul de sud al pârâului, pe o terasă, s-au descoperit mai multe niveluri de locuire: neolitic, Hallstatt, daco-roman, prefeudal şi medieval.
[16]
f) La nord de Valea Begului, la 250 m NV de podul mai sus amintit, pe un bot de deal delimitat la vest de o vale, se află o mare aşezare daco-romană.
Tot aici s-au descoperit şi fragmente ceramice de secolele VIII-IX d.Chr.
[17]
5. Vestigii daco-romane.
a) Punctul Valea Mâţii.
Aici se află o aşezare de secolele III-IV d.Chr. (cu urme de practicarea metalurgiei fierului).
[18]
b) Pe partea de nord a Văii Begului, imediat la vest de întretăierea acesteia cu un drum de exploatare agricolă, la 1 km est de aşezarea următoare, se află un sat daco-roman.
[19]
c) Pe versantul de sud al Văii Begului, la 1 km vest de podul peste vale al drumului Gătaia – Sipet, a fost semnalată o aşezare daco-romană.
[20]
d) Pe malul de nord al pârâului Beg, la 100-200 m est de o linie electrică cu traseul NNV-SSE, pe panta versantului, a fost descoperită o aşezare daco-romană.
[21]
e) Pe malul de nord al pârâului Beg, pe o terasă joasă aflată deasupra luncii pârâului, la 200 m est de o linie electrică orientată NNV-SSE şi la est de un drum de ţară, se află o aşezare daco-romană.
[22]
f) La 500 m est de un drum agricol, pe o terasă care este delimitată înspre nord de pârâul Beg, la 50-100 m nord de linia electrică, a fost identificată o aşezare daco-romană.
[23]
g) La întretăierea dintre pârâul Beg şi acelaşi drum agricol, la vest de punctul de cotitură al traseului unei linii electrice, s-a descoperit o întinsă aşezare daco-romană.
[24]
h) Aşezarea daco-romană din acest punct este situată pe un bot de deal, la nord de drumul care mărgineşte pârâul Begului, la est de drumul agricol de pe talvegul unei viroage, aflată între două terase ale văii.
[25]
i) La 1,5 km de aşezarea din punctul 4e, pe un promontoriu care înaintează în lunca Begului, la 300 m de talvegul râului, s-a descoperit o aşezare daco-romană.
[26]
j) La 500 m NE de aşezarea de la punctul 5a se află o aşezare daco-romană.
[27]
k) Pe Valea Begului, la sud de intersecţia cu un drum agricol care vine dinspre Folea, s-a descoperit o aşezare daco-romană.
[28]
l) La 400 m nord de intersecţia dintre Valea Begului şi valul roman, pe malul nordic al văii, s-a descoperit o aşezare daco-romană.
[29]
6. Vestigii medievale.
a) Mănăstirea paulină este înfiinţată în secolul XIV d.Chr. Nu este cunoscută amplasarea sa geografică.
[30]
7. Descoperiri monetare.
a) O monedă, imitaţie timpurie după tipul Filip II, a fost descoperită în localitate, pe malul Pârâului Gorovei, în grădina casei cu numărul 60 de pe strada Republicii.
[31]
b) Într-o grădină s-a descoperit un denar republican roman emis de L. Antestius Gragulus.
[32]
¤
251. Găvojdia (comună, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) La nord de comuna Govăjdia, în aval de o balastieră, s-a descoperit, întâmplător, în nisipul scos din albia râului, un coif de bronz, greco-ilir databil în secolele VI-V î.Chr.
[33]
2. Vestigii daco-romane.
a) La nord de localitate, în stânga şoselei Caransebeş – Lugoj, a fost descoperită o aşezare daco-romană.
[34]
b) În stânga căii ferate Caransebeş – Lugoj, la 500 m de aşezarea precedentă, s-a descoperit o aşezare daco-romană.
[35]
c) La 300 m NE de km 3 al drumului Lugoj – Ştiuca, pe malul din stânga al pârâului Ştiuchiţa, a fost descoperită o aşezare daco-romană.
[36]
d) În stânga căii ferate Găvojdia – Criciova, la circa 150 m est de un braţ mort al râului Timiş, la 1 km NNE de podul peste Timiş, se află o aşezare daco-romană.
[37]
¤
1. Vestigii preistorice.
a) Punctul Dealul Anghel.
La poalele sudice ale dealului s-au descoperit fragmente ceramice atribuite neoliticului.
[38]
b) Punctul Sălişte.
Locul este în apropierea saivanului CAP apar fragmente ceramice şi oase umane.
[39]
2. Vestigii daco-romane.
a) Punctele Arşiţă, Gai şi Pustă.
Din aceste puncte provin fragmente de râşniţă, ceramică de secolele III-IV d.Chr. şi zgură.
[40]
1. Peşteri cu urme de locuire.
a) Peştera Gaura lui Ecob sau Galaţ.
Peştera se află în carstul din Valea Gârliştei, Pârâul Aninei, versantul din dreapta, Dealul Gornia.
În peşteră s-au descoperit mai multe fragmente ceramice eneolitice (cultura vaselor cu toarte pastilate), cultura Coţofeni, hallstattiene timpurii şi dacice.
[41]
b) Peştera cu Apă din Cheile Gârliştei.
Peştera se află în carstul din Valea Gârliştei, versantul din dreapta, Dealul Gornica, la 2,5 km de Izvorul Petriş.
Materialele arheologice descoperit aparţin culturii Coţofeni.
[42]
c) Peştera Grădinca.
Materialul arheologic descoperit aici este amintit la Sorin Marius Petrescu.
[43]
2. Movile de pământ.
a) În hotar există Vârful Moghila.
[44]
3. Vestigii daco-romane.
a) Punctul Dric.
Aici s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr.
[45]
1. Movile de pământ.
a) În hotar există microtoponimul Trei movile.
[46]
¤
255. Gelu (comuna Variaş, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
În vatra satului s-a descoperit ceramică hallstattiană.
[47]
a) Punctul Gomiluţima Unca.
