|
|
|---|---|
| MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS X |
Arheologie şi istorie (II) Descoperiri din Banat |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Autor: Sabin Adrian LUCA. Editura Economică, Sibiu 2005. Web: Cosmin Suciu | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
C.
|
99. Cadar (comuna Tormac, judeţul Timiş)
1. Vestigii medievale.
a) Un document din 11
ianuarie 1608 menţionează movilele de hotărnicie dintre satele
Doboz, Şanoviţa şi Cadar.
[1]
2. Descoperiri monetare.
a) De aici provine un
tezaur monetar format din piese maghiare din timpul lui Sigismund şi
Ludovic cel Mare.
[2]
¤
100.
Calina (comuna Dognecea, judeţul
Caraş-Severin)
1. Vestigii
de arheologie industrială.
a) Punctul
Moghila.
În hotar, în punctul amintit,
s-ar afla o fortificaţie (preistorică ?) sau o glăjărie.
[3]
1. Vestigii preistorice.
a) Punctul Dealul
Moşului.
Înălţimea dintre
Valea Ravenska şi Valea Cameniţei poartă acest
nume.
Se presupune că aici se
află o fortificaţie de pământ.
[4]
a) În hotarul comunei
Sicheviţa, pe Valea Cameniţei, s-a descoperit o inscripţie
aflată astăzi în naosul bisericii din localitate.
[5]
¤
103. Carani (comuna Sânandrei, judeţul
Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) În hotarul localităţii
s-a descoperit un depozit de bronzuri.
[6]
b) În hotarul localităţii
s-a descoperit o aşezare hallstattiană.
M. Rusu aminteşte trei
brăţări de aur cilindrice realizate din sârmă parţial
torsadată şi o placă ovală ornamentată cu motive
punctiforme.
[7]
c) Aici s-a descoperit
un celt din bronz.
[8]
2. Vestigii de epocă
romană.
a) Din localitate provin
substrucţii cu zidărie romană, cărămizi cu ştampila
legiunii V Macedonica, ceramică şi monede de bronz şi
de argint.
[9]
3. Vestigii daco-romane.
a) Punctul Valea
Gura Tomaşului I.
Situl se află la 400 m
vest de vatra satului, pe versantul din dreapta văii, pe o terasă
înaltă. Materialele arheologice recoltate aparţin unor epoci preistorice
necunoscute, secolelor II-IV d.Chr. şi epocii medievale.
[10]
b) Punctul Valea
Gura Tomaşului II.
Câmpul cu resturi arheologice
se află la circa
[11]
1,5 km vest de vatra satului, pe versantul din dreapta văii,
pe o terasă înaltă. Materialele arheologice recoltate aparţin
secolelor II-IV d.Chr.
[12]
4. Movile de pământ.
Punctele Hundsberg,
Sankt-Vendelin-Berg şi Orbani Berg.
Aceste microtoponime par să
indice existenţa unor movile de pământ.
5. Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localităţii
se semnalează o monedă preromană.
[13]
b) În anul 1899, la Carani
s-a descoperit o monedă de bronz de la Claudius.
[14]
c) În anul 1969 s-a descoperit
în hotarul localităţii un denar roman republican emis de L. Livineus
Regulus.
[15]
d) În anul 1869 s-au descoperit
monede antice (monede de aur de la Constans II şi Constantinus Pogonatus).
[16]
e) În 1883 s-a descoperit
o monedă de argint de la Sabina Augusta.
[17]
f) De aici provin două monede mici de bronz de la
Constantinus (I ?).
[18]
¤
Punctul este situat în Caransebeşul
Nou, pe stânga şoselei Caransebeş – Orşova. Silexurile au fost
descoperite la 250 m de cimitirul din Caransebeşul Nou şi 100 m
de Pârâul Zlagniţa.
Datarea materialului arheologic
este în paleoliticul superior.
Tot aici s-a descoperit şi
ceramică medievală de secolele VIII-IX d.Chr.
[19]
Pe malul din stânga râului
Sebeş, la aproximativ 200 m sud de albia acestuia şi la 400 m NE
de grajdurile unui complex de creştere a animalelor, s-a descoperit o
villa rustica romană.
Peste ruinele construcţiei
romane s-au îngropat morţi în secolele XII-XIII d.Chr.
De la suprafaţa solului
s-au recoltat şi câteva fragmente ceramice hallstattiene (cultura Basarabi).
Tot aici s-a descoperit şi
un silex.
[20]
Aici se află, după
unele opinii, surse de silex.
[22]
e) Punctul
Sat Bătrân.
Tot la Balta Sărată, la circa 500-600 m SE de Câmpul lui Poşta, pe coama Dealului
Zlagniţa, s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii
Vatina (epoca bronzului) şi celei hallstattiene.
Materialele arheologice descoperite
în urma cercetării arheologice prin săpătură sunt preistorice,
romane, prefeudale (secolele VIII-IX d.Chr.) şi târzii (secolele XVII-XVIII
d.Chr.).
[23]
f) Punctul
Câmpul lui Andrei.
În Balta Sărată, în spatele Blocului Tineretului se
ridică terasa numită astfel, situată la 100-150 m de şoseaua
Caransebeş – Orşova.
