191. Dalboşeţ (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) La poalele Dealului Grădişte din apropierea satului se găsesc fragmente ceramice din epoca neolitică.

Sondajele făcute aici au dus la descoperirea unor fragmente ceramice dacice. [1]

b) Punctul Dealul Blidaru.

b.1.) Pe platoul dealului se află o aşezare Coţofeni.

b.2.) Pe acelaşi platou, în punctul Cetate, se află o aşezare din epoca bronzului. [2]

2. Vestigii dacice.

a) Punctul Gura Văii.

Sondajele efectuate aici au dus la descoperirea unor materiale ceramice dacice. [3]

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Dragomireana.

Punctul este situat la 1,5 km nord de sat, pe malul din stânga râului Nera, în imediata apropiere a şoselei ce duce de la Dalboşeţ la Iablaniţa.

Villa rustica de aici are dimensiuni foarte mari şi 40 de încăperi. [4]

4. Descoperiri monetare.

a) Punctul Moara Pitulată.

Prin anii 1927-1928 a fost descoperit un tezaur monetar, de secolul IV d.Chr., la 7 km SE de sat, pe Valea Bârzului. [5]

¤

192. Dalci (comuna Turnu-Ruieni, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Într-un loc neprecizat, în anul 1856 s-au găsit două inele din sârmă spiralată de aur. [6]

¤

193. Darova (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) La 1 km sud de marginea comunei, pe malul din stânga al Pârâului Dicsan, pe terasa de deasupra văii, a fost depistată o aşezare daco-romană. [7]

b) La 3 km ENE de localitate, pe o terasă situată la 300 m ENE de Pârâul Cinca, la 500 m sud de casa paznicului de pe Dealul Viilor, s-a descoperit o aşezare daco-romană. [8]

c) La 3,5 km ESE de Darova, pe ultima terasă a Pârâului Ciuca, la 150 m vest de colţul de unde meandrează pârâul, la 250 m est de un grup de copaci, a fost descoperită o aşezare daco-romană. [9]

d) La 4,6 km SSE de localitatea Darova, pe ultima terasă din faţa luncii Pârâului Cinca, la 300 m vest de acesta şi la 400 m sud de linia de înaltă tensiune, s-a descoperit o aşezare daco-romană.

Tot aici s-au descoperit şi fragmente ceramice de secolele VII-VIII d.Chr. [10]

e) La 2 km ENE de Darova, pe o terasă aflată la 400 m VSV de cursul Pârâului Cinca, la 120 m VSV de un grup de copaci izolaţi, s-a descoperit o aşezare daco-romană. [11]

2. Vestigii daco-romane.

a) Pe o terasă situată la 3 km est de localitate, în apropierea Pârâului Cinca şi la 500 m SSE de podul de lemn au fost descoperite fragmente ceramice de secolele VII-IX d.Chr. [12]

3. Movile de pământ.

a) La circa 1 km NV de Darova, în imediata apropiere a drumului judeţean ce uneşte Darova de Sinersig, în stânga acestuia, se păstrează urma vizibilă a două movile de pământ puternic aplatizate. Cele două movile se află la aproximativ 50 m una de cealaltă, au diametrul de circa 10 m şi se înalţă cu 0,20 m faţă de suprafaţa actuală a solului. [13]

¤

194. Dejani (comuna Moraviţa, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii, la circa 2 km NE de sat, se află o aşezare Starčevo-Criş. [14]

b) Aici s-au descoperit trei tipare şi un fragment dintr-un topor cu braţele în cruce de tip Jaszládány. [15]

c) Punctul Marmunz.

De aici se aminteşte un mormânt tumular de incineraţie cu resturile depuse pe sol.

În hotarul satului sunt amintite mai multe movile de pământ. [16]

d) Din hotar provine ceramică de tip Gornea – Kalakača. [17]

2. Vestigii daco-romane.

a) De aici provine un fragment de râşniţă daco-romană. [18]

¤

195. Delineşti (comuna Păltiniş, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii de epocă romană.

a) În hotar se află urmele patrulatere ale castrului Caput Bubali. [19]

¤

196. Denta (comună, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) În hotarul comunei, pe marginea drumului către Veliki Gaj (Republica Serbia şi Muntenegru) este semnalată o mare movilă de pământ. [20]

2. Vestigii preistorice.

a) De aici provin ace din bronz cu cap discoidal sau cu formă de calotă sferică. [21]

3. Vestigii de epocă romană.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă romană. [22]

4. Vestigii prefeudale.

a) În hotarul localităţii este amintită o necropolă de inhumaţie de secolele VII-IX d.Chr. (după M. Mare secolele IX-X d.Chr.). [23]

5. Vestigii medievale.

a) Din zonă s-au recoltat fragmente de căldări de lut medievale timpurii. [24]

6. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri monetare de epocă preromană şi romană (o monedă de bronz de la Augustus şi un denar imperial de la Traian). [25]

b) Într-un loc neprecizat s-a descoperit o monedă din argint de la Galerius Maximianus. [26]

c) În hotarul localităţi, sub podul de cale ferată, în albia nou săpată de canalul Roiga, s-a descoperit, în anul 1875, un schelet în jurul căruia erau mai multe monede imperiale romane (Iovianus, Valentinianus I, Valentinianus II, Valentinianus III, Theodosius, Valens şi Gratianus). [27]

d) În Pârâul Roiga, tot în anul 1875, s-a mai găsit o monedă de la Iovianus. [28]