La nord de sat, la circa 1,5 km la est de Pârâul Sicso, aproape de hotarul cu localitatea Mailat, este semnalată o movilă de pământ.
[48]
b) Punctul Huncă.
La sud de sat, pe malul din dreapta al Pârâului Sicso, în partea de hotar numită Izlaz, spre Satchinez, este semnalată o movilă de pământ.
[49]
c) Punctul Mănăştur.
La sud de sat, spre Bărăteaz, este semnalată o movilă de pământ.
[50]
¤
256. Gherman (comuna Jamu Mare, judeţul Timiş)
1. Vestigii medievale.
a) Se cunosc opt morminte cu inventarul format din coliere şi inele de tâmplă.
[51]
b) Documentul de la 23 octombrie 1323 menţionează movilele de hotar dintre satele Gherman, Kerestes şi Galmar (ultimele două sunt dispărute).
[52]
c) Mănăstirea franciscană apare în secolul XIV d.Chr.
[53]
¤
257. Gherteniş (comuna Berzovia, judeţul Caraş-Severin)
1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Dealul Viilor.
Acesta închide spre nord Valea Bârzavei. Urmele de locuire sunt din prima vârstă a fierului. Altele constau din fier şi zgură de secolele III-IV d.Chr. şi ceramică din secolul XIV d.Chr.
[54]
b) Punctul Goru.
În acest punct, care delimitează câmpul care închide spre sud Lunca Bârzavei, apar numeroase urme de secolele III-IV d.Chr., resturi ale activităţii metalurgice şi materiale ceramice de secolele XIV-XV d.Chr.
[55]
2. Vestigii daco-romane.
a) Punctele Făitălanu (Mare), Glăgeşăt sau Glegesaţ, Rovină.
În aceste puncte apar numeroase urme de secolele III-IV d.Chr. şi resturi ale activităţii metalurgice.
[56]
b) Punctele Zăton, Ogaşul Haiducilor.
În acest punct apar numeroase urme de secolele III-IV d.Chr. şi resturi ale activităţii metalurgice.
[57]
c) Punctul Pătruieni.
Punctul se află în lunca vestică a Bârzavei, aflat la hotarul cu Berzovia, prezintă o aşezare de metalurgi din secolele III-IV d.Chr.
[58]
258. Ghilad (comuna Ciacova, judeţul Timiş)
a) La dreapta de şoseaua Ciacova – Ghilad, la intrarea în sat, la o distanţă de circa 1 km de drum, se află o movilă de pământ aplatizată, cu diametrul de circa 60 m şi înălţimea de circa 1 m. De pe ea s-au recoltat mici fragmente ceramice preistorice.
[59]
2. Vestigii daco-romane.
a) În hotarul satului, fără alte precizări, s-au descoperit fragmente de ceramice de secolele III-IV d.Chr.
[60]
3. Descoperiri monetare.
În anul 1923 s-a descoperit un denar de la Commodus.
[61]
¤
259. Ghiroda (comună, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
Aici se află o aşezare hallstattiană.
[62]
¤
260. Ghizela (comună, judeţul Timiş)
¤
261. Giarmata (comună, judeţul Timiş)
1. Movile de pământ.
a) Punctul Kodknopf sau Szavader Hügel.
La 200 m NV de comună, la vest de şoseaua Timişoara – Lipova, se află o movilă de pământ care are diametrul de 50 m şi înălţimea de 4 m, având cota 144 şi suprafaţa de 1962 m2.
[63]
a) În hotar se semnalează monede de secolele VI-VII d.Chr. descoperite cu ocazia unor lucrări de grădinărie.
[64]
¤
262. Giarmata-Vii (comuna Ghiroda, judeţul Timiş)
¤
263. Giera (comună, judeţul Timiş)
¤
264. Giroc (comună, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) Punctul La Pruni sau Livezi.
În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare neolitică aparţinând culturii Vinča cu elemente Bucovăţ.
[65]
b) Punctul Mescal.
Materialele arheologice de aici aparţin epocii timpurii a bronzului.
[66]
¤
265. Giulvăz (comună, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) Situl de la Giulvăz aparţine culturii neolitice timpurii Starčevo-Criş şi se află în faţa gării.
[67]
2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) În hotarul comunei, în apropierea de halta de cale ferată Cebza şi de drumul spre Kikinda, se află o movilă de pământ aplatizată, cu diametrul de circa 70 m şi înălţimea de 0,75 m de pe care au fost adunate fragmente ceramice neolitice şi de epoca bronzului.
[68]
3. Movile de pământ.
a) Punctul La Gomilă.
În partea de hotar a satului numită Slatina Mică, se află o movilă de pământ.
[69]
b) Punctul Gomilă Albă.
În partea de hotar a satului numită Bociar, se află o movilă de pământ.
[70]
c) Punctul Gomila Spartă.
O altă movilă de pământ se află la intersecţia hotarelor satelor Giulvăz, Ivanda şi Sânmartinu Sârbesc.
[71]
¤
1. Vestigii preistorice.
a) Depozite de bronzuri.
În 1957 s-a descoperit într-un versant al Ogaşului Râmneşti un depozit de bronzuri.
Acesta se datează Ha A2-B1.
[72]
b) Punctul Valea Caraşului.
În anul 1966 s-a găsit, la 1 km de locul descoperirii depozitului, o aşezare hallstattiană.
[73]
c) Punctul La Cruce.
În acest punct din hotar s-a descoperit ceramică hallstattiană.
[74]
2. Vestigii daco-romane.
a) Punctul Dric.
Aici s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr.
[75]
¤
267. Gladna Montană (comuna Fârdea, judeţul Timiş)
1. Movile de pământ.
a) Punctul Gomila Mare şi Gomila Mică.
Aceste microtoponime sunt semnalate în hotarul localităţii. Ele sunt, de fapt, două vârfuri împădurite.
