 |
|
 |
|---|---|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS X |
Arheologie şi istorie (II) Descoperiri din Banat |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Autor: Sabin Adrian LUCA. Editura Economică, Sibiu 2005. Web: Cosmin Suciu | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
F. 1. Epoca paleolitică; 2. Epoca neolitică şi eneolitică; 3. Epoca bronzului; 4. Hallstatt; 5. Latène; 6. Epoca daco-romană; 7. Epoca prefeudală; 8. Epoca medievală
|
228. Fădimac (comuna Balinţ, judeţul
Timiş)
1. Movile de pământ.
a) Punctul Gomila
Mare.
În hotar se află microtoponimicul
de mai sus.
[1]
¤
229. Făget (oraş, judeţul
Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) În hotarul localităţii
s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului.
[2]
b) De aici provin obiecte
de aur preistorice.
[3]
c) În localitate s-a descoperit
un obiect de argint dacic.
[4]
2. Punctul Cetate.
a) Pe terasa inferioară
a râului Bega, la marginea localităţii, s-au descoperit urmele unei
fortificaţii medievale de secolele XV-XVII d.Chr. De fapt, aici sunt două
cetăţi, una înconjurând-o pe cealaltă.
[5]
3. Descoperiri monetare.
a) Cu ocazia construirii
căii ferate, între Făget şi Balinţ, s-au descoperit mai
multe monede romane izolate.
[6]
b) La o distanţă
de 1,5 km de Făget, în timpul unor lucrări de asfaltare din anul 1957,
s-au descoperit monede romane din bronz de secolul IV d.Chr. (29 bucăţi).
[7]
c) În anul 1988 s-a descoperit
la vest de localitate un tezaur monetar format din 700 piese din argint databil
între secolele XV-XVII d.Chr.
[8]
¤
230. Fărăşeşti (comuna Pietroasa, judeţul
Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) Pe teritoriul comunei
se află o aşezare preistorică, fără alte precizări.
[9]
2. Descoperiri monetare.
a) De aici provine o monedă
de argint de la Valens.
[10]
¤
232.
Fârdea (comună, judeţul Timiş)
1. Movile de pământ.
a) Punctul Gomila.
Punctul din hotar cu acest
nume este un vârf de deal natural.
[11]
¤
1. Vestigii preistorice.
a) Punctul Gruniul
cu Cremene sau Cremenea.
Dealul este situat
la vest de sat. Aici s-au descoperit şi materiale ceramice (Hallstatt).
[12]
2. Vestigii
daco-romane.
a) În hotarul localităţii
este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.
Tot aici sunt şi urme ale prelucrării fierului.
Se amintesc urmele drumului
roman şi ale unui castru (Aizis).
În acelaşi loc s-a descoperit
şi un aureus.
[13]
3. Vestigii medievale.
a) În hotar este semnalat
microtoponimul Dealul Mormânţiului.
[14]
1. Din puncte neprecizate
ale hotarului provin:
a) Un topor de bronz cu
disc.
b) Un cuţit de bronz
din epoca bronzului.
c) Două fibule de
fier de tip celtic; un colier din mărgele cubice; fragmente din şapte
brăţări de bronz; şase verigi sau inele de bronz, nasturi,
fragmente de fibule şi ace de păr, toate din a doua jumătate
a mileniului I d.Chr. şi patru inele de tâmplă în formă de S
din secolul XI d.Chr.
d) Patru fibule de bronz
(una din Latène, altele din perioada medievală timpurie).
e) Un denar de la Hadrian
şi o monedă de la Maximinus Herculius.
f) Cinci brăţări
de bronz, trei fragmente dintr-o altă brăţară, două
inele şi două scăriţe din perioada medievală timpurie.
g) 44 de ştanţe
din bronz pentru realizarea aplicilor presate şi un tipar din lut ars (secolele
VII-VIII d.Chr.).
[15]
2. Vestigii preistorice.
a) Punctul La Vii.
La
NE de localitate a fost descoperită întâmplător o necropolă de
incineraţie din epoca târzie a bronzului.
[16]
b) Punctul La Tăietură.
Aici
s-a descoperit ceramică Basarabi (poate mai târzie).