Aici s-au descoperit materiale
ceramice din epoca eneolitică (Tiszapolgár, Coţofeni), bronzului
(Vatina), Hallstatt şi perioada medievală timpurie (secolele XIII-IX
d.Chr. şi X-XI d.Chr.).
Tot în acest punct se pot observa
un număr de 15-16 tumuli aplatizaţi. Unul dintre aceştia a
fost cercetat sistematic şi este încadrat cronologic şi cultural
în Hallstattul mijlociu.
[24]
g) Punctul
Câmpul lui Corneanu.
Villa
rustica (templu ?) este situată pe prima
terasă a Timişului, la 100-150 m depărtare, pe stânga şoselei
Caransebeş – Orşova.
Construcţia se datează
în secolul II d.Chr.
În construcţie există
şi gropi cu materiale medievale timpurii de secolele VI-VIII d.Chr.
[25]
h) Punctul
Poalele Dealului Zlagniţa.
De pe deal provin piese din
piatră cioplită, neolitice sau eneolitice. Ceramica preistorică
de aici aparţine Hallstattului.
Aici s-a descoperit şi
ceramică databilă între secolele VII-X d.Chr.
Pe coama dealului s-a descoperit
ceramică aparţinând culturii Vatina.
[26]
2. Vestigii preistorice.
a) În albia râului Sebeş,
la circa 250 m NE de sediul IRTA, s-a descoperit o dăltiţă
din piatră şlefuită.
[27]
În acest cartier, în perimetrul
Şcolii Ajutătoare, s-a descoperit o aşezare neolitică
(cultura Starčevo-Criş şi Vinča B).
[28]
Punctul este situat în vatra
localităţii, între râul Timiş şi cartierul Teiuş.
Descoperirile se încadrează în cultura Vinča.
[29]
d) Depozite de bronzuri.
În anul 1883 s-a descoperit,
în împrejurimile Caransebeşului, un depozit de bronzuri. Acesta
este datat Ha A1 (secol XII î.Chr.).
[30]
La marginea de nord a oraşului,
către Timişoara, se află 3-4 tumuli.
[31]
e) În apropierea oraşului
s-a descoperit o fibulă de tip ochelari din Hallstatt.
[32]
3. Vestigii
romane.
a) Punctul
Cariera Potoc.
În acest punct se află
urme de construcţii romane.
[33]
4. Vestigii
prefeudale.
a) Punctul
Valea Potocului.
Aşezarea de secolele VIII-X
d.Chr. se află sub Dealul Mare.
[34]
b) În perimetrul localităţii
s-a descoperit un capac de vas din lut ornamentat cu o cruce, databil în secolele
IV-V d.Chr.
[35]
5. Vestigii
medievale.
a) Punctul
Strada Romanilor.
Aici au fost identificate urmele
zidurilor cetăţii. Săpăturile realizate cu acest prilej
au dus la descoperirea unui bordei de secolele VIII-X d.Chr.
Cetatea
Caransebeşului datează din secolele XIII-XIV d.Chr. când avea un plan poligonal.
[36]
b) În centrul oraşului
s-a cercetat, în ultimii 20 de ani, o biserică-sală de mari dimensiuni,
cu cor alungit şi o sacristie pe latura de nord. Zidurile sunt flancate
cu contraforturi. Monumentul poate fi datat în secolele XIII-XIV d.Chr. şi
ţine – după toate aparenţele – de o mănăstire franciscană.
În corelaţie cu biserica
cercetată aici se află şi şapte cripte cu morminte. Par
a fi fost şi înmormântări anterioare construcţiei fazei de
piatră a bisericii.
[37]
c) Mănăstirea
franciscană este atestată în anul 1385.
[38]
d) Mănăstirea
ortodoxă este atestată în anul 1581.
[39]
f) Mănăstirea
iezuită a fost fondată după anul 1623.
[40]
Mănăstirea ortodoxă cu hramul Sfântul Ioan cel Nou de la Partoş funcţionează
în incinta Seminarului Teologic.
[41]
6. Descoperiri
monetare.
a) În împrejurimile localităţii
provin mai multe monede preromane.
[42]
b) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit o monedă a lui Iustinian
I.
[43]
c) Un tezaur monetar medieval
târziu a fost descoperit în anul 1964 între străzile Potocului şi
Muntele Mic.
[44]
¤
105.
Caraşova (comună, judeţul
Caraş-Severin)
1. Peşteri
cu urme de locuire.
a) Peştera Cerbului.
Peştera se află pe
versantul din dreapta al Văii Caraşului.
Urme paleolitice au fost descoperite
între anii 1936-1939. Au apărut şi oase de urs de peşteră
sparte în mod natural, dar şi câteva piese de cuarţit.
R. Petrovszky descoperă
materiale musteriene, aurignaciene, fragmente ceramice aparţinând culturii
Coţofeni şi medievale târzii.
[45]
b) Peştera
Popovăţ.
Peştera se află pe
versantul din dreapta al Văii Caraşului, la vest de Muntele
Popovăţ.
Urme paleolitice descoperite
între anii 1936-1939.
Aici au apărut oase de
urs de peşteră sparte în mod natural.
În anii 1958-1960 au ajuns
la Reşiţa mai multe fragmente de oase cu urme de prelucrare (?).