¤

197. Deta (oraş, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) La NV de oraş au fost descoperite materiale arheologice aparţinând culturii Tiszapolgár. [29]

b) În localitate s-a descoperit o daltă de cupru de variantă Cucuteni. [30]

c) Din hotarul localităţii provine un topor de tip Kozarac (descoperire izolată şi întâmplătoare). [31]

d) În hotarul localităţii se semnalează o necropolă plană de incineraţie de la începutul Hallstattului. [32]

e) Aici s-a descoperit un tipar din piatră pentru turnat topoare de bronz. [33]

f) De aici provine un depozit de bronzuri. [34]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Dudărie.

În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului, o alta hallstattiană şi urme prefeudale. În acelaşi loc se află şi o necropolă medievală timpurie. [35]

3. Vestigii daco-romane.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri de epocă daco-romană. [36]

b) Punctul Pusta Pilărişte.

La est de Deta se află unul dintre „valurile romane” ce trec prin zonă. [37]

c) Între bariera de pe şoseaua Timişoara – Stamora Moraviţa şi drumul spre Opatiţa, pe o terasă, s-au descoperit fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [38]

4. Vestigii prefeudale.

a) a) Punctul La Cariera de nisip.

În hotarul localităţii, la limita de hotar între Deta şi Denta, este amintită o necropolă de inhumaţie de secolele VII-IX d.Chr. (după Mircea Mare secolele IX-X d.Chr.). [39]

5. Vestigii medievale.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit fragmente ceramice de secolele XVII-XVIII d.Chr., dar şi monede. [40]

6. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri monetare (un denar republican roman de la M. Volteius M.F. şi un aureus emis de Iulius Caesar). [41]

b) De pe teritoriul localităţii provine o monedă de la Traian. [42]

c) În colecţia şcolii din localitate se află mai multe monede de secolul IV d.Chr. [43]

d) Din hotar provin două tezaure monetare (unul format din piese de aur imperiale şi altul din monede de argint din anii 1076-1246 d.Chr.). [44]

e) O monedă bizantină de la Leon VI a fost descoperită în gura unui mort. [45]

¤

198. Dezeşti (comuna Păltiniş, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Pe drumul de ţară paralel cu calea ferată, la jumătatea drumului spre Dezeşti, se află o întinsă aşezare hallstattiană. [46]

2. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Valea Curţii.

Pe teritoriul satului există o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. Aici s-a descoperit şi zgură de fier. [47]

b) Pe malul din dreapta râului Pogăniş, la NV de sat, spre Fârliug, s-au descoperit urmele unor cuptoare de redus minereul de secolele III-IV d.Chr. [48]

¤

199. Diniaş (comuna Peciu Nou, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Gomilă sau La Hotar.

La NE de sat, către Sânmihaiu Român, se află acest punct, pe malul din stânga canalului Bega.

În acest punct s-a descoperit o aşezare neolitică şi o alta de epoca bronzului. Aşezarea este dispusă pe o ridicătură de pământ care are mai multe hectare.

Aici s-au descoperit şi fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [49]

2. Vestigii preistorice.

Cu prilejul unor lucrări de îndiguire s-au descoperit materiale ceramice Starčevo-Criş. [50]

3. Movile de pământ.

a) La 1 km SV de sat, lângă drumul spre Sânmartinu Sârbesc, se află o movilă de pământ cu diametrul de circa 10 m şi înălţimea de 2-2,5 m. [51]

¤

200. Divici (comuna Pojejena, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Grad.

Vestigiile fortificaţiei dacice de la Divici se află, între km fluviali 1065-1066, pe un promontoriu stâncos de formă triunghiulară, cu axa lungă orientată SSE-NNV, având vârful din SSE orientat spre Dunăre.

Pe întinsul cetăţii s-au cercetat terase locuite, turnuri-locuinţă, o cisternă şi alte elemente de arhitectură militară.

Cercetările sistematice în cetate au fost începute în anul 1985, an în care a şi fost descoperită. Au fost definite arheologic două niveluri de locuire / folosire.

Datarea cetăţii este între secolele I î.Chr.-I d.Chr.

Aici s-au descoperit podoabe din argint sau bronz, unelte şi arme, monede şi o cantitate impresionantă de ceramică.

Pe malul Dunării se ală o întinsă aşezare civilă, necercetată sistematic. [52]

b) Punctul Poreca.

Locul este situat la 1 km vest de Divici, spre Baziaş, pe malul Pârâului Velika Reka.

Urmele sunt aparţin unei locuiri neolitice (Starčevo-Criş), epocii bronzului (?) şi medievale. [53]

2. Vestigii preistorice.

a) La NE de cetatea dacică de aici se află movile de pământ. [54]

b) Punctul Ribiş.

După cetatea dacică  din punctul Grad, către Baziaş, se află o aşezare aparţinând culturii Gârla Mare pe malul Dunării şi pe coasta dealului din apropierea fluviului.