[76]
¤
268. Gladna Română (comuna Fârdea, judeţul Timiş)
1. Vestigii medievale.
a) Aici se află o cetate, cu dimensiunile şanţului de 60 / 40 m, iar cea a incintei de 25 / 25 m, datată în jurul anului 1400.
[77]
b) La marginea dinspre munte a satului, pe un vârf de deal din masivul Poiana Ruscă, se află o mică cetăţuie cu construcţii din lemn dispuse în jurul unei curţi interioare centrale de 10 / 10 m, înconjurată cu şanţ de apărare (secolele XIV-XV d.Chr.).
[78]
¤
269. Glimboca (comună, judeţul Caraş-Severin)
¤
270. Globu Craiovei (comuna Iablaniţa, judeţul Caraş-Severin)
1. Vestigii preistorice.
a) Depozite de bronzuri.
Punctul Cheia Globului.
Aici s-a descoperit în anul 1890, la 1 km de gară, un depozit de bronzuri (Iablaniţa II) (Ha A1-2).
Tot în acelaşi punct s-a mai descoperit un depozit de bronzuri (Ha B-D – Iablaniţa I).
[79]
¤
271. Globurău (comuna Mehadia, judeţul Caraş-Severin)
¤
272. Goleţ (comuna Bucoşniţa, judeţul Caraş-Severin)
1. Descoperiri monetare.
a) În anul 1840 s-a descoperit un tezaur monetar ascuns într-o ladă. Acesta conţinea monede romane republicane şi imperiale.
[80]
¤
273. Gornea (comuna Sicheviţa, judeţul Caraş-Severin)
1. Peşteri cu urme de locuire.
a) Peştera Păzărişte.
Peştera se află în partea de nord a dealului cu acelaşi nume.
Materialele arheologice recoltate aparţin paleoliticului, epocii bronzului şi perioadei medievale.
[81]
b) Peştera Ţârchevişte.
Peştera este amintită ca fiind locuită în paleolitic.
[82]
2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Căuniţa de Jos sau Cetate.
Aceasta este denumirea dată terasei mijlocii şi inferioare a Dunării.
În locul numit Cetate au fost dezvelite urmele unei fortificaţii patrulatere, cu turnuri masive la colţuri, romane târzii (Castellum, secolele IV-V d.Chr.). Fortificaţia a fost cercetată prin săpături sistematice în anii 1968-1973. Dimensiunile acesteia sunt de 41 / 41 m.
În zonă s-au descoperit şi alte vestigii romane târzii, dar şi Basarabi.
Situl amintit se află la vărsarea Pârâului Căuniţei în Dunăre.
[83]
b) Punctul Căuniţa de Sus.
Aceasta este denumirea terasei dintre Ogaşul Căuniţei şi Valea Cameniţei. Terasa este extrem de bine locuită.
Aici se află o aşezare multistratificată cu urme arheologice din vremea neoliticului (culturile Starčevo-Criş IIB, Vinča A1-3 şi Starčevo IV), epocii bronzului, fierului (Gornea-Kalakača, Basarabi), romană şi evului mediu timpuriu (secolele VIII-IX şi XI-XII d.Chr.).
Aşezarea neolitică este înconjurată cu un şanţ.
De aici provine o monedă de bronz emisă de Severus Alexander la Niceea.
Din perioada romană datează o villa rustica şi cuptoare de ars ceramica. În clădire s-a descoperit un donarium, o cărămidă cu scriere cursivă latină şi un opaiţ paleocreştin.
Cimitirul medieval-timpuriu se datează în secolele XI-XII d.Chr. şi are aproape 100 de morminte cercetate.
Săpăturile au durat, cu intermitenţe, mai bine de 20 de ani.
[84]
c) Punctul Dealul Păzărişte.
Dealul se află pe malul din stânga al Pârâului Cameniţei şi coboară în trepte, în ultima parte abrupte, către podul Gornea. Săpături restrânse s-au efectuat în anii 1969 şi 1970. Materialul arheologic este mai sărac decât cel de pe Dealul Căuniţei şi aparţine tipologic paleoliticului final.
Săpăturile durează, cu intermitenţe, de 30 de ani.
Pe acest deal apar urmele unei fortificaţii din epoca bronzului (Vatina) şi două galerii de mină. Din acest punct provine un depozit de bronzuri (poate că din vechea carieră ce se află aici – Sicheviţa II) şi un cimitir medieval-timpuriu.
Depozitul de bronzuri se datează Ha A1-2 şi face parte din seria Cincu-Suseni.
[85]
d) Punctul Locurile Lungi.
Terasa inferioară a Dunării între Valea Cameniţei şi hotarul satului Liubcova se numeşte astfel.
Aici există materiale ceramice neolitice (Starčevo-Criş II) şi Coţofeni.
În punctul Cărămidărie s-a descoperit bordeie, gropi şi un morminte aparţinând culturii Starčevo-Criş.
Dragomir Ion a descoperit şi resturile unei necropole romane de secolele II-III d.Chr.
[86]
e) Punctul Pod Păzărişte.
Terasa de la poalele Dealului Păzărişte poartă acest nume.
Aici s-au descoperit urme de locuire din epoca bronzului, cultura Basarabi şi cuptoare din secolul IX-X d.Chr.
Tot aici s-a descoperit şi un cimitir medieval.
[87]
f) Punctul Dealul Stenca sau Ogaşul lui Megheleş.
La poalele acestuia se află, între Valea Cruşoviţa şi Padina cu spini, două turnuri de observaţie.
La 100 m de ruinele fostului pichet s-au descoperit două morminte.
[88]
g) Punctul Ţărmuri.
Aceasta este terasa mijlocie a Dunării între fluviu şi Podul Păzărişte.
Urmele de locuire reprezintă epoca neolitică (neolitic timpuriu, neolitic târziu), epoca bronzului şi Hallstattul târziu (Basarabi – două niveluri).
Tot aici s-au dezvelit 8 locuinţe de sec. X-XI d.Chr. şi cuptoare de ars ceramica.
Sunt amintite ca provenind din acest punct şi morminte medievale.
[89]
h) Punctul Zomoniţe sau Zomoniţă.