[17]
3. Situri arheologice
cu stratigrafie complexă.
a) La 1,5 km NE de comună,
spre Călugăreni, pe terenul fostului CAP aflat pe un promontoriu,
s-a descoperit o aşezare hallstattiană şi un mic depozit de
bronzuri (seria Cincu-Suseni, Ha A1). Alte descoperiri pot fi
încadrate în secolele I î.Chr.-I d.Chr., secolul IV d.Chr., morminte sarmatice
de secolele III-IV d.Chr., morminte avare (secolul VII d.Chr.), locuinţe
din secolele IX-X, XI-XII şi XIV-XV d.Chr.
[18]
b) La 1 km NV de sat,
pe o terasă ce se ridică la aproximativ 200 m distanţă de
râul Mureş se află o aşezare de secolele VII-VIII d.Chr. care
suprapune alte depuneri de secolele III-IV d.Chr. şi I î.Chr.-I d.Chr.
(dacice clasice).
[19]
4. Vestigii de epocă
romană.
a) La est de sat, spre
Zădăreni, trece un val de pământ, roman, paralel cu Tisa, venind
de la Mănăştur şi îndreptându-se spre Mureş.
[20]
5. Vestigii prefeudale.
a) Pe malul Mureşului,
într-o groapă, s-au descoperit vestigii avare timpurii (42 de tipare din
bronz, oase umane şi de cal din secolul VII d.Chr.) extrem de bogate.
Tot în vechiul mal al Mureşului
s-au descoperit fragmente ceramice Basarabi.
[21]
6. Vestigii medievale.
a) Mănăstirea
ortodoxă avea hramul Sfântul Nicolae. Ea este atestată documentar
în secolul XVII d.Chr.
[22]
b) Aici funcţiona
în secolul XIV d.Chr. o biserică rotondă.
[23]
c) Pe un mic dâmb aflat
în apropierea localităţii şi a Mureşului se află urmele
unei cetăţi medievale de zid.
[24]
7. Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localităţii
s-a descoperit o monedă de la Maximianus Herculius.
[25]
¤
1. Peşteri cu urme de locuire.
a) Peştera Nr. 1
(Peştera Mare din Dealul Socaia).
Peştera se află în
carstul Râului Alb, Valea Deavova.
Materialele arheologice datează
din vremea culturii Coţofeni şi din perioada medievală.
[26]
¤
236.
Ferendia (comuna Jamu Mare, judeţul Timiş)
1. Descoperiri monetare.
a) În localitate s-a descoperit
un tezaur monetar format din denari romani republicani.
[27]
¤
237.
Fibiş (comuna Maşloc, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) Dintr-un punct neprecizat
provine, în urma unei descoperiri întâmplătoare, un topor de cupru de tip
Pătulele.
[28]
2. Vestigii de perioadă
romană.
a) Punctele Maghiarod
Pusta şi Valea Borduş.
Aici putem urmări urmele
valului roman.
[29]
b) Punctul Răchiţi.
La aproximativ 50-100 m NV
de localitate trece valul roman, după care se pierde.
[30]
3. Vestigii medievale.
a) Ruinele unei mănăstiri
(mănăstirea „de lângă Apa Neagră”) se află spre Seceani.
Se pare că a fost o mănăstire ortodoxă anterioară secolului
XVIII d.Chr.
[31]
¤
238. Ficăţar (comuna Racoviţa,
judeţul Timiş)
1. Movile de pământ.
a) Punctul Gomila.
La vest de sat, în hotar cu
satul Drăgoieşti, se află o movilă de pământ.
[32]
¤
239.
Firiteaz (comuna Şagu,
judeţul Arad)
1. Vestigii preistorice.
a) Punctul Sodol.
Aici
a fost identificată o aşezare neolitică.
[33]
b) În şanţul
şoselei comunale de la marginea de vest a satului s-a descoperit un bogat
tezaur format din obiecte de aur (16 brăţări) datat în perioada
de la sfârşitul epocii bronzului şi începutului celei a fierului.
[34]
c) De aici provine un
depozit de bronzuri din seria Şomartin-Vetiş (Ha B3).