[46]
c) Peştera Liliecilor.
Aceasta este situată pe
dreapta râului Caraş, la mai puţin de 1 km de sat.
Aici s-au descoperit fragmente
ceramice din neolitic (cultura Starčevo-Criş, faza IIB), eneolitic
(culturile Tiszapolgár şi Coţofeni II), epoca bronzului, Hallstatt
şi secolele IV-V şi VIII d.Chr.
[47]
d) Peste vale se găseşte
o grotă în care s-au descoperit fragmente ceramice medievale târzii sau
moderne.
[48]
f) Peştera Fugarilor.
Peştera este situată
pe malul din stânga Văii Caraşului, pe partea din dreapta
unei cârşii, la 60-70 m înălţime faţă de albia râului.
De aici s-au recoltat fragmente
ceramice preistorice, medievale şi moderne.
[49]
g) Peştera de după Cârşe.
Peştera se află la
intrarea dinspre sat în Valea Caraşului. Aceasta are două
intrări suprapuse.
Materialele arheologice recoltate
se încadrează în perioada hallstattiană.
[50]
h) Peştera Cuptorul Porcului.
Peştera se află pe
versantul din dreapta Văii Caraşului, în apropierea Peşterii cu Oase.
Cu prilejul verificării
peşterii s-au descoperit fragmente ceramice Coţofeni şi medievale.
[51]
i) Peştera Mărghitaş.
Peştera este situată
la circa 2,5-3 km de Lacul Mărghitaş, pe malul din dreapta
Buhuiului.
De aici s-a recoltat un fragment
ceramic aparţinând culturii Coţofeni.
[52]
j) Peştera Vraska.
Cavitatea se află la aproximativ
50 m faţă de talvegul Caraşului.
În sondajul de verificare s-a
descoperit material arheologic paleolitic (paleolitic superior), de cultură
Coţofeni şi fragmente medievale târzii.
[53]
k) Peştera
Deavoia.
În
peşteră s-a descoperit un inel de argint de secolele XIV-XVII d.Chr.
[54]
2. Vestigii
preistorice.
a) Punctul
La Mori.
În acest punct, numit şi
Dâmbul Morii, s-au descoperit materiale
arheologice aparţinând culturii Coţofeni.
Locul este situat la capătul
estic al localităţii Caraşova.
[55]
3. Vestigii
medievale.
a) Punctul
Grad.
Cetatea Comitatului Caraş
este identificată cu ruinele aflate pe un deal situat la est de localitate.
Fortificaţia de piatră
a fost atestată documentar în anul 1247 drept castrum de Crassou, sau Karasofw castellum (după alte opinii în anul 1323, după
altele în anul 1335).
Orientarea cetăţii
este NV-SE. Materialul ceramic recoltat este de secolele XIV-XV d.Chr.
[56]
b) La est de cetatea
medievală se află o movilă artificială. Unii cercetători
consideră că aceasta este restul ruinat al unui turn.
În hotarul localităţii
există microtoponimele Moghila Mare şi Moghiliţa.
[57]
c) Mănăstirea
franciscană este înfiinţată la începutul secolului XVII d.Chr.
[58]
4. Descoperiri
monetare.
a) Din hotar provine un tezaur
monetar preroman împrăştiat.
[59]
b) Din hotarul localităţii
provin două monede de împăraţi romano din secolele III-IV d.Chr.
[60]
¤
106.
Călacea (comuna Orţişoara, judeţul
Timiş)
1. Vestigii preistorice.
Aici se află două
aşezări neolitice. Una în partea din stânga drumului Băile
Călacea – Sat Chinez, lângă ferma avicolă şi o a doua
în partea din dreapta şoselei Carani – Băile Călacea.
[61]
2. Vestigii dacice.
a) La NV de localitate,
în apropierea drumului Călacea – Bărăteaz, au fost descoperite
fragmente ceramice din perioada dacică clasică (secolele I î.Chr.-I
d.Chr.).
[62]
¤
107.
Călugăreni (comuna Felnac, judeţul Arad)
1. Vestigii de epocă
romană.
a) Pe platoul de la NV
de sat, la circa 300 m spre Felnac, s-au cules fragmente ceramice dacice de
secolele I î.Chr.-I d.Chr. şi romane de secolul III d.Chr.
[63]
¤
108.
Cănicea (comuna Domaşnea, judeţul
Caraş-Severin)
¤
109. Căpăt
(comuna Racoviţa, judeţul Timiş)
¤
110. Căpâlnaş (comuna Birchiş,
judeţul Arad)
1. Vestigii medievale.
a) Pe Valea Grosului
sunt semnalate o serie de movile. Aici există şi o fortificaţie
de pământ datând din Evul Mediu (strada Bisericii).
[64]
b) Punctul Coasta
Cimernic.
Între
şoseaua care duce la Făget şi drumul spre Groşi, se află
o mică fortificaţie patrulateră (65 / 60 m) înconjurată
cu şanţ şi val (un posibil turn medieval ?).
[65]
c) Punctul Bârlălău
sau Cetate.
Pe
deal se văd urmele unei cetăţi medievale cu ziduri de piatră
şi mortar, precum şi un şanţ mare. Turnul de la punctul
anterior poate aparţine de cetate, deoarece se află în apropierea
acesteia.