Aici se află şi schelete, posibil medievale. [55]

c) Punctul Cusatac.

Toponimul delimitează o zonă a teraselor Dunării situată pe 500-600 m vest de marginea centrală a satului Divici.

Aici s-a descoperit ceramică hallstattiană şi zgură. [56]

d) Punctul Potoc.

Locul este situat la est de sat, spre Belobreşca.

La sud de şosea şi către Dunăre s-a descoperit ceramică de epoca bronzului şi din prima epocă a fierului. [57]

3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Bela Reka.

În hotarul localităţii este semnalată, pe ambele maluri ale pârâului cu acelaşi nume, la vărsarea acestuia în Dunăre, o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. [58]

4. Vestigii prefeudale.

a) Punctul Magiarske Groble.

Vatră de locuire medievală (secolele VIII-IX d.Chr.). [59]

5. Vestigii medievale.

a) Punctul Stari Divici.

Vatră de locuire medievală (aici a funcţionat aşezarea medievală Kuzeg). [60]

¤

201. Dobraia (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

202. Dobreşti (comuna Bâra, judeţul Timiş)

¤

203. Doclin (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Descoperiri monetare.

a) De aici provine o monedă preromană. [61]

b) Din hotarul satului provine o monedă din bronz de la Maximianus Herculius (sfârşitul secolului III d.Chr.). [62]

2. Vestigii medievale.

a) Documentul din august 1597 menţionează movilele de hotărnicie dintre Doclin şi Biniş. [63]

¤

204. Dognecea (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Izvorul Alb.

În hotarul localităţii, nu departe de drumul ce străbate muntele spre Reşiţa, s-au descoperit, în anul 1978, trei cuptoare de redus minereul şi ceramică de secolul IV d.Chr. este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. [64]

2. Mine şi cariere.

a) Mina de aur, argint, cupru, plumb şi fier Dognecea, zona minelor Iuda şi Simon.

Minele de aici au funcţionat încă din perioada romană. Exploatările au continuat în epoca medievală, modernă şi contemporană. [65]

3. Descoperiri monetare.

a) Din hotar provine o monedă din argint de la Theodora (secolul VI d.Chr.). [66]

¤

205. Dolaţ (comuna Banloc, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În grădina unei case familiale din localitate s-a descoperit un celt de bronz (seria Cincu – Suseni, Ha A_1-2). [67]

¤

206. Dolina (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤

207. Doman (municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Stârnic (Gaura Puşcată).

Peştera se află în Munţii Domanului, la est de localitate.

Cavitatea a fost locuită ocazional în preistorie. [68]

b) Peştera cu Oase.

Peştera se află vizavi de Peştera Stârnic. S-au descoperit resturi de faună preistorică. [69]

2. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii este microtoponimul Moghiliţa. [70]

¤

208. Domaşnea (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Vârful Înalt (Peştera Cernavârfu).

În apropiere de gară se află o peşteră.

Materialele arheologice descoperite aparţin culturii Coţofeni. [71]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Dealul Dosu.

Din hotarul localităţii provin fragmente ceramice neolitice (Vinča) şi eneolitice (Sălcuţa). Se amintesc (Liviu Mărghitan) şi fragmente ceramice de epoca bronzului. [72]

b) Punctul Piatra Ilişovii.

Acesta este situat pe Muntele Cerna-Vârf sau Cerna Vâr (?).

Se amintesc descoperiri Vinča şi Sălcuţa.

Pe munte se află o aşezare Coţofeni, precum şi materiale ceramice aparţinând culturii câmpurilor de urne (?) (zona se află între comunele Domaşnea şi Cornereva).

Locuirea Coţofeni urcă până pe vârful muntelui (1200 m), unde s-au efectuat şi săpături arheologice sistematice (autorii susţin că zona cercetată se află pe teritoriul comunei Cornea). [73]

3. Vestigii preistorice.

a) Punctul Terasa Calului sau Terasa cu Cal.

Aşezare preistorică (la 700 m) aparţinând culturii Coţofeni. [74]

4. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Pivniţa lui Românu Nicolae.

În acest punct s-au descoperit piese de paviment romane. Descoperirile fac parte dintr-o aşezare rurală de secolele II-III d.Chr.

În punctul Coveiul lui Ioşca se află ruine romane. [75]

b) În hotarul localităţii se află urmele drumului roman şi castrul Ad Pannonios. [76]

c) Din hotar provine o diplomă militară romană. [77]

4. Vestigii medievale.

a) Punctul Căzănia lui Şoban.

Tot aici s-a descoperit un inel de bronz medieval (secolele XII-XIV d.Chr.). [78]

5. Descoperiri monetare.

a) Punctul Mala Lungă.

În vatra satului, spre nord, s-a descoperit un denar roman de la Antoninus Pius. [79]

b) Punctul Căzănia lui Şoban.

La SE de sat s-a descoperit o monedă de argint, probabil o imitaţie dacică după tetradrahmele lui Filip al II-lea. [80]

¤

209. Dorgoş (comună, judeţul Arad)

1. Vestigii medievale.

a) Punctul Dealu Morminţi.