[35]
2. Vestigii daco-romane.
a) Pe marginea drumului
de ţară ce leagă satul de centrul de comună, la aproximativ
mijlocul distanţei, se află o aşezare de secolele III-IV d.Chr.
[36]
3. Vestigii medievale.
a) Punctul Capul
Boului.
La
circa 1 km vest de acest punct se recunosc în teren urmele unei fortificaţii
circulare (diametrul de 35 m) înconjurată cu un şanţ lat de 2
m. În interiorul acesteia se află resturi de cărămizi, mortar
şi fragmente ceramice medievale.
[37]
b) În satul Esperiş,
contopit încă de la începutul secolului al XVI-lea cu localitate, a funcţionat
o abaţie ţinând de ordinul benedictin. Ea este amintită documentar
de la începutul secolului XII d.Chr.
[38]
c) În sat funcţiona
încă din secolul XIII d.Chr. o biserică.
[39]
4. Descoperiri monetare.
a) În hotarul localităţii
s-a descoperit un denar de la Antoninus Pius.
[40]
¤
240.
Fiscut (comuna Şagu, judeţul Arad)
1. Vestigii preistorice.
a) Pe teritoriul localităţii
s-a descoperit un celt cu disc din epoca târzie a bronzului.
[41]
2. Vestigii de epocă
romană.
a) Într-o grădină
s-a descoperit, în secolul XIX, un vas roman.
[42]
¤
1. Vestigii preistorice.
a) Într-un loc situat
la 7 km de sat s-a descoperit o râşniţă şi fragmente ceramice.
[43]
b) Depozite de bronzuri.
Punctul Ogaşul
Poieţi.
Locul descoperiri depozitului
de bronzuri se află pe Dealul Căprioara, la aproximativ
8 km SV de sat, în zona de dealuri care marchează hotarul dintre Fizeş
şi Ferendia (jud. Timiş).
Depozitul se încadrează
în seria Cincu-Suseni (Ha A1-2).
[44]
2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Gorgane.
În acest punct se află
o aşezare Basarabi şi tumuli aplatizaţi.
Aici s-au descoperit
şi cuptoare de redus minereul de fier (secolele III-IV d.Chr.).
[45]
3. Vestigii
daco-romane.
a) Punctul
Dâmbul Mare şi Dâmbul Izvor.
În hotarul localităţii
este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.,
cu cuptoare de redus minereul de fier.
[46]
b) Punctul Drumul
Mare.
Aici s-au descoperit cuptoare
de redus minereul de fier, dar şi materiale ceramice din secolul IV d.Chr.
[47]
c) Punctul Piştoni.
Aici s-au descoperit cuptoare
de redus minereul de fier.
[48]
d) Punctul Făitălan.
În
acest loc s-au descoperit bucăţi de zgură, tuburi de suflat şi
fragmente ceramice de secolul IV d.Chr.
[49]
4. Descoperiri monetare.
a) De pe teritoriul localităţii
provine o monedă romană de argint.
[50]
¤
242. Foeni (comună, judeţul Timiş)
1. Situri arheologice
cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Cimitirul
Ortodox.
În punctul menţionat,
aflat la extremitatea vestică a localităţii, pe un bot de terasă
natural care domină Valea Timişaţului, se află o
mare aşezare cu o stratigrafie complexă. Între materialele arheologice
recoltate avem ceramică Starčevo-Criş, Vinča C, grupului
Foeni, epocii timpurii a bronzului, Hallstattului, secolelor III-IV d.Chr. (cimitir
sarmatic, poate şi aşezare), din Evul Mediu dezvoltat şi târziu.
Materialele neolitice de aici
dau numele grupului cultural Foeni.
Materialele arheologice de
epoca bronzului de aici se încadrează în partea timpurie şi mijlocie
a perioadei.
Tot aici a funcţionat
o fortificaţie cu val, şanţ şi palisadă databil între
secolele XII-XIII d.Chr., dar şi o aşezare de secolul XVII d.Chr.
(Liviu Mărghitan aminteşte aici o fortificaţie care durează
la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului).
[51]
b) Punctul Gomila
Lupului.