[66]
¤
111.
Căprioara
(comuna Săvârşin, judeţul Arad)
1. Peşteri cu
urme de locuire.
a) Peştera
lui Sinesie sau Sânesie.
Peştera se localizează
în Munţii Poiana Ruscă, carstul de la Căprioara, malul din
stânga Mureşului, bazinul Văii Căpriorişca. Materialele
arheologice recoltate de aici aparţin neoliticului şi epocii medievale.
[67]
b) Peştera
cu Izlaz.
Peştera se localizează
în Munţii Poiana Ruscă, carstul de la Căprioara, malul din
stânga Mureşului, bazinul Văii Căpriorişca. În
peşteră s-au făcut descoperiri monetare.
[68]
c) Peştera
Gaura Scrofii.
Peştera se localizează
în Munţii Poiana Ruscă, carstul de la Căprioara, malul din
stânga Mureşului, bazinul Văii Dieneş. În cavitate s-au
descoperit materiale arheologice din neolitic şi eneoliticul târziu.
[69]
d) Peştera
lui Adi.
Peştera se localizează
în Munţii Poiana Ruscă, carstul de la Căprioara, malul din
stânga Mureşului, bazinul Văii Fundata. Din cavitate s-au
recoltat materiale arheologice din paleolitic, neolitic şi epoca medievală.
[70]
2. Vestigii de epocă
romană.
a) Punctul Dealul
Babei.
La
SE de localitate au fost depistate urmele unei construcţii rectangulare
cu ziduri de piatră.
[71]
3. Movile de pământ.
a) Punctul Trei
Gomili.
Acest toponimic se semnalează
în hotarul localităţii.
[72]
4. Punctul Dealul Babei.
a) Pe această formă
de relief se află urmele rectangulare ale unei construcţii.
[73]
5. Descoperiri monetare.
a) Într-un vas de lut
s-a descoperit un tezaur format din 85 de monede de argint preromane.
[74]
¤
112.
Cărbunari (comună, judeţul Caraş-Severin)
1. Vestigii preistorice.
a) Punctele
Lacu cu Trestie, Lacu Dracului şi Valea Cremeniţa.
În aceste puncte, aflate în
hotarul localităţii, s-a descoperit cremene.
[75]
b) Punctul Poieni.
Pe vârful unui deal din hotarul
localităţii se află acest punct. Aici s-ar fi descoperit ceramică.
[76]
c) Punctul Şagăr.
Punctul este situat între Cărbunari
şi Şopotul Nou. De aici provin fragmente ceramice.
[77]
d) Punctul Valea
Porcului.
După o informaţie
neverificată, aici s-ar găsi ceramică.
[78]
e) Punctele Padina Seacă, Moara Turcului
şi Tâlva Bălanului.
Pe aceste locuri s-au descoperit
materiale ceramice aparţinând culturii Coţofeni.
[79]
2. Vestigii de epocă
romană.
a) Punctul
Boişte, Poiana
Boişti sau Poiana Boişte.
Coborând din Cărbunari
pe Valea Boişte, la circa 2 km sud de traseul drumului roman,
s-au descoperit urmele unei construcţii romane de 35 / 35 m (villa
rustica).
[80]
¤
113. Cărpiniş (comună, judeţul
Timiş)
1. Vestigii dacice.
a) Pe teritoriul localităţii
se semnalează urme arheologice aparţinând perioadei Latène.
[81]
2. Vestigii daco-romane.
a) Pe teritoriul localităţii
se semnalează descoperiri de epocă romană.
[82]
b) Punctul Cărămidăria
Rözer.
Aici s-a descoperit un vas
lucrat la roată din secolele III-IV d.Chr.
[83]
c) În anul 1987 s-a descoperit,
cu ocazia unei periegheze, mai multe puncte cu descoperiri de secolele III-IV
d.Chr.:
c.1.) Pe şoseaua Cărpiniş
– Iecea Mică, în dreapta staţiei de transformatoare IRET;
c.2.) Pe un mic promontoriu
aflat la 300 m est de aşezarea anterioară;
c.3.) În apropierea canalului
de irigaţie, la 200 m de sonda numărul 50.
[84]
114.
Câlnic (municipiul Reşiţa,
judeţul Caraş-Severin)
1. Descoperiri preistorice.
a) Dintr-un loc neprecizat provine
un topor de piatră perforat şi rupt.
[86]
115.
Câmpia (comuna Socol, judeţul
Caraş-Severin)
1. Vestigii preistorice.
a) În anul 1901, în Via lui Ioanovici, s-au descoperit fragmente
ceramice din epoca bronzului.
[87]
2. Situri arheologice
cu stratigrafie complexă.
a) Punctul
Vidara sau Vidaru.
În hotarul localităţii
s-a descoperit o aşezare de la sfârşitul epocii bronzului şi
începutul Hallstattului. Aici se află şi urme de prelucrare a fierului
între secolele III-IV d.Chr.
[88]
b) Punctul
Bara.
În hotarul localităţii,
la 1 km vest de sat, spre Socol, este semnalată ceramică hallstattiană,
o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. şi ceramică
medievală.
[89]
¤
116.