Dealul cu acest nume se află în hotarul localităţii. Probabil că aici este cimitirul medieval. [81]

¤

210. Dragomireşti (comuna Ştiuca, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Din hotarul localităţii provin materiale ceramice aparţinând culturii eneolitice Tiszapolgár. [82]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) La aproximativ 1,2 km vest de sat, pe partea din dreapta unei văi secundare ce deversează într-o vale aflată în prelungirea unicei străzi a satului, perpendiculară pe panta dealului, sub pădure, se semnalează trei movile de pământ cu aspect artificial, dispuse în triunghi. Diametrul movilelor variază între 15 şi 20 m. Înălţimea movilelor este de 6, 4 respectiv 2,5 m. În preajma lor s-au descoperit fragmente ceramice hallstattiene. [83]

3. Vestigii daco-romane.

a) La circa 1 km sud de sat şi la 500 m sud de cimitir, pe o terasă ce se află în unghi drept pe partea din stânga văii, au apărut urmele unei aşezări daco-romane. [84]

4. Movile de pământ.

a) La 1 km NV de localitate, în stânga unui fir de apă, sub pădure, se află trei movile de pământ cu aspect artificial, dispuse, ca şi precedentele, în triunghi. [85]

b) La circa 2,5 km sud de sat, pe valea adiacentă cimitirului, la capătul unei văi, se află o movilă de pământ cu aspect artificial. [86]

¤

211. Dragşina (comuna Chevereşu Mare, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) De aici provine un depozit de bronzuri. [87]

b) În hotar s-a descoperit o sabie din bronz Ha A₁-B₂. [88]

2. Vestigii daco-romane.

a) Pe terasa înaltă a râului Timiş s-a descoperit o întinsă aşezare daco-romană. [89]

3. Vestigii medievale.

a) Pe teritoriul localităţii este o cetate de pământ necercetată arheologic. [90]

¤

212. Drăgoieşti (comuna Racoviţa, judeţul Timiş)

¤

213. Drăgşineşti (comuna Fârdea, judeţul Timiş)

¤

214. Drencova (comuna Berzasca, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) De aici s-a achiziţionat, în anul 1876, materiale ceramice din arealul localităţii. [91]

b) Punctul Dumbrăviţa sau Cetăţuie.

În apropierea localităţii se află fortificaţia numită Cetăţuie datând din a doua parte a epocii fierului. [92]

c) Depozite de bronzuri.

c.1.) În 1890, lângă Cetăţuie, s-a descoperit un depozit de bronzuri adăpostit într-un vas din lut ars (Drencova I). Acesta a fost datat în Ha A₁-B₂. [93]

c.2.) În 1895 s-a descoperit în fortificaţie o brăţară din bronz. [94]

c.3.) Punctul Muntiana.

În partea de vest a satului a fost descoperit, în anul 1971, un depozit format din obiecte de bronz datat în Ha D (Drencova II). [95]

d) Punctul Valea Mosnicului.

La confluenţa Văii Mosnic cu Sirinia s-a identificat o aşezare din prima vârstă a fierului. [96]

2. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Cetate sau Caoniţa.

Aici, pe malul Dunării, între Valea Stânca şi Valea Gorii, se aminteşte şi despre existenţa unei tabere romane fortificate cu ziduri de piatră. [97]

b) Pe malul Dunării se văd urmele unei aşezări de secolele III-IV d.Chr. [98]

3. Vestigii prefeudale.

a) Aici se află urme arheologice de secolele IX-X d.Chr. [99]

4. Vestigii medievale.

a) Cercetările sistematice efectuate pe teritoriul localităţii au dus la descoperirea unei necropole medievale timpurii de secolele XII-XIII d.Chr. [100]

b) Punctul Turnul lui Dranko.

O ruină de cetate, din apropierea localităţii, a fost identificată cu Castrum Dranko, pomenit documentar în anii 1451 şi 1452.

Altă cetate, Castra inferiora Cisdanubiana Halmas, nu a fost identificată în teren Aceasta a fost atestată documentar în anul 1437. [101]

c) Mănăstirea Sirinia sau Mănăstirea Drencova.

Aceasta este amintită din secolul al XVI-lea d.Chr. şi are hramul Sfântul Nicolae. [102]

5. Descoperiri monetare.

a) În anul 1882 s-a descoperit un tezaur format din stateri de aur depozitaţi într-un vas de lut. [103]

¤

215. Drinova (comuna Bârna, judeţul Timiş)

1. Vestigii medievale.

a) Documentul din 8 iulie 1607 menţionează movilele de hotărnicie ale satului. [104]

¤

216. Driştie (comuna Şopotu Nou, judeţul Caraş-Severin)

¤

217. Dubeşti (comuna Ohaba Lungă, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Gomilă.

Toponimul este atestat pe teritoriul localităţii. Probabil că este vorba despre o movilă de pământ. [105]

¤

218. Dubova (comună, judeţul Mehedinţi)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Climente I, Peştera Climente sau Gaura lui Climente.