La circa 3 km nord de sat,
pe malul din stânga Timişaţului, la confluenţa cu Bega Mică,
se află acest punct. Ridicătura din teren este un tell cu diametrul
de aproximativ 125 m, ce se înalţă cu 1 m faţă de terenul
din jur.
Materialele arheologice de
epoca bronzului de aici se încadrează în partea timpurie şi mijlocie
a perioadei.
[52]
c) Punctul Sălaş.
Aici, în situl aflat la 3 km
nord de sat, lângă drumul de legătură Foeni – Ionel, s-au descoperit
materiale ceramice aparţinând culturii Starčevo-Criş (faza II)
şi epocii timpurii, dar şi mijlocii, a bronzului.
[53]
d) Punctul Staţia
de Gaz sau Gaz.
Aici se află o aşezare
aparţinând culturii Starčevo-Criş, dar şi materiale arheologice
din epoca bronzului şi cea daco-romană.
[54]
e) Punctul Odaia
Nouă sau Gomila Mică.
La circa 600 m NV de localitate
se află acest punct. De la suprafaţă s-au adunat materiale ceramice
Coţofeni, daco-romane şi medievale.
[55]
f) La 2,5 km SV de Foeni,
în hotar cu satul Cruceni la vest de Pârâul Timişaţ, în apropierea
punctului vamal, la est de calea ferată Medja – Jaša Tomić şi
în imediata vecinătate a frontierei de stat a României, se află o
movilă de pământ de mari dimensiuni, cu diametrul de circa 150 m,
înaltă de 9-10 m, de pe care s-au recoltat fragmente ceramice preistorice
şi de secolele IX-XI d.Chr.
[56]
g) Punctul Bucovina.
La vest de sat, în aşa-numita
Pungă, la vest de calea ferată Medja – Jaša Tomić, pe
Pusta Talagea, se află două movile de pământ, distanţate
la circa 250 m, cu diametrul de circa 20 m şi înălţimea de 1-1,5
m, pe care nu s-au găsit fragmente ceramice. În apropierea uneia dintre
movile s-a descoperit un celt realizat din bronz (Ha A1).
[57]
h) Punctul Gomila.
La 2 km vest de comuna Foeni
şi la 200 m de şosea, se află o movilă de pământ cu
diametrul de 40-50 m şi o înălţime de 4-5 m. În jurul ei se află
un şanţ circular cu diametrul de 75-100 m. De pe suprafaţa ei
au fost recoltate fragmente ceramice preistorice, de secolele III-IV d.Chr.
şi medievale.
[58]
2. Movile de pământ.
a) Punctul Gomila
Mare, Deal sau La Gomilă.
La 2,7 km NV de vatra satului,
la linia de hotar cu satul Iohanisfeld, se află o movilă de pământ
cu dimensiuni considerabile (diametrul de circa 80 m şi înălţimea
de circa 5,5 m). Săpăturile efectuate aici au dus la descoperirea
unor artefacte, astăzi dispărute.
[59]
b) La 50 m vest de punctul
vamal Foeni, la vest de calea ferată amintită, se află o movilă
de pământ intersectată de frontieră, cu înălţimea de
circa 2,5 m şi diametrul de circa 50 m.
[60]
c) Le vest de Foeni şi
la aproximativ 1 km vest de podul din preajma punctului de vamă, la circa
700 m SV de movila anterioară, se află o altă movilă de
pământ înaltă de 4-5 m şi cu diametrul de circa 80 m.
[61]
d) La ieşirea din
comună, către Giulvăz, la câteva zeci de metri de şosea,
în dreapta acesteia, în izlaz, se află o movilă aplatizată cu
diametrul de 20 m şi înălţimea de circa 1 m.
[62]
3. Vestigii preistorice.
Din hotar provin materiale ceramice Basarabi.
[63]
4. Vestigii daco-romane.
e) Pe teritoriul localităţii
se semnalează descoperiri de epocă romană (un cimitir), dar şi
resturile unei aşezări rurale.
[64]
5. Vestigii medievale.
a) Într-o gospodărie
s-au descoperit mai multe morminte de inhumaţie, orientate E-V. Într-unul
dintre acestea s-a descoperit un inel de tâmplă din aur încadrabil între
secolele XI-XII d.Chr.