De aici provin morminte medievale timpurii.
Tot aici se semnalează trei niveluri medievale timpurii de secolele VIII-IX (în care s-a descoperit, într-un bordei, o monedă romană şi o statuetă de bronz reprezentând un Eros), IX-X şi XI-XIII d.Chr.
S-a cercetat şi un atelier metalurgic de secol XII d.Chr.
[90]
i) Punctul Vodneac.
Punctul se află la nord de şosea, lângă hotarul cu satul Liubcova, la vest de Ogaşul Ierii.
Aici s-au descoperit urme paleolitice, fragmente ceramice neolitice timpurii şi de epoca bronzului (cultura Verbicioara).
[91]
j) Punctul Bişteg.
Biştegul este un deal ascuţit care îngustează Valea Cameniţei la capătul nordic al satului Gornea. Acesta este terasat.
Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii Coţofeni.
Un sondaj arheologic a fost efectuat în anul 1970.
Chiar pe vârf s-a descoperit un fragment din secolul IX-X d.Chr.
[92]
k) Punctul Grădina lui Fener Moser.
Locul este situat în spatele ultimei case din Gornea, către Dunăre.
Aici s-au descoperit urme hallstattiene şi medievale.
[93]
l) Punctul Ogaşul lui Senti.
Ogaşul se află la circa 150 m nord de Ogaşul lui Udrescu. Aici s-au descoperit bolovani de „silex”.
În locul La Brânzei se vorbeşte despre existenţa unui cimitir.
[94]
m) Punctul Drăghina.
Pe partea din stânga Ogaşului Căuniţei, sub fostul Sălaş D. Belodedici, s-a descoperit ceramică romană şi medieval-timpurie.
Punctul poate fi legat de Căuniţa de Jos-Cetate.
[95]
n) Punctul Gavrina.
Acesta este situat la poalele dealului între Ogaşul Gavrinei şi Ogaşul lui Marina.
În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice din epoca bronzului şi din perioada medievală.
Aici ar fi existat un cimitir şi o biserică veche.
[96]
o) Punctul Şumiţa.
Pe malul Dunării, pe locul lui Enuică Mihai, a fost descoperită ceramică din perioada mijlocie a epocii bronzului.
De aici ar proveni şi trei monede romane.
[97]
3. Vestigii preistorice.
Punctul Dealul Căuniţei.
Acesta se află pe malul din dreapta al Pârâului Cameniţei şi coboară în trepte către Căuniţa de Sus.
Săpături restrânse s-au efectuat în anii 1969 şi 1970. Aşezarea aparţine din punct de vedere tipologic musterianului tipic cu debitaj Levallois.
[98]
b) Dintr-un loc necunoscut provine un celt de mici dimensiuni.
Altă descoperire întâmplătoare este un fragment dintr-o brăţară din bronz.
[99]
c) Punctul Sub Bişteg.
d) Punctul Pe Vale.
La 50 m de Moara cu Ţiglă, la marginea gropii unde s-a scos lut pentru cărămizi, au fost descoperite urmele unor locuinţe de suprafaţă nedatate.
[101]
e) Punctul Greda Înaltă.
Este un deal situat la vest de capătul de sud al satului Gornea.
În jurul vârfului se văd urmele unui val de pământ semicircular.
[102]
f) Punctul Sălaşul lui Ion Sârbu.
De aici provin fragmente ceramice aparţinând din perioada mijlocie a epocii bronzului.
[103]
g) Punctul Bulfecea.
Descoperirile arheologice s-au efectuat pe un deal plat aflat între Odăi, Străneac, Martinovăţ şi Frăsiniş.
Mormintele de aici sunt tumulare şi aparţin, după toate probabilităţile, culturii Coţofeni.
[104]
h) În hotar s-a descoperit un topor de cupru cu braţele în cruce.
[105]
4. Vestigii dacice.
Punctul Ogaşul Padina cu Spini.
Punctul este situat la circa 1500 m vest de Căuniţa de Jos şi la nord de şoseaua spre Moldova Nouă.
Materialele arheologice descoperite aici aparţin perioadei dacice.
Tot aici sunt şi galerii de mină dintr-o epocă istorică neprecizată.
[106]
b) Punctul Juburovăţ.
Locul se află la vest de punctul Cruce, la circa 200 m sud de capătul satului Gornea, pe stânga drumului. Ceramica este considerată dacică.
[107]
c) Punctul Ogaşul Ierii.
La circa 150 m de Sălaşul lui Cuzmanovici Sava, în sus, s-a descoperit un fragment ceramic dacic.
[108]
5. Vestigii de epocă romană.
Traseul drumului roman.
Atunci când lacul de acumulare Porţile de Fier este foarte scăzut se poate urmări pe km întregi ductul drumului roman de pe fostul mai al Dunării între Gornea şi Liubcova.
[109]
6. Vestigii medievale.
a) Punctul Cotul Tomii.
Aşezare medievală timpurie.
[110]
b) Punctul Ţârchevişte.
Pe un promontoriu înalt de 3-4 m ce se înalţă la vestul luncii Văii Cameniţa se află fragmente ceramice medievale.
Săpăturile din anii 1969 şi 1973 au dus la descoperirea unei necropole medievale încadrate în secolele XII-XV d.Chr. Săpăturile au mai continuat mai bine de 10 ani, cu intermitenţe.
Tot de aici provin şi câteva aşchii de silex atipice.
[111]
b) Punctul Ogaşul lui Udrescu.
Acesta se află la jumătatea drumului între şosea şi sat, pe partea de est a şoselei.
Aici s-a semnalat un cimitir feudal.
[112]
c) Punctul Ogaşul lui Sau.
Fragmentele medievale timpurii descoperite aici sunt asemănătoare cu cele descoperite în punctul Ţărmure.
[113]
7. Descoperiri monetare.
a) Dintr-un punct necunoscut aflat în hotarul comunei provine un tezaur format din 11 monede de bronz (şase de la Constantius II, trei de la Constantius Gallus, una de la Iulianus şi o alta de la Valentinianus).