Peştera se localizează în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Preluca lui Climente, Ciucaru Mare. Cavitatea a fost intens locuită în următoarele epoci: paleolitic, mezolitic, neolitic, eneoliticul târziu, epoca bronzului, Hallstatt, epoca medievală, epoca modernă şi contemporană. [106]

b) Peştera lui Climente II, Peştera Nr. 1 de la Gaura Ponicovei sau Peştera de la Drum.

Peştera se localizează în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Preluca lui Climente, Ciucaru Mare. Cavitatea a fost intens locuită în următoarele epoci: paleolitic, mezolitic, neolitic, eneoliticul târziu, Hallstatt, epoca daco-romană, epoca medievală şi epoca modernă. [107]

c) Peştera Cuina Turcului, Peştera din Potcapina Turcului, Peştera de la Curba Periculoasă sau Peştera de la Gura Ponicovei.

Peştera se localizează în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Ciucaru Mare, Cazanele Mari, în partea de vest a adăpostului natural de la Cuina Turcului, între Moara Dracului şi Proluca Turcului. Cavitatea a fost intens locuită în următoarele epoci: epipaleolitic, neolitic, eneoliticul târziu, Hallstatt timpuriu şi Evul mediu timpuriu şi târziu. S-au descoperit, de asemenea, şi resturi ale unei locuiri de tip Lepenski Vir.

Aici s-a descoperit şi o drahmă emisă de oraşul Apollonia. [108]

d) Peştera Fluturilor, Gaura Fluturilor sau Gaura de la Şălitrari.

Peştera se localizează în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Ciucaru Mare, Cheile Ponicovei, malul din stânga râului Ponicova, deasupra Peşterii Ponicova. Cavitatea a fost locuită în Hallstatt, epoca medievală şi modernă. [109]

e) Peştera lui Carafil sau Gaura lui Carafil (Călăfir).

Peştera se localizează în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Ciucaru Mare, Cheile Ponicovei, malul din stânga râului Ponicova, deasupra Peşterii Ponicova. Cavitatea a fost locuită în eneoliticul târziu, epoca medievală şi modernă. [110]

f) Peştera Ponicova, Peştera de la Gura Ponicovei, Peştera de la Gura Apei, Peştera Liliecilor sau Peştera Polilecilor.

Peştera se localizează în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Cheile Ponicovei şi Dunăre, la est de şoseaua Orşova – Moldova Veche, Cazanele Mari. Cavitatea a fost locuită în paleolitic, neolitic, eneoliticul târziu, epoca bronzului, Hallstatt, Latène, epoca medievală şi modernă. [111]

g) Peştera Veterani, Peştera Maovăţ, Peştera de sub Pânza Curii, Veterani Barlang, Veterani Höhle, Piscabara sau Peth.

Peştera se localizează în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Ciucaru Mare, sub peretele numit Pânza Curii, la 500 m aval de Peştera Ponicova. Cavitatea a fost locuită în paleolitic, mezolitic, neolitic, eneoliticul târziu, Hallstatt, epoca romană şi daco-romană, epoca medievală (bizantină) şi modernă.

Aici pare a fi funcţionat un mithraeum roman.

Peştera a fost fortificată în perioada medievală. [112]

h) Adăpostul lui Climente sau Potcapina lui Climente.

Acesta se află în zona Ciucarul Mare, Cazanele Mari, pe Proluca lui Climente, în amonte de Peştera Ponicova şi la 120 m deasupra Peşterii Climente II, sub Peştera Climente I. Adăpostul a fost locuit în paleolitic, epoca bronzului, Hallstatt şi epoca medievală. [113]

i) Adăpostul de sub stânca Cuina Turcului, Moara Dracului sau Potcapina Cuina Turcului.

Uriaşul adăpost sub stâncă este situat în zona Ciucarul Mare, Cazanele Mari, între Moara Dracului şi Proluca Turcului. Adăpostul a fost locuit în epipaleolitic, neolitic, eneoliticul târziu, Hallstatt, epoca daco-romană, epoca bizantină şi epoca medievală. [114]

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Sacoviştea Mare sau Cotul Mare.

Aici se află o aşezare Starčevo-Criş în zona de îngustime maximă a Dunării între Cazanele Mici şi Cazanele Mari.

Tot aici s-a descoperit un mormânt de călăreţ datat în secolul II î.Chr. [115]

b) Punctul Poiana în Zbăg.

Aici s-a descoperit un topor de cupru cu braţele în cruce. [116]

c) Punctul Ponicova.

La est de sat sunt semnalate movile cu manta din bolovani de râu. Nu este exclus să fie aceleaşi movile care au fost semnalate şi cercetate la vest de Ieşelniţa. [117]

d) Punctul Veterani-Terasă.

Aici s-au descoperit materiale arheologice de tip Schela Cladovei – Lepenski Vir. [118]

3. Mine şi cariere.

a) Mina Eibenthal.

Mina este localizată în Munţii Almăjului, Valea Dunării, Pârâul Eibenthal. Aici se exploata cuprul în epoca romană, medievală, modernă şi contemporană. [119]

b) Mina Tisoviţa.

Mina este dispusă pe Pârâul Tisoviţa. Ea a fost exploatată în epoca romană şi cea medievală. [120]

c) Mina de fier, plumb, cupru, argint, aur, arseniu şi antimoniu de la Ogradena Veche.