[65]
6. Descoperiri monetare.
a) În hotarul localităţii
s-au descoperit monede romane.
[66]
¤
243.
Folea (comuna Voiteg, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) Punctul La Bruşi.
În hotarul localităţii,
la 1,5 km vest de sat, sunt semnalate materiale ceramice aparţinând grupului
cultural eneolitic Foeni.
[67]
2. Vestigii daco-romane.
a) Punctul Vena
Mare.
Pe aici trece ductul valului
roman purtând toponimicul Valul lui Traian.
[68]
b) Pe şoseaua Folea
– Sipet, la 3 km de Folea, se află o întinsă aşezare daco-romană.
[69]
c) La circa 300 m de aşezarea
precedentă, pe o terasă, s-a descoperit o aşezare daco-romană.
[70]
3. Vestigii prefeudale.
a) Într-un loc neprecizat din hotarul localităţii
s-au descoperit materiale ceramice din secolele VII-IX d.Chr.
[71]
4. Descoperiri monetare.
a) Din hotarul satului
provine un denar imperial roman emis de Domitian.
[72]
¤
1. Vestigii
preistorice.
a) În zona vărsării
Ogaşului Merii, în digul micului lac de acumulare din Valea Nărăştia,
s-a descoperit o aşezare neolitică şi eneolitică.
[73]
b) Punctul
La Nărăştie.
Pe versantul de NV al Dealului
Broştina, la circa 200 m de ultimele case din sat, pe versantul din
stânga Văii Nărăştia, în apropiere de Ogaşul
Merii, s-au descoperit fragmente ceramice preistorice.
[74]
2. Vestigii
daco-romane.
a) În hotarul localităţii
este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.
[75]
b) Punctul Valea
Cernovăţului.
a) În zona împădurită
numită Valea Iepii s-au descoperit fragmente ceramice de secolele
III-IV d.Chr.
[76]
¤
1. Vestigii preistorice.
a) Punctul Frăsiniş.
Locul se află aproape
de cumpăna apelor spre Almăj, la izvoarele mai multor văi, în
zona cătunului Frăsiniş.
Materialele arheologice aparţin
epocii mijlocii a bronzului şi – probabil – epocii hallstattiene.
[77]
¤
246. Frumuşeni (comuna Fântânele, judeţul
Arad)
1. Vestigii preistorice.
a) Din puncte nedeterminate
din hotarul localităţii provin un topor neolitic de piatră cu
gaură de prindere şi vârfuri de săgeată dintr-o epocă
neprecizată.
[78]
2. Situri arheologice
cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Dealul
Caprei sau Cocoaşa Caprei.
Movila din hotar cu acest nume
este o mică fortificaţie cu mai multe niveluri de cultură (30
/ 40 m la autorii mai vechi, 45 / 65 m în realitate) din epoca bronzului, prima
vârstă a fierului, secolele III-IV d.Chr. şi prefeudală. Forma
sa este uşor elipsoidală cu diametrul de 30-40 m.
[79]
b) La circa 2,5 km sud
de localitate, pe o porţiune de teren mai înaltă, au fost descoperite
fragmente ceramice de epoca bronzului şi din perioada secolelor III-IV
d.Chr.
[80]
c) Punctul Fântâna
Turcului.
La
circa 1 km NE de localitate s-au descoperit materiale arheologice din secolele
III-IV, X-XI şi XII-XIV d.Chr.
Aici
s-a cercetat un turn cu fântână la parter, trei clădiri şi, parţial,
cimitirul. Într-una dintre clădiri, de plan central, s-a dezvelit un frumos
mozaic.
[81]
d) La circa 300 m est
de marginea satului, pe vechiul mal al Mureşului, s-a descoperit o aşezare
daco-romană şi o alta de secolele XII-XIII d.Chr. De aici s-au recoltat
şi mai multe monede bizantine, precum şi una de la Bela III.
[82]
3. Vestigii daco-romane.
a) La marginea de SV a
satului au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând secolelor III-IV
d.Chr.
[83]
b) La nord de localitate,
pe o terasă înaltă în lunca Mureşului, s-au descoperit materiale
ceramice de secolele III-IV d.Chr.