[114]
8. În fostul pichet de grăniceri, către Podul Păzărişte, funcţionează un schit ortodox.
[115]
¤
275. Gottlob (comuna Lovrin, judeţul Timiş)
1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) O altă movilă de pământ este amplasată la circa 3 km nord de vatra localităţii şi la aproximativ 1,5 km vest de vatra comunei Lovrin, în imediata vecinătate a şoselei Timişoara – Sânnicolau Mare, în dreapta acesteia. Ea are diametrul de circa 40 m şi înălţimea de 3,5 m. La poala movilei s-a descoperit un fragment ceramic Basarabi.
[116]
2. Vestigii daco-romane.
a) În hotarul localităţii se află o aşezare daco-romană descoperită în anul 1966.
[117]
3. Movile de pământ.
a) La 5 km NV de vatra satului, în apropierea unirii drumului de legătură ce vine dinspre Lovrin cu drumul ce urcă spre nord de la Comloşu Mare spre Sânnicolau Mare, pe malul din dreapta al Pârâului Giuroşin, la hotarul cu Vizejdia şi Tomnatic, se află o movilă de pământ.
[118]
b) Punctul Capela Kavaria.
Movila de pământ este amplasată la circa 1,5 km NV de sat, în dreapta căii ferate Lovrin – Nerău şi în stânga drumului dintre Gottlob – Tomnatic.
[119]
c) La 2,5 km sud de comună, lângă drumul de legătură dintre Gottlob şi Grabaţ, la hotarul dintre cele două localităţi, se află o movilă de pământ.
[120]
4. Descoperiri monetare.
a) În anul 1924 s-a descoperit un follis de la Iustin II.
[121]
¤
276. Grabaţ (comuna Lenauheim, judeţul Timiş)
1. Movile de pământ.
a) La circa 3,2 km nord de vatra satului, la hotarul cu satul Gottlob, în dreapta drumului Grabaţ – Gottlob şi la 1,5 km est de movila numărul 4 de la Gottlob, se află o movilă de pământ.
[122]
b) La circa 1,9 km NE de vatra satului, pe hotarul cadastral cu satul Bulgăruş, în stânga drumului de legătură Grabaţ – Bulgăruş, se află o movilă de pământ.
[123]
c) La circa 3,2 km nord de vatra satului, la hotarul cu satul Gottlob, în dreapta drumului Grabaţ – Gottlob şi la 1,5 km est de movila numărul 4 de la Gottlob, se află o movilă de pământ.
[124]
d) La circa 1,9 km NE de vatra satului, pe hotarul cadastral cu satul Bulgăruş, în stânga drumului de legătură Grabaţ – Bulgăruş, se află o movilă de pământ.
[125]
2. Descoperiri monetare.
a) În localitate s-a descoperit un denar republican roman emis de C. Maianius.
[126]
¤
277. Grădinari (comună, judeţul Caraş-Severin)
1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Obroace, Hârboace sau Dealul Albului.
Se află pe latura de sud a punctului Sălişte, la poalele Dealului Albului, în hotarul cu satul Greoni (secolele III-IV d.Chr.).
Pe o terasă deasupra punctului cu acest nume se află o aşezare hallstattiană aparţinând culturii Basarabi.
[127]
2. Vestigii daco-romane.
a) Punctul Sălişte.
În hotarul localităţii, în lunca joasă a râului Caraş, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.
Aici au fost cercetate mai multe locuinţe, cuptoare şi alte complexe gospodăreşti romane.
Aici s-au descoperit şi numeroase monede.
[128]
b) În jurul ruinelor vechii mănăstiri s-au descoperit fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr.
[129]
¤
278. Grăniceri (comuna Giera, judeţul Timiş)
1. Vestigii daco-romane.
a) În faţa vechiului punct de vamă, pe un promontoriu, s-au descoperit urmele unei întinse aşezări daco-romane.
[130]
2. Movile de pământ.
a) Punctele Hunca Cimitir, Hunca Cruce, Hunca Deal, Hunca Observator şi Hunca Păr.
Toate aceste microtoponime se află în hotarul localităţii.
[131]
3. Descoperiri monetare.
a) Aici s-a descoperit o monedă din bronz databilă în secolul IV d.Chr.
[132]
¤
279. Greoni (comuna Grădinari, judeţul Caraş-Severin)
1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Pe Valea Budoviţa, un afluent al Pârâului Lişava, la circa 2 km vest de haltă, se observă un grup de 5-6 tumuli aplatizaţi, cu manta din bolovani de râu.
Tot aici s-a descoperit şi ceramică hallstattiană, dar şi fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr.
[133]
2. Vestigii daco-romane.
a) Punctul Valea Budoviţa sau Duboviţa.
În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. şi monede de secol IV d.Chr.
[134]
a) Urme de secolele VIII-IX / X d.Chr. s-au semnalat pe teritoriul localităţii.
[135]
4. Descoperiri monetare.
a) În hotarul localităţii, fără precizarea locului, s-au descoperit două monede romane imperiale de secolul IV d.Chr.
[136]
¤
280. Groşi (comuna Margina, judeţul Timiş)
¤
281. Gruni (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)
¤
282. Gruni (comuna Belinţ, judeţul Timiş)
¤
[1] Gudea şi Moţiu 1983, p. 193; Drăgoescu 1995, p. 330.
[2] Rusu 1963, p. 207; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 94, 242; Mărghitan 1980, p. 76-77; Gumă 1993, p. 253, 289.
[3] Gudea şi Moţiu 1983, p. 194; Benea 1996b, p. 254; Mare 2004, p. 175.
[4] Medeleţ 1994a, p. 262.
[5] Toma-Demian 2002-2003, p. 179.
[6] Bakić 1997, p. 57.
[7] Iambor 2002, p. 121.
[8] Gumă 1993, p. 253.
[9] Şandor-Chicideanu 2003, p. 230-231.
[10] Mărghitan 1980, p. 81; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193.
[11] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 132.