Mina este plasată în Munţii Almăjului, Valea Dunării, afluentul Mraconia. A fost exploatată în evul mediu şi epoca modernă. [121]

4. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o drahmă de la Dyrrhachium. [122]

¤

219. Duboz (comuna Niţchidorf, judeţul Timiş)

1. Vestigii medievale.

a) Punctul Dâmburi.

Acest microtoponim poate fi pus în legătură cu documentul din 11 ianuarie 1608 care menţionează movilele de hotărnicie ale satului cu satele Şanoviţa şi Cadar. [123]

¤

220. Dudeştii Noi (comuna Becicherecu Mic)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) La circa 1,2 km nord de sat se poate observa un promontoriu cu dimensiunile de 200 / 150 m înconjurat cu şanţuri.

Nivelul cel mai vechi de locuire este neolitic. Acesta este suprapus de o aşezare daco-romană. [124]

b) La 1 km nord de sat, pe un promontoriu din preajma unei cazemate, s-a descoperit o aşezare neolitică suprapusă de niveluri daco-romane şi prefeudale. [125]

c) La 1 km est de aşezarea precedentă, pe secţiunea conductei a apărut o întinsă aşezare neolitică suprapusă de o alta daco-romană. [126]

2. Vestigii daco-romane.

a) Cu ocazia cercetării arheologice efectuate pe traseul unei conducte s-au descoperit mai multe aşezări daco-romane. [127]

b) La circa 250 m SE de canalul conductei s-a identificat o aşezare daco-romană. [128]

3. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperirea unei tetradrahme de la Alexandru cel Mare. [129]

¤

221. Dudeştii Vechi (comună, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Bucova I.

Aceasta este o movilă având cota 85, în partea din dreapta drumului Sânnicolau Mare – Dudeştii Vechi, lângă drum. Aici s-a descoperit un schelet chircit depus „într-un sicriu de lemn”. [130]

b) Punctul Bucova II.

La 600 m sud de mijlocul fermei se află o movilă înaltă de 0,5 m şi cu diametrul de 50 m. Aici s-a descoperit un mormânt din epoca migraţiilor. În centrul movilei au apărut mai multe schelete medievale. [131]

c) Punctul Bucova III.

Movila este amplasată la 150 m NV de Bucova II. Dimensiunile ei sunt mai mici. Săpăturile efectuate aici au dus la descoperirea unui mormânt datat la sfârşitul mileniului I.

Între alte materiale ceramice aici apar şi fragmente, dispuse în strat de cultură, Starčevo-Criş şi Tisa I. În colecţiile Muzeul din Timişoara se află un picior de vas aparţinând culturii Tiszapolgár, dar şi materiale ale culturii Bodrogkeresztúr. [132]

d) Punctul Bucova IV.

Movila este amplasată la hotarul cu Cenadul Sârbesc. Înălţimea acesteia este de 1,5 m şi diametrul de 30 m. Aici s-au descoperit 17 morminte din Evul Mediu timpuriu. Acestea au răscolit stratul de cultură Starčevo-Criş. [133]

e) Punctul Bucova V sau Vordere Banka.

Cercetarea movilei a dus la descoperirea unor morminte deranjate din epoca migraţiilor. [134]

f) Punctul Bucova VI.

Movila este amplasată la 600 m sud de Bucova IV, lângă Humca Mare din hotarul de astăzi al Cenadului. Este vorba despre un tell neolitic de dimensiuni mici aparţinând culturii Starčevo-Criş.

Aici s-a descoperit un mormânt de secolele V-VI d.Chr. [135]

g) Punctul Bucova VII.

Movila este amplasată la 40 de paşi sud de Bucova VI. Cercetările efectuate aici au dus la descoperirea unui mormânt chircit datat la sfârşitul eneoliticului. [136]

h) Punctul Bucova VIII.

Movila a fost cercetată arheologic şi se află amplasată la circa 1300 m est de Pusta Bucova. Aici s-a dezvelit un mormânt de călăreţ, probabil din epoca migraţiilor. [137]

i) Punctul Bucova IX.

Movila este amplasată la circa 1100 m de Humca Mare. În aceasta s-a descoperit un mormânt de inhumaţie cu sicriu din perioada Latène. Sub acesta s-a descoperit un mormânt chircit databil la sfârşitul eneoliticului. [138]

j) Punctul Movila lui Deciov.

Movila de pământ se află la 500 m NV de sat, pe terasa joasă a braţului unui fost râu, şi are dimensiunile de 1336 m². Aici se află o aşezare Starčevo-Criş. [139]

k) Punctul Movila lui Dragomir.

Movila se află în partea de SV a comunei, în spatele gării, lângă malul râului Aranca. Aici au fost descoperite urme de locuire din preistorie până în epoca medievală (secolele III-IV, VII-VIII, X-XI d.Chr.).

Cercetările sistematice au vizat cunoaşterea unui cimitir de inhumaţie sarmatic târziu. [140]

2. Movile de pământ.

a) La circa 4 km vest de vatra comunei, în hotar cu satul Valcani, se află o movilă de pământ cu diametrul de 30 m şi înaltă de circa 2 m, amplasată pe malul din stânga firului de apă numit Ciarda Roşie. [141]

b) Punctul Burvătă Moghila.