Cârnecea (comuna Ticvaniu Mare, judeţul Caraş-Severin)
1. Vestigii
medievale.
a) Punctul
Dealul Bisericii.
În acest punct din hotar se
află un cimitir medieval.
Săpăturile arheologice
au pus în evidenţă o biserică-sală cu altarul patrulater
şi necropola înconjurătoare acesteia.
Datarea monumentului şi
necropolei este în secolele XIV-XV d.Chr.
[90]
117.
Cârşa Roşie (comuna Şopotu Nou, judeţul
Caraş-Severin)
118.
Cârşie (comuna Sicheviţa, judeţul Caraş-Severin)
119. Cebza (comuna Ciacova, judeţul
Timiş)
1. Vestigii medievale.
a) Mănăstirea
ortodoxă este legată de monumentul care se află la aproximativ
300 m nord de comună, în mijlocul cimitirului, unde exista o biserică
de lemn. Hramul probabil al mănăstirii este Înălţarea
Sfintei Cruci (după D. Ţeicu Sfântul Ioan).
[91]
¤
120. Cenad
(comună, judeţul Timiş)
1. Situri arheologice
cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Movila
Mare, Humca Mare, Humka Mare sau Gornja Aranka (amintită,
uneori, la Beşenova).
Din hotarul localităţii
provin materiale ceramice aparţinând culturii neolitice Starčevo-Criş
şi Szakálhát, dar şi culturilor eneolitice Tisa I şi Tiszapolgár.
Ea este dată de alţi
autori în hotarul localităţii Dudeştii Vechi.
[92]
b) În curtea bisericii
romano-catolice se află morminte romane.
În curtea preotului romano-catolic
s-au descoperit ziduri romane, dar şi materiale arheologice de aceeaşi
epocă (daco-romană). De aici provine o stelă funerară
datată în secolele II-III d.Chr., cărămizi cu ştampilă,
dar şi monede constantiniene din bronz.
În acelaşi loc, în centrul
comunei, s-au descoperit şi urme de locuire din timpul culturii Vatina,
de secolele VIII-IX, X-XI şi XVII d.Chr.
[93]
c) Punctul Tarnoc.
La circa 5 km NV de Cenad,
între dig şi cursul Mureşului, se află o movilă de pământ
care a fost reamenajată pentru instalarea unei ferme.
Săpăturile arheologice
de aici au dus la descoperirea unor cărămizi, morminte deranjate
şi fragmente ceramice (secolele IX-X d.Chr.).
[94]
d) O movilă este
amplasată pe un braţ al Arancăi, în sesia parohiei ortodoxe
sârbe din Cenad. Săpăturile efectuate aici au dus la descoperirea
unor morminte de inhumaţie deranjate, ce datează din perioada târzie
a migraţiilor (secolele IX-XI d.Chr.).
[95]
2. Vestigii preistorice.
a) Din hotarul localităţii
provin materiale ceramice aparţinând culturii eneolitice Tiszapolgár.
[96]
b) Punctul Belo
Brdo.
Într-o colecţie particulară
se află ceramica dintr-un mormânt care face trecerea de la cultura Tiszapolgár
la Bodrogkeresztúr.
[97]
c) În hotarul localităţii
s-a descoperit un câmp de urne din epoca bronzului.
[98]
d) De aici provine un
depozit de bronzuri din seria Jupalnic-Turia (Ha A2).
[99]
3. Vestigii dacice.
Se aminteşte, fără
alte precizări, apariţia unor materiale Latène.
[100]
4. Movile de pământ.
a) În jurul movilei Tarnoc
se văd ridicături de pământ.
[101]
b) Punctul Buduvala.
Movila de pământ se află
spre hotarul cu satul Pordeanu. Aici s-a descoperit ceramică neolitică
asemănătoare cu cea descoperită în Movila II de la Dudeştii
Vechi.
[102]
c) Punctele Hunca,
Hunca Mică, Hunca la Pod, Hunca de Mijloc şi
Bucova.
Toate aceste microtoponime
indică existenţa unor movile de pământ.
[103]
5. Vestigii prefeudale.
a) Aici se semnalează
o aşezare de secolele VIII-IX d.Chr., dar şi un mormânt de călăreţ.
[104]
6. Vestigii medievale.
a) În Legenda Sancti
Gerardi episcopi se aminteşte existenţa, la începutul secolului
XI d.Chr., a unui centru fortificat aparţinând populaţiei autohtone,
reşedinţa unui voievod, Ahtum, Morisena cu diferite atribute: castrum
iuxta Morisium, urbs Morisena, civitas Morisena, Moroswar,
urbs Chanadina, ceea ce înseamnă că Morisena era un centru
urban, întărit cu o fortificaţie (castrum) din pământ şi
lemn.
Aici a funcţionat sediul
unei episcopii catolice, benedictine. Aceasta a luat locul episcopiei ortodoxe
Morisena. Construcţiile de aici sunt executate încă din vremea
regelui Ştefan I.
Mănăstirea ortodoxă
cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul a fost ridicată de principele
Ahtum cândva în jurul anului 1000 d.Chr.
În mănăstirea catolică
s-a descoperit un sarcofag de piatră datat în secolul XI d.Chr. în care
se pare că erau moaştele sfântului Gerard.