[84]
c) Punctul Sanczberg.
La vest de sat, în partea din
dreapta şoselei spre Arad, au fost descoperite fragmente ceramice de secolele
III-IV d.Chr.
[85]
4. Vestigii medievale.
a) Pe malul Mureşului,
la limita dintre satele Frumuşeni şi Fântânele, s-au semnalat schelete
omeneşti, spălate de apele râului. Tot de aici provine şi un
vârf de săgeată din fier.
[86]
b) Punctul Insula
Hadă.
Aici s-au cercetat bordeie
încadrate între secolele IX-XII d.Chr.
Tot aici se află şi
o cetate medievală.
[87]
c) Cetatea Bizere.
La SV de sat, în partea din
dreapta şoselei spre Arad, se află o cetate în patru colţuri,
care a avut turnuri, şanţ şi val. Aceasta se datează în
secolul XV d.Chr.
Mănăstirea benedictină
de aici a fost construită cândva în secolul al XII-lea d.Chr. şi avea
hramul Sfintei Fecioare.
În vecinătatea fortificaţiei
s-a descoperit o monedă de la Commodus şi fragmente ceramice încadrabile
în secolele III-IV d.Chr.
Aici se află şi un
grup de morminte din secolele XII-XV d.Chr.
[88]
¤
[1] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 130.
[2] Gudea şi Moţiu 1983, p. 192.
[3] Popescu D. 1956, p. 199.
[4] Zirra şi Spânu 1992, fig. 3/45.
[5] Moroz-Pop 1983a, p. 472; Barnea Al. 1989, p. 300; 1990, p. 318; 1991, p. 258; 1991, p. 435; Popa et alii 1996; Căpăţână 1995; Căpăţână et alii 1996; Rusu A.A. 1998, p. 13; 1999, p. 287-288; Rădulescu 1999-2001, p. 65.
[6] Gudea şi Moţiu 1983, p. 194; Medeleţ 1994a, p. 261.
[7] Mitrea 1967a, p. 386; 1971, p. 198-199; Toma-Demian 2002-2003, p. 179; Mare 2004, p. 173; *** 1996, p. 123.
[8] Bordea et Mitrea 1992, p. 205.
[9] *** 1999, p. 67.
[10] Mare 2004, p. 173.
[11] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 130.
[12] Petrovszky 1975, p. 373; Gumă 1993, p. 289.
[13] Glodariu 1974, p. 283; Mărghitan 1980a, p. 45; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea 1994, p. 316; Medeleţ 1994a, p. 261; Drăgoescu 1995, p. 329, 362; Mare 2004, p. 173; *** 1994, p. 50.
[14] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 130.
[15] Mitrea 1969a, p. 168; Mărghitan 1985, p. 43-61; Gumă 1993, p. 253; Drăgoescu 1995, p. 329; Dulea 2002-2003, p. 255; Oţa 2004, p. 505; Mare 2004, p. 173; *** 1999, p. 67.
[16] Gumă 1993, p. 166, 253, 289; 1997, p. 54, 61; *** 1999, p. 67-68; Bejenariu 2002-2003.
[17] Gumă 1993, p. 289.
[18] Morintz 1973, p. 375; Stoia 1976, p. 277; Zdroba şi Barbu 1976, p. 17-28; Rusu 1977, p. 206; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 93; Pădureanu 1979, p. 147; Mărghitan 1980, p. 76; Bejan 1985-1986, p. 230, 234; Gumă 1993, p. 289; Medeleţ 1998, p. 310; Dulea 2001-2002, p. 225; Rădulescu 1999-2001, p. 56; Muntean şi Muntean 2001, p. 270; Oţa 2004, p. 505; Mare 2004, p. 122, 173; *** 1999, p. 68.
[19] Mărghitan 1980, p. 80; Mare 1997, p. 119; 1998, p. 291; 2004, p. 94-95; Rădulescu 1999-2001, p. 56; Dulea 2001, p. 210, 214, 233; *** 1996, p. 130.
[20] *** 1999, p. 68.