[12] Gumă 1993, p. 213, 289; Rădulescu 1994; 1996; 1999-2001, p. 61; Benea 1996b, p. 254; Ţeicu 1999-2000, p. 456; Dulea 2001, p. 233; Mare 2004, p. 95-96, 175, 176; *** 2001, p. 820.
[13] Benea 1996b, p. 254-255; Mare 2004, p. 175, 176.
[14] Benea 1996b, p. 255-256; Mare 2004, p. 175, 176.
[15] Benea 1996b, p. 257; Mare 2004, p. 175, 176.
[16] Ibidem.
[17] Benea 1996b, p. 255; Mare 2004, p. 176.
[18] Benea 1996b, p. 258; Ţeicu 1999-2000, p. 456; Mare 2004, p. 175, 176.
[19] Benea 1996b, p. 255; Mare 2004, p. 176.
[20] Ibidem.
[21] Benea 1996b, p. 256; Mare 2004, p. 176.
[22] Ibidem.
[23] Ibidem.
[24] Benea 1996b, p. 256-257; Mare 2004, p. 176.
[25] Benea 1996b, p. 257; Mare 2004, p. 176.
[26] Benea 1996b, p. 257-258; Mare 2004, p. 176.
[27] Benea 1996b, p. 258; Mare 2004, p. 176.
[28] Ibidem.
[29] Ibidem.
[30] Rusu et alii 2000, p. 142.
[31] Bălănescu 1995, p. 191-192; Bordea 1996-1998, p. 435.
[32] Medeleţ 1994a, p. 262.
[33] Medeleţ şi Cedică 2002-2003.
[34] Benea 1996b, p. 258-259; Mare 2004, p. 176-177.
[35] Benea 1996b, p. 259; Mare 2004, p. 177.
[36] Benea 1996b, p. 259.
[37] Ibidem.
[38] Ţeicu 2003, p. 358.
[39] Bozu şi Săcărin 1979, p. 556.
[40] Bozu şi Săcărin 1979, p. 556; Benea 1996b, p. 260; Mare 2004, p. 177.
[41] Rogozea 1983, p. 140-141; Rogozea 1986, p. 173, 175; 1987, p. 361; Gumă 1993, p. 289; Petrescu 1997, p. 31; 2000a, p. 24-25; 2004, p. 21; Boroneanţ 2000, p. 30.
[42] Rogozea 1987, p. 361; Petrescu 2000a, p. 27, 31; Boroneanţ 2000, p. 29-30.
[43] Petrescu 2000a, p. 27; 2004, p. 24.
[44] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 134.
[45] Ţeicu 2003, p. 361.
[46] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 134.
[47] Gumă 1993, p. 289.
[48] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 132.
[49] Ibidem.
[50] Ibidem.
[51] Bejan şi Mare 1998, p. 328.
[52] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 132.
[53] Rusu et alii 2000, p. 145.
[54] Iaroslavschi şi Lazarovici 1978, p. 257; Mărghitan 1980a, p. 156; Ţeicu 1999-2000, p. 457; 2003, p. 351; Mare 2004, p. 177.
[55] Albu 1979, p. 547; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 133-134; Benea 1996b, p. 259-260; Ţeicu 1999-2000, p. 457; 2003, p. 351; Mare 2004, p. 177.
[56] Albu 1979, p. 547; Stoicovici 1981, p. 173, 175, 178; 1983, p. 240; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 133-134; Benea 1996b, p. 259-260; Ţeicu 1999-2000, p. 457; 2003, p. 351; Mare 2004, p. 177.
[57] Albu 1979, p. 547; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 133-134; Benea 1996b, p. 259-260; Ţeicu 1999-2000, p. 457; Mare 2004, p. 177.
[58] Ţeicu 1999-2000, p. 457; Mare 2004, p. 177.
[59] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 133.
[60] Mare 2004, p. 177.
[61] Mitrea 1965, p. 496; 1965a, p. 613.
[62] Gumă 1993, p. 289.
[63] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 133.
[64] Mitrea 1967a, p. 389; 1971, p. 201; Rusu 1977, p. 204; Mare 2004, p. 177.
[65] Lazarovici 1979b, p. 196; 1990, p. 23; Gudea şi Moţiu 1983, p. 192.
[66] Gogâltan 1994b; Gumă 1997, p. 26, 28, 30, 36.
[67] Lazarovici 1969, p. 5; 1975a, p. 7, 11; 1976, p. 203; 1979b, p. 196; Gudea şi Moţiu 1983, p. 192.
[68] Moga şi Radu 1977, p. 238; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 133.
[69] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 133.
[70] Idem., p. 134.
[71] Ibidem.
[72] Petrovszky 1975, p. 374; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 130; Săcărin 1979a, p. 114; Gumă 1993, p. 253, 289.
[73] Petrovszky 1975, p. 374; Gumă 1993, p. 289.
[74] Gumă 1993, p. 289.
[75] Ţeicu 2003, p. 361.
[76]
Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 134.
[77] Barnea Al. 1989, p. 301; Căpăţână et alii 1996; Rădulescu 1999-2001, p. 48-49; Rusu A.A. 1998, p. 13; 1999, p. 285-286.
[78] Barnea Al. 1989, p. 301.
[79] Rusu 1963, p. 207; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 98; Petrovszky 1977, p. 437; Gumă 1993, p. 253-254, 290.
[80] Glodariu 1974, p. 283; Medeleţ 1994a, p. 262.
[81] Jungbert 1979, p. 398; Rogozea 1987, p. 358; Boroneanţ 2000, p. 30; Petrescu 2004, p. 29; Gogâltan 2004, p. 90.
[82] Păunescu 2001, p. 148-151.