Lângă biserică s-au
descoperit 11 morminte de secolul XI d.Chr.
În secolul XV d.Chr. biserica
şi mănăstirea sunt date franciscanilor observanţi.
La sfârşitul secolului
XVIII d.Chr. locul a fost dat călugărilor observanţi.
În secolul XVI d.Chr. este
amintită, o singură dată, şi o mănăstire a beghinelor.
[105]
7. Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localităţii
se semnalează o monedă izolată de la Vespasian (sestert).
[106]
b) De aici provine o monedă
de la Faustina.
[107]
c) De aici provine o monedă de la Probus şi
o alta de la Constantius.
[108]
d) Între anii 1929-1930 s-a descoperit o monedă
mică de bronz emisă de Constantius II.
[109]
e) Aici s-a descoperit
şi o monedă de la Gallienus.
[110]
f) Din hotar provine un
denar de la Hadrianus.
[111]
¤
121.
Cenei (comună, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) În hotarul localităţii
se află o aşezare neolitică aparţinând culturilor Starčevo-Criş
şi Vinča.
[112]
b) În hotarul localităţii
s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului, poate fortificată.
[113]
2. Movile de pământ.
a) Punctul Humca.
La 1,2 km vest de sat, în partea
din stânga căii ferate Ionel – Cărpiniş, se află o movilă
de pământ.
[114]
b) O altă movilă
de pământ este amplasată la 0,6 km SV de localitate şi la 1
km SV de movila anterioară, pe malul râului Bega Veche.
[115]
c) Punctul Trei
Movile sau Între Văi.
La circa 2 km sud de localitate
se află o movilă cu înălţimea de 6 m, diametrul de 30
m şi suprafaţa de 2826 m2.
[116]
d) Punctul Meghiţa.
Aceasta este situată la
circa 150 m NE de sat. Movila are înălţimea de 2 m şi diametrul
de 10-15 m.
[117]
e) La 1,1 km nord de sat,
în partea din dreapta drumului Cenei – Cărpiniş, se află o
movilă de pământ cu diametrul de circa 20 m şi înălţimea
de 1,5 m.
[118]
f) La circa 2,5 km nord
de localitate, în partea din dreapta a drumului Cenei – Cărpiniş,
este semnalată o movilă de pământ cu diametrul de 15-20 m şi
înălţimea de 1-1,5 m.
[119]
3. Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localităţii
se semnalează descoperiri de epocă romană (un denar roman republican
de la Domitian).
[120]
b) De aici provine o monedă mică de bronz de
la Valentinianus I.
[121]
¤
122.
Cerna (comuna Liebling, judeţul Timiş)
1. Vestigii daco-romane.
a) În anul 1986 s-a descoperit
pe malul râului Beriniu, sub linia de înaltă tensiune, pe o terasă
care coboară spre Valea Tofan, o aşezare daco-romană.
[122]
b) Pe malul din stânga
Tofăi a fost depistată o aşezare daco-romană cu cuptoare
de redus minereul de fier.
[123]
2. Vestigii prefeudale.
a) Dintr-un loc neprecizat de pe teritoriul localităţii
s-au descoperit materiale ceramice de secolele VII-IX d.Chr.
[124]
¤
123. Cerneteaz (comuna Giarmata, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) În hotarul localităţii
s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului.
[125]
b) De aici provine o brăţară
spiralică, preistorică, din aur.
[126]
2. Vestigii de perioadă
romană.
a) Pe teritoriul localităţii
se semnalează descoperiri de epocă romană.
Valul roman traversează
Pârâul Beregsău prin localitate.
[127]
b) Punctul Darvas.
Pe aici trece drumul roman.
[128]
3. Descoperiri monetare.
a) La doi km SE de sat
s-a descoperit, izolat, un denar roman republican emis de Marcus Flannius
C.F.
[129]
b) Într-o colecţie
particulară se află un denar imperial roman emis de Vespasian.
[130]
¤
124. Charlotenburg (comuna Bogda, judeţul Timiş)
¤
125.
Checea (comuna Cenei, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) În hotarul localităţii
s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului, poate fortificată.
De aici provin şi obiecte
din bronz.
[131]
2. Situri preistorice
cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Kurjačka
Greda.
La SV de localitate, către
hotarul cu localitatea Cenei, se află un grup de movile de pământ,
în număr de 10, bine reliefate în câmpia din jur.
Diametrul movilelor variază
între 50 şi 16 paşi, iar înălţimea între până la
0,70 m. Movilele conţin numeroase fragmente ceramice, vetre de foc sparte
cu diametrul de 1-1,5 m, cenuşă, scoici, oase şi alte obiecte.
S-a descoperit şi un schelet în poziţie chircită.
[132]
3. Vestigii de epocă
romană.
a) Din localitate provine
un vas ceramic cu o monedă de la Domitian şi un pahar de sticlă.
[133]
4. Vestigii daco-romane.
a) De pe teritoriul localităţii
provin mai multe vase cenuşii, lucrate la roată.
[134]
b) Punctul Cărămidăria
Kovaković.
În perimetrul fostei cărămidării se
descoperă morminte de inhumaţie şi incineraţie de secolele
III-IV d.Chr.