La circa 2 km vest de vatra satului se află o movilă de circa 30-35 m diametrul şi cu o înălţime de circa 2,5 m. [142]

c) Punctul Vereşovătă Moghila.

La 1 km vest de sat se află o movilă de pământ înaltă de circa 2,5 m, cu diametrul de circa 25 m. [143]

d) La 2,7 km SV de vatra comunei, la hotarul acesteia cu satul Valcani, se află o movilă de pământ. [144]

e) La nord de cursul Arancăi, la 2,5 km SV de vatra satului, în hotar cu satul Valcani, este amplasată o movilă de pământ. [145]

f) Punctul Movila Tătraneanu.

La 1 km sud de Dudeştii Vechi, în partea din stânga şoselei şi căii ferate Dudeştii Vechi – Valcani, se află o movilă de pământ cu diametrul de circa 30 m şi înălţimea de 3,5-4 m. Aceasta este plasată pe malul unuia dintre braţele moarte ale Arancăi. [146]

g) La 4,5 km sud de localitate, în hotar cu Teremia Mică, se află o movilă de pământ care, probabil, este aceeaşi cu Bucova VI. [147]

h) La circa 5,5 km SE de vatra comunei se află o movilă de pământ. [148]

i) La circa 6,5 km SE de sat, la intersecţia hotarelor cadastrale cu localităţile Cenad, Teremia Mică, Sânnicolau Mare şi Dudeştii Vechi se află o movilă de pământ. [149]

j) La circa 2,5 km est de sat, pe partea din stânga şoselei Dudeştii Vechi – Sânnicolau Mare. La 400 m nord de şosea, se află o movilă de pământ cu diametrul de 30 m şi înălţimea de 3 m. Movila este amplasată pe malul unui fir de apă. Poate că este aceeaşi movilă cu Bucova VIII. [150]

3. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului. [151]

b) Punctul Izlaz.

În acest punct există urme Starčevo-Criş târzii. [152]

c) Punctul Vatra Satului.

Staţiunea preistorică de aici are materialele amestecate. [153]

4. Vestigii daco-romane.

a) Aici, într-un canal de irigaţie, s-au descoperit fragmente ceramice cenuşii, lucrate la roată, şi mărgele. [154]

5. Vestigii medievale.

a) În movile neidentificate în teren s-au executat săpături arheologice.

În bibliografie se aminteşte şi existenţa unei necropole tumulare de secolele X-XI d.Chr. [155]

6. Descoperiri monetare.

a) De aici provine o tetradrahmă emisă de Alexandru cel Mare şi un denar imperial roman emis de Vespasian. [156]

b) Aici s-au descoperit, întâmplător, cinci monede romane târzii din bronz. [157]

¤

222. Duleu (comuna Fârliug, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Codru sau Otcosu.

Punctul se află pe un deal parţial împădurit, situat la 4 km sud de sat.

De aici provin un topor din piatră şlefuit şi perforat şi un „phallus” din piatră.

Aici s-au descoperit morminte, sugerând prezenţa unei necropole greu de atribuit cronologic şi cultural.

Tot aici s-a descoperit şi zgură de fier. [158]

b) Punctul Dâmpul din Sat.

În intravilanul localităţii este semnalată o aşezare de epoca bronzului.

Ovidiu Bozu aminteşte aici o aşezare dacică. [159]

c) Punctul Ariniş.

Dealul este situat pe partea din stânga râului Pogăniş, la aproximativ 2 km SV de sat. Pe Coasta Coşului se vede un şanţ şi un val de pământ. Localnicii îi mai spun dealului şi Cetatea Ariniş. [160]

d) Punctul Ogaşul Moşului.

Acesta se află la poalele Dealului Ariniş. La suprafaţa solului apar urme de arsură. [161]

e) Punctul Ponoave.

Mai jos de Viile de la Codru apar fragmente ceramice neolitice. [162]

f) Punctul Dâmp sau Dâmpul din Vale.

Punctul se află la ieşirea din sat, spre fostele saivane.

Materialele ceramice recoltate aici aparţin culturii Basarabi. [163]

g) Punctul Grădina lui Vasi Gheorghe sau Vatra Satului.

Materialele ceramice de aici aparţin culturii Basarabi. [164]

2. Movile de pământ.

a) Punctul La Morminţi.

Pe Dealul Cornet, într-o poiană, se află o movilă. [165]

b) Punctul Pământul lui Ion Mihai.

La est de Dealul Cornet se află o movilă pe terenul lui Ion Mihai. [166]

c) Punctul Luncă.

În acest punct se află un grup de trei movile. [167]

d) Punctul Ogaşul Perilor.

În acest punct se află un grup de movile. [168]

e) Punctul Gai.

În acest punct se află movile. [169]

3. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Coturi.

La ieşirea din Duleu, pe ambele maluri ale Pogănişului, s-au descoperit artefacte hallstattiene.

În acest loc ar fi şi urme de ziduri de biserică. [170]

b) Punctul Curcanu sau Corcan.