[21] Dörner 1960, p. 429, 431; Comşa M. 1967, p. 435; Blăjan şi Dörner 1978, p. 126; Pădureanu 1985, p. 34; Gumă 1993, p. 166, 253, 289; Drăgoescu 1995, p. 329; Bejan şi Mare 1998, p. 328; Dulea 2001-2002, p. 225; Rădulescu 1999-2001, p. 56; Mare 2004, p. 173; *** 1996, p. 130; *** 1999, p. 68.
[22] Rusu et alii 2000, p. 138.
[23] Rusu A.A. şi Hurezan 2000, p. 91.
[24] Rusu A.A. şi Hurezan 1999, p. 50-51.
[25] Mitrea 1966a, p. 422.
[26] Boroneanţ 2000, p. 29; Rogozea 1986, p. 195-196; 1987, p. 358; Petrescu 2000a, p. 24; 2004, p. 26-27.
[27] Medeleţ 1994a, p. 261.
[28] Gogâltan 1999, p. 94; 1999-2000, p. 231.
[29] Draşovean et alii 2004, p. 17.
[30] Ibidem.
[31] Rusu et alii 2000, p. 138.
[32] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 130.
[33] *** 1999, p. 69.
[34] Popescu D. 1956, p. 199; Rusu 1972, p. 46; Kiss 1980, p. 86; Gumă 1993, p. 244, 289; *** 1999, p. 69-70.
[35] Rusu 1963, p. 209.
[36] Mare 2004, p. 174; *** 1999, p. 70.
[37] *** 1999, p. 70.
[38] Matei 1973, p. 313.
[39] Rusu A.A. şi Hurezan 2000, p. 91-92.
[40] Popescu D. 1956, p. 212, 213; Mitrea 1963, p. 470; 1963a, p. 595; Rusu 1963, p. 209; Gumă 1993, p. 244, nr. 10; Mare 2004, p. 174; *** 1999, p. 70.
[41] *** 1999, p. 70.
[42] Benea 1996b, p. 253; Mare 2004, p. 174; *** 1999, p. 70.
[43] Petrovszky 1975, p. 374.
[44] Bozu 1982; Gumă 1993, p. 253, 289; 1997, p. 15.
[45] Petrovszky 1975, p. 374; Iaroslavschi şi Lazarovici 1978, p. 257; Gumă 1983, p. 68; 1993, p. 213, 289; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 130; Ţeicu 1999-2000, p. 456; Mare 2004, p. 174.
[46] Iaroslavschi şi Petrovszky 1974; Mărghitan 1980a, p. 156-160; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Drăgoescu 1995, p. 329; Benea 1996b, p. 231; Wollmann 1996, p. 235; Ţeicu 1999-2000, p. 456; Bejan 2004, p. 380; Mare 2004, p. 174.
[47] Iaroslavschi şi Lazarovici 1978, p. 257; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 133; Benea 1996b, p. 253; Ţeicu 1999-2000, p. 456; Bejan 2004, p. 380; Mare 2004, p. 174.
[48] Iaroslavschi şi Lazarovici 1978, p. 257; Mare 2004, p. 174.
[49] Mare 2004, p. 174.
[50] Bakić 1997, p. 56.
[51] Mărghitan 1980, p. 76; Gudea şi Moţiu 1983, p. 192; Lazarovici 1979b, p. 210 (Cimitirul Catolic ?); 1987; 2000; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 132; Draşovean 1991, p. 210; 1994, p. 141-142, 144-145, 147, 149; 1996, p. 110; 1996a, p. 273, 275; 1996b; 2003, p. 42 şi urm.; Draşovean et alii 1997; 2000; Drăgoescu 1995, p. 328; Muntean 1996; Gumă 1997, p. 15, 22, 26, 28, 29, 30, 32, 36; Gogâltan 1993b; 1994a; 1995a, p. 57-58; 1999, p. 200, 204, 205; 2004a, p. 67; El Susi 1998a; 2003; Szentmiklosi 1999-2000, p. 580; Szentmiklosi şi Draşovean 2004, p. 40; Chiu 2002-2003; Mare 2004, p. 174; *** 1999-2000, p. 819, 820; *** 2001, p. 807; *** 2001a, p. 809; *** 2001b, p. 811; *** 2002-2003, p. 620; *** 2002-2003a, p. 621.