[135]
5. Movile de pământ.
a) O movilă de pământ
este amplasată la 2,6 km SV de localitate în vecinătatea frontierei
de stat a României, cu diametrul de 30-35 m şi înălţimea de
1,5-2 m.
[136]
b) O altă movilă
de pământ, asemănătoare cu cea anterioară, se află
la 1,2 km est de localitate, bine reliefată în câmpie.
[137]
c) O movilă de pământ
este amplasată la 6,5 km SV de localitate, în vecinătatea frontierei
de stat a României, cu diametrul de 25-30 m şi înălţimea de
1,5-2 m.
[138]
d) Ultima movilă
de pământ din hotarul localităţii se află la 1,8 km sud
de precedenta, în vecinătatea frontierei de stat a României, având diametrul
de circa 20 m şi înălţimea de 1-1,5 m.
[139]
6. Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localităţii
se semnalează monede izolate de secolul IV d.Chr., dar şi de secolele
VI-VII d.Chr.
[140]
b) De aici provine o monedă din bronz de la Constantius
II.
[141]
c) Punctul Kuriacica
Greda.
Pe teritoriul localităţii
se semnalează descoperiri monetare aparţinând perioadei secolelor
II î.Chr.-II d.Chr. (după Fl. Medeleţ o monedă emisă de
Domitian). Cu prilejul construirii căii ferate s-au descoperit şi
alte materiale arheologice a căror încadrare cronologică şi
culturală nu a fost precizată.
[142]
¤
126.
Checheş (comuna Secaş, judeţul Timiş)
1. Vestigii medievale.
a) Punctul Dealul
Mormânţiului.
Pe acesta se află cimitirul
medieval al localităţii.
[143]
¤
127. Cheglevici (comuna Dudeştii Vechi,
judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) În hotarul localităţii
s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului.
[144]
2. Movile de pământ.
a) La circa 1,9 km SE
de localitate, în apropierea drumului Sânnicolau Mare – Beba Veche, se află
o movilă de pământ izolată, plasată la întâlnirea hotarelor
localităţilor Cheglevici, Pordeanu, Cenad şi Dudeştii
Vechi. Este posibil să fie aceeaşi cu punctul Buduvala (Cenad).
[145]
3. Descoperiri monetare.
a) Din localitate provin
opt monede mici din bronz încadrabile în perioada constantiniană (Constans
– 3 bucăţi; Constantius II – 3 bucăţi; Valens – 2 bucăţi).
[146]
¤
128. Cherestur (comuna Beba Veche, judeţul
Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) De aici provine un
vas ceramic aparţinând culturii Tiszapolgár.
[147]
b) De aici provin un vas
şi două căniţe de tip Cruceni – Belegiš.
[148]
2. Vestigii de epocă
romană.
a) Pe teritoriul localităţii
se semnalează descoperiri de tip sarmatic.
[149]
3. Movile de pământ.
a) La aproximativ 4,5
km SE de sat, pe malul Pârâului Cociohat, se află o movilă
de pământ izolată.
[150]
¤
129.
Chesinţ
(comuna Zăbrani, judeţul Arad)
1. Situri arheologice
cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Ocob.
Pe
teritoriul fortificaţiei medievale de aici s-a descoperit o aşezare
aparţinând culturii Vinča precum şi o aşezare din epoca
bronzului.
[151]
b) Punctul Hunca
sau Movila Huncă.
La
circa 2 km SE de sat, se află o movilă de pământ. Aici s-ar
fi descoperit monede de aur şi „piese vechi”. Cercetările mai noi
arată existenţa unor fragmente ceramice Basarabi în jurul movilei.
Lucrările
agricole au dus la descoperirea unor materiale ceramice eneolitice târzii
(cultura Coţofeni).
[152]
2. Vestigii preistorice.
a) La 500 m sud de Hunca
au fost culese din arătură fragmente ceramice hallstattiene.
[153]
b) În zona viilor dinspre
Bogda se amintesc grote adânci cu gravuri, fără alte precizări.
[154]
c) Punctele Răchita,
Milicoţ, Ocop şi Dâmbu Hotărei.
Aceste microtoponime ascund,
după câte se pare, movile de pământ. Ultimul pare o movilă
de hotar. Pe aici trece un val de pământ care coboară în Valea
Mureşului.
[155]
3. Vestigii daco-romane.
a) La circa 150 m NE de
punctul Ocob s-au descoperit fragmente ceramice aparţinând secolelor
III-IV d.Chr.
[156]
4. Vestigii medievale.
a) Punctul Grădişte.
Aici,
la SV de acest punct, s-au descoperit fragmente ceramice de secolele XI-XII
d.Chr. precum şi altele medievale.
[157]
b) Punctul La Bisericuţă.
Punctul poate fi pus în legătură
cu o biserică atestată documentar în secolul XIV d.Chr.
[158]
5. Descoperiri monetare.
a) Punctul Mocrea.
De
aici ar proveni monede de aur. Precizările suplimentare lipsesc.
[159]
¤
130. Chevereşu Mare (comună, judeţul
Timiş)
1. Movile de pământ.
a) Punctul Gomila
din hotarul Chevereşului.