[83] Popescu D. 1969, p. 523; 1969a, p. 487; 1970, p. 520; 1970a, p. 462; Wollmann 1971, p. 541; Uzum et alii 1973, p. 405, 407; Gudea 1977; 1978; 1982, p. 98, 104; 2003; Gudea şi Dragomir 1975; Petrovszky 1975, p. 378; Iaroslavschi şi Lazarovici 1978, p. 256; Vlassa 1979; Gumă 1979, p. 128-129; 1983, p. 68-69; 1993, p. 213, 289; Branga 1980, p. 107; Gumă şi Dragomir 1981, p. 110; Mărghitan 1980, p. 79; Sânpetru 1992, p. 136; Bozu 1993, p. 206, 208; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea 1996b, p. 76-79, 260; 1999a, p. 101-102, 212; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 134; Comşa 1993, p. 13-14; Bejan şi Mare 1993, p. 225; Ardeţ 1993, p. 95-96; Medeleţ 1994a, p. 262; Bălănescu 1995a, p. 99; Ţeicu 1998, p. 49-50, 96; Ţeicu şi Lazarovici 1996; Mare 1997, p. 119-121; 2004, p. 177-178; Roman C.A. 2000, p. 107-108, 112-113; 2001-2002, p. 135, 139-140; *** 1996, p. 199; IDR, III, 1, p. 55-60.
[84] Lazarovici 1969, p. 5; 1970; 1971, p. 21, 24; 1971a; 1973, p. 30, 31, 33-34, fig. 1-8; 1974, p. 47, 51, 54-55; 1975, p. 7, 10-11, 13-15; 1976, p. 203; 1977, p. 22-24; 1977b; 1979, p. 28; 1979a; 1979b, p. 196, 198; 1981, p. 172; 1983, p. 16, 19, 20-21, 22, 23; 1990a, p. 94-95; 1991c; Lazarovici et alii 1977, p. 433, punct 1; 1979, p. 391-392; 1991, p. 20-22; 1993; Lazarovici şi Lazarovici 2002, p. 29; Popescu D. 1969, p. 508; 1969a, p. 472; 1970, p. 520; 1970a, p. 462; Mitrea 1969, p. 547; Babeş 1971, p. 381-382; Gudea 1972a; 1973a; 2003a; Gudea şi Ghiurco 1988, p. 39; Stoia 1976, p. 278; Branga 1980, p. 107; Uzum 1980, p. 128, 132; 1981; 1983, p. 249; 1990; Uzum et alii 1973, p. 405; Petrovszky 1975, p. 376; Gumă 1979, p. 117-120; 1993, p. 289; 1995, p. 112-114; Gumă şi Gumă 1977, p. 66; Bălănescu 1979; 1981, p. 147; 1993, p. 322, 324; Bălănescu şi Lazarovici 1979; Mărghitan 1980, p. 79; Dragomir 1981, p. 464; Bozu 1983; Kalmar 1984, p. 393; 1987-1988, p. 467; Mărghitan 1985, p. 63-68; Boroneanţ 1985, p. 117; Stoicovici 1985-1986; El Susi 1989; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 134; Bejan 1985-1986, p. 231, 234; 1995, p. 138; El Susi 1985; 1987; Rusu 1991, p. 87; Ţeicu 1993, p. 235-237; 1996c, p. 10; 1998, p. 84-85, 126-127; Meşter 1995, p. 334; Comşa 1995-1996, p. 91-93; 1998, p. 121-123; Ţeicu şi Lazarovici 1996, p. 16-43, 80-90; Benea 1999a, p. 75-76, 117-119, 206; 2003a; Ştefănescu 1999-2000; Oţa 1998, p. 116, 118; 2000, p. 283; Stanciu 2000, p. 155; Dulea 2001, p. 208, 209, 211, 217, 233, 250; Mare 2002-2003, p. 201, 203, 204-205, nr. 2, 21, 36; 2004, p. 94, 178; Pop 2003, p. 267; Munteanu 2003, p. 114; Oţa 2004, p. 511; *** 1996, p. 199-200; IDR, III, 1, p. 55-60.
[85] Rusu 1963, p. 207; Popescu D. 1970, p. 520; 1970a, p. 462; Mogoşanu 1970; 1973, p. 14, 17, 19; Babeş 1971, p. 381; Uzum 1974, p. 159-161; 1977, p. 216; Uzum et alii 1973, p. 408; Petrovszky 1975, p. 375-376; Jungbert 1979, p. 398; Lazarovici 1977b, p. 7; Lazarovici et Săcărin 1979, p. 77, 80, 87; 1979a, p. 114; Săcărin 1996a; Mărghitan 1980, p. 74; El Susi 1995; 1995b, p. 65 şi urm.; Ţeicu şi Lazarovici 1996, p. 92-96; Gumă 1993, p. 256, 289, 295; 1997, p. 15.
[86] Uzum et alii 1973, p. 407; Lazarovici 1975, p. 11; 1977b, p. 11, 13; 1979, p. 29; 1979b, p. 198; 1983, p. 14, 21; 1998a, p. 34; Lazarovici şi Lazarovici 2002, p. 17; Petrovszky 1975, p. 377; Roman 1976, p. 82; Dragomir 1982; Luca şi Dragomir 1985; El Susi 1985-1986, p. 41-44; Stoicovici 1985-1986; Kalmar 1987-1988, p. 467; Ciugudean 2000, p. 72.
[87] Babeş 1971, p. 382; Uzum et alii 1973, p. 408; Uzum 1975, p. 139; 1977, p. 216; Petrovszky 1975, p. 377-378; Lazarovici şi Săcărin 1979, p. 86; Gumă 1979, p. 126-128; 1983, p. 68; 1993, p. 213, 289; Mărghitan 1985, p. 63; Gogâltan 1993b, p. 62; 2004, p. 89, 93, 101; Ridiche 2000, p. 57; Crăciunescu 2000, p. 264 Boroneanţ 2000a, p. 13; Oţa 1998, p. 116; 2004, p. 511; Gogâltan 1993b, p. 62; 2004, p. 90, 93, 101.
[88] Uzum et alii 1973, p. 409; Dragomir 1981, p. 465.