În acest punct, situat la 4 km NE de sat, pe drumul ce duce spre Vişag, în locul numit Gruniul Porcului, s-a descoperit o lamă de silex care poate fi atribuită paleoliticului, dar şi fragmente ceramice neolitice. [171]

4. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Cornet.

Pe deal, care se află pe malul din dreapta râului Pogăniş, se află punctul Cetate. Aici se pot observa cu uşurinţă urmele unui castru de pământ.

Tot în acest loc sunt şi tumuli de pământ. [172]

5. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Ripigiune.

Punctul se află la aproximativ 1 km SV de sat şi se prezintă sub forma unei terase cu suprafaţa aproximativă de 3 ha.

Aşezarea se încadrează în secolele III-IV d.Chr. [173]

b) Punctul Dealul Foale.

La poalele dealului, după Izvorul lui Traian, a fost localizată o aşezare rurală romană de secolele III-IV d.Chr. (urme ale reducerii minereului de fier). [174]

c) Punctul Sălişte.

Acesta este terenul arabil din stânga drumului ce duce de la Izvorul lui Traian la Izvorul lui Ţuşlic.

Aşezarea de aici aparţine secolelor III-IV d.Chr. (urme ale practicării metalurgiei fierului).

Aici s-au descoperit şi patru monede din bronz emise în secolul IV d.Chr. [175]

d) Punctul Izvorul lui Traian.

Locul se află la circa 500 m de ieşirea din Duleu spre Valea Mare.

Pe circa 1 ha s-au descoperit urme arheologice de secolele III-IV d.Chr. şi un segment bine păstrat al drumului roman. [176]

6. Vestigii medievale.

a) Punctul Cucuiova

Tradiţia locală plasează aici o biserică şi necropolă. [177]

b) Punctul Ţărni

Tradiţia locală plasează aici o necropolă şi biserică. [178]

7. Descoperiri monetare.

a) De aici provine o monedă romană de aur (Nero). [179]

b) Din hotar provine şi un aureus de la Otho. [180]

¤

223. Dumbrava (comună, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un topor de cupru de tip Jászladány, varianta Bradu. [181]

b) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului. De aici provin şi câteva obiecte din bronz (depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni, Ha A₁). [182]

c) De aici provine un ghem din sârmă de aur. [183]

d) Din hotar provine o fibulă de tip Donja Dolina. [184]

2. Movile de pământ.

a) Punctul Băzeştie.

În colţul de SV al hotarului, la intersecţia acestuia cu hotarele satelor Traian Vuia, Surducu Mic şi Bucovăţ, la cumpăna apelor dintre bazinul Begăi şi cel al prezentei acumulări Surduc (Pârâul Munişel), pe un vârf de deal, se află un grup de movile de pământ format din cel puţin 8 construcţii. Diametrul movilelor este cuprins între 10 şi 15 m, iar înălţimea lor este între 1 şi 1,5 m. [185]

b) La circa 1 km NE de grupul de movile de pe Vârful Băzeştie, la întretăierea văii de la vest de Dealul Sărbăului cu linia de înaltă tensiune, la circa 50 m vest de stâlpul cu numărul 121 (106), se află o movilă de pământ aplatizată, aşezată pe un mic bot de deal, deasupra văii, care are diametrul de 30 m şi înălţimea de 0,75-1 m. [186]

c) La circa 2 km SE de sat, la 500 m est de drumul judeţean Dumbrava – Bucovăţ, deasupra Văii Moiştea, pe un bot de deal, se află o movilă de pământ cu diametrul de 20 m şi înălţimea de circa 1 m. [187]

d) La circa 4 km sud de Dumbrava, pe platoul de la vest de Valea Tramnici, se află urmele unei movile de pământ pe care s-a putut observa urma unei săpături. [188]

¤

224. Dumbrăviţa (comună, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Obiectiv 2.

În hotarul localităţii, la aproximativ 350 m vest de valul roman, s-a descoperit o aşezare hallstattiană. [189]

b) Punctul Valul Roman sau Obiectiv 1.

La N de Timişoara, în vecinătatea sud-vestică a comunei Dumbrăviţa, la circa 900 m vest de DJ 181, Timişoara – Lipova, se suprapune traseul aşa-numitului val roman. Aici au fost descoperite fragmente ceramice neolitice, dacice şi aparţinând secolelor VI-VIII d.Chr.

S-au descoperit, prin săpătură arheologică, mai multe valuri şi şanţuri, rezultând două faze de folosire a obiectivului în perioada romană. [190]

c) Punctul Obiectiv 3.

Zona se află la aproximativ 300 m vest de Obiectivul 2. Aici au fost descoperite materiale arheologice aparţinând mai multor culturi şi epoci istorice: culturii Starčevo-Criş, epocii daco-romane, epocii medievale timpurii (aşezare de secolele IX-X d.Chr., cimitir de secolele X-XI d.Chr.), celei medievale (aşezări de secolele XIII şi XIV-XV d.Chr.) şi moderne. [191]

2. Descoperiri monetare.

a) De aici provine o monedă de aur de la Teodosiu, dar şi un tezaur format din monede datate între 1444 şi 1446. [192]

b) Punctul Nisipărie.

De aici provine o mică monedă de bronz de la Constantinus I. [193]

¤