[52] Gudea şi Moţiu 1983, p. 192; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 131; El Susi 1994; Gumă 1997, p. 15, 43; Gogâltan 1999, p. 205; 2004, p. 88-89, 91, 96, 97, 99, 103; Crăciunescu 2000, p. 264.
[53] Gudea şi Moţiu 1983, p. 192; Greenfield şi Draşovean 1994; Kuijt 1994; Gumă 1997, p. 22, 26, 28, 30, 32, 36; Ciobotaru 1998; Gogâltan 1999, p. 200; Draşovean 2001, p. 34-35; Spataro 2004.
[54] Benea 1996b, p. 253; El Susi 2001, p. 15-18; Draşovean 2001, p. 34-35; Lazarovici şi Lazarovici 2002, p. 21; Spataro 2003; Mare 2004, p. 174; *** 2001, p. 819.
[55] Daicoviciu 1939-1942, p. 106; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 131; Mare 2004, p. 174.
[56] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 131.
[57] Idem., p. 131; Gumă 1993, p. 253, 289.
[58] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 131; Mare 2004, p. 174.
[59] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 130-131.
[60] Idem., p. 131.
[61] Ibidem.
[62] Idem., p. 132.
[63] Gumă 1993, p. 213, 289.
[64] Daicoviciu 1939-1942, p. 106; Branga 1980, p. 107; Gudea şi Moţiu 1983, p. 194; Drăgoescu 1995, p. 328; Pop 2003, p. 268; Bejan 2004, p. 380.
[65] Szentmiklosi 1999-2000.
[66] Drăgoescu 1995, p. 362.
[67] Draşovean 1991, p. 210; 1994, p. 149; 1996, p. 110.
[68] Draşovean et alii 2004, p. 16.
[69] Benea 1996b, p. 253; Mare 2004, p. 174-175.
[70] Benea 1996b, p. 253-254; Mare 2004, p. 174-175.
[71] Dulea 2001, p. 233.
[72] Medeleţ 1994a, p. 261.
[73] *** 1982, p. 324.
[74] *** 1986, p. 351.
[75] Mărghitan 1980a, p. 43, 141; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Mare 2004, p. 175.
[76] Mare 2004, p. 175.
[77] Lazarovici şi Săcărin 1979, p. 86; Dragomir 1981, p. 464.
[78] *** 1999, p. 70.
[79] Roska 1942, p. 272, nr. 197; Rusu 1963, p. 188; 1979, p. 119; Dörner 1976, p. 42; Pădureanu 1988, p. 385; Gumă 1993, p. 289, nr. 60; Szentmiklosi şi Draşovean 2004, p. 71; Mare 2004, p. 175; *** 1999, p. 70-71.
[80] Blăjan şi Dörner 1978, p. 126; Pădureanu 1985, p. 33-34; 1987-1988, p. 510; *** 1999, p. 71.
[81] Rădulescu 1999-2001, p. 57; Hurezan et alii 2004; Oţa 2004, p. 505; Mare 2004, p. 175; *** 1999, p. 71.
[82] Benea 1996b, p. 254; Rădulescu 1999-2001, p. 57; Oţa 2004, p. 505; *** 1999, p. 71.
[83] Pădureanu 1985, p. 34; 1988, p. 385; Mare 2004, p. 175; *** 1999, p. 71.
[84] Pădureanu 1985, p. 34; Mare 2004, p. 175.
[85] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 132; 1991, p. 7; Mare 2004, p. 175.
[86] *** 1999, p. 71.
[87] Mărghitan 1985, p. 61-63; Bejan 1985-1986, p. 231; Rusu A.A. şi Hurezan 1999, p. 52-53; Oţa 2004, p. 505.
[88] Blăjan şi Dörner 1978, p. 126; Lanevschi 1979, p. 1005-1006; Pădureanu 1988, p. 385; Rădulescu 1999-2001, p. 57; Rusu et alii 2000, p. 139-141; Rusu A.A. şi Hurezan 1999, p. 53; 2000, p. 92-93; Rusu A.A. et alii 2002; Hurezan et alii 2003; Oţa 2004, p. 505; *** 1999, p. 71.