[89] Uzum et alii 1973, p. 410, 412; Uzum 1975, p. 139; 1977; 1979a, p. 241, 244; Uzum şi Ţeicu 1978; Ţeicu 1981, p. 491; 1998, p. 91, 96; Petrovszky 1975, p. 377; Lazarovici 1977, p. 27; 1977b, p. 15; 1979b, p. 198; Lazarovici et alii 1977, p. 433, punct 3; 1979, p. 391; 1983, p. 13; Lazarovici şi Săcărin 1979, p. 74, 86; Gumă 1979, p. 120-126; 1983, p. 68; 1993, p. 213, 289; Gumă şi Gumă 1977, p. 66; Mărghitan 1985, p. 68-69; Bejan 1995, p. 138; Oţa 2004, p. 511.
[90] Uzum 1975, p. 139; 1977, p. 216; 1983; Stoia 1976, p. 278; Lazarovici et alii 1977, p. 433, punct 2; Pop şi Uzum 1981; Ţeicu 1981, p. 491, 493; 1995a; 1998, p. 91, 96; Bejan 1995, p. 137-138; Ţeicu şi Lazarovici 1996, p. 97-98; Mare 1997, p. 121-122; 2004, p. 96-97, 178; Stanciu 2000, p. 155; Dulea 2001, p. 221, 222, 233, 250.
[91] Babeş 1971, p. 382; Uzum et alii 1973, p. 412; Petrovszky 1975, p. 377; Roman 1976, p. 82; Lazarovici 1977b, p. 13; 1979b, p. 198; 1983, p. 13; Lazarovici şi Săcărin 1979, p. 73, 74, 87; Gogâltan 1995a, p. 57; 1995, p. 58, 60; Gumă 1997, p. 15; Crăciunescu 1998, p. 172; Păunescu 2001, p. 154.
[92] Uzum et alii 1973, p. 412-413; Petrovszky 1975, p. 377; Gumă 1993, p. 290.
[93] Petrovszky 1975, p. 378.
[94] Uzum et alii 1973, p. 413.
[95] Dragomir 1981, p. 463.
[96] Idem., p. 464.
[97] Chirilă şi Gudea 1972, p. 714; Dragomir 1981, p. 465.
[98] Popescu D. 1970, p. 520; 1970a, p. 462; Mogoşanu 1970; 1972, p. 10; 1973, p. 14, 17, 19; Babeş 1971, p. 381; Uzum et alii 1973, p. 407; Petrovszky 1975, p. 375; Mărghitan 1979, p. 14-15; Jungbert 1979, p. 398.
[99] Gumă 1993, p. 253, 289, 290.
[100] Dragomir 1981, p. 464.
[101] Idem., p. 464-465.
[102] Uzum et alii 1973, p. 413; Petrovszky 1975, p. 378.
[103] Ibidem.
[104] Dragomir 1981, p. 463-464.
[105] Lazarovici 1975a, p. 28.
[106] Uzum et alii 1973, p. 407-408; Mărghitan 1980, p. 80.
[107] Uzum et alii 1973, p. 413; Bozu 2000, p. 154.
[108] Dragomir 1981, p. 465; Bozu 2000, p. 154.
[109] Periegheză Luca S.A., Dragomir I. – 1982.
[110] Uzum 1977, p. 216; 1983, p. 249.
[111] Uzum 1975; 1977, p. 216; 1983, p. 249; Uzum et alii 1973, p. 412; Petrovszky 1975, p. 376; Jungbert 1979, p. 399; Gumă 1993, p. 290; Ţeicu 1998, p. 91-92, 97; Ţeicu şi Lazarovici 1996, p. 91-92; Oţa 1998, p. 116.
[112] Uzum et alii 1973, p. 413; Uzum 1975, p. 139-140; 1977, p. 216; Oţa 1998, p. 116.
[113] Uzum et alii 1973, p. 413.
[114] Mitrea 1969a, p. 168; 1973, p. 412; 1973a, p. 148; Gudea 1971, p. 139-140.
[115] Informaţie de la Episcopia ortodoxă din Caransebeş.
[116] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 135-136; Gumă 1993, p. 213, 290.
[117] Benea 1996b, p. 260-261; Mare 2004, p. 178.
[118] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 134-135.
[119] Idem., p. 135.
[120] Idem., p. 136.
[121] Mare 2004, p. 178.
[122] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 136.
[123] Ibidem.
[124] Ibidem.
[125] Ibidem.
[126] Medeleţ 1994a, p. 262-263.
[127] Popescu D. 1965, p. 482; Petrovszky 1975, p. 378; Gumă 1983, p. 69; 1993, p. 213, 290; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 134; Bozu 1990, p. 147; Benea 1996b, p. 144, 261-262; Bejan 1999-2000, p. 522-523; 2004, p. 380; Mare 2004, p. 178-179.
[128] Mărghitan 1980a, p. 155; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea 1996b, p. 144-145, 261; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 134; Bozu 1990; 1995; 1996; Bălănescu 1990, p. 188; Medeleţ 1994a, p. 263; Mare 1997, p. 113-114; 2004, p. 38-39; Bordea şi Mitrea 1990, p. 304; 1991, p. 221; Bordea 1996-1998, p. 441; Ţeicu 1998, p. 54; Bejan 1999-2000, p. 522-523; 2004, p. 380; Geangu 2001, p. 172; Mare 2004, p. 178-179.
[129] Mare 2004, p. 179.
[130] Benea 1996b, p. 262; Mare 2004, p. 179.
[131] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 136.
[132] Şeptilici 2002-2003, p. 300.
[133] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 136-137; Gumă 1993, p. 290; Mare 2004, p. 179.
[134] Chirilă şi Gudea 1972, p. 715; Iaroslavschi şi Lazarovici 1978, p. 256-257; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Ţeicu 1987, p. 318; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 134; Benea 1996b, p. 261-262; Mare 2004, p. 179.
[135] Uzum 1981a, p. 216, fig. 1; Ţeicu 1981, p. 494; Bejan 1985-1986, p. 234; Stanciu 2000, p. 155; Dulea 2001, p. 234.
[136] Mare 2004, p. 179.