La hotarul cu Sacoşu Turcesc
s-ar afla această movilă de pământ.
[160]
¤
131. Chişoda (comuna Giroc, judeţul
Timiş)
1. Situri arheologice
cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Livezi
sau Gomilă.
Aşezarea
neolitică de tip tell se află la circa 3 km sud de localitatea Timişoara,
fiind vizibilă de pe şoseaua Timişoara – Vršac.
Tellul
(200 / 100 m) a fost locuit cu precădere în faza C a culturii Vinča.
S-au descoperit şi materiale ceramice ornamentate cu pictură în
tehnica culturii Petreşti (grupul Foeni). Între alte materiale arheologice
de aici provin şi fragmente ceramice Tiszapolgár.
[161]
2. Vestigii preistorice.
a) Pe teritoriul localităţii
s-a descoperit un topor de cupru de tip Jaszládány, varianta Nógrádmarcal.
[162]
b) Punctul Ţiglărie.
Aici se află o necropolă
de tip Cruceni – Belegiš.
[163]
¤
132. Chizătău (comuna Belinţ,
judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) Pe terasa superioară
a râului Bega, între şoseaua naţională spre Timişoara
şi cursul râului Timiş, cercetările de suprafaţă
au dus la descoperirea unei aşezări de la sfârşitul epocii
bronzului şi începutul epocii fierului.
[164]
b) Punctul Dealul
Cuca.
Acesta este situat la NE de
sat, marcând limita sud-estică a podişului Lipovei. Aici s-a descoperit
o aşezare paleolitică.
[165]
¤
133. Ciacova (comună, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) Pe teritoriul localităţii
s-a descoperit un topor de cupru cu braţele în cruce de tip Mezökeresztes
şi un altul de tip Orşova.
[166]
2. Situri arheologice
cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Gheorghianu.
Cu
ocazia unor excavaţii realizate la CAP Ciacova s-a descoperit un mormânt
de incineraţie de epoca bronzului şi trei schelete cu inventar datate
în perioada prefeudală.
[167]
3. Vestigii medievale.
a) Cetatea Ciacova nu
a fost cercetată din punct de vedere arheologic şi este atestată
documentar din secolul XIV d.Chr.
Aici se află un donjon
patrulater.
[168]
4. Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localităţii
se semnalează descoperiri de epocă romană (o monedă mare
emisă de Caligula).
[169]
b) De aici provine un
denar emis de Antoninus Pius (anul descoperirii: 1940).
[170]
¤
134. Cireşu (comuna Criciova, judeţul
Timiş)
1. Movile de pământ.
a) Punctul Gomili.
Sub acest toponimic se ascunde
un câmp de tumuli, probabil hallstattieni, ce se află în hotarul satului
Măguri.
[171]
¤
135.
Cicleni (comuna Turnu-Ruieni, judeţul Caraş-Severin)
136.
Ciclova Montană (oraş Oraviţa,
judeţul Caraş-Severin)
1. Vestigii preistorice.
a) Aici s-au găsit oase de
mamut.
[172]
2. Peşteri
cu urme de locuire.
a) Peştera Elena (Peştera de la Trei Cleanţuri).
Peştera se află pe
afluentul râului Ciclova, Muntele Rol, la SE de Oraviţa.
Materialele arheologice se
încadrează în preistorie, perioada dacică şi epoca medievală.
[173]
b) Peştera Lenuţa.
Peştera se află pe
afluentul râului Ciclova, Muntele Rol, la SE de Oraviţa.
Materialele arheologice se
încadrează în preistorie, perioada dacică şi epoca medievală.
[174]
3. Vestigii
medievale.
a) Punctul
Călugăru sau Călugăra.
Tradiţia spune că
mănăstirea ortodoxă de aici este foarte veche datorită
existenţei unor amenajări rupestre.
Hramul mănăstirii
este Acoperământul Maicii Domnului.
[175]
4. Mine şi cariere.
a) Mina de cupru Ciclova.
Mina se află în bazinul
Caraşului, Valea Ciclovei.
Zăcământul
de cupru este exploatat, după toate aparenţele, din epoca bronzului,
dar şi în epoca romană, medievală şi modernă.
[176]
137.
Ciclova Română (comună, judeţul Caraş-Severin)
1. Situri arheologice cu stratigrafie
complexă.
a) Punctul
Dealul Mare.
În hotarul localităţii
este semnalată o aşezare hallstattiană, alta daco-romană
de secolele III-IV d.Chr. (resturi ale practicării metalurgiei fierului)
şi una medievală (secolul XIV d.Chr.).
[177]
b) Punctul Sălişte sau Vraniul Mare.
Între valea Pârâului Vrani
şi creasta dealului din apropiere, pe panta de sud a acestuia, există
o serie de aşezări din secolele IV (urme ale practicării metalurgiei
fierului), VIII-IX şi XI-XIII d.Chr.
[178]
2. Vestigii daco-romane.
La capătul luncii, spre
hotarul cu Răcăşdia, s-a descoperit o aşezare daco-romană.
[179]
3. Vestigii medievale.
a) Punctul Morminţi.
Pe versantul de sud al dealului
din apropierea Pârâului Vrani se află o necropolă de secolele
XIV d.Chr.
În
necropola medievală timpurie s-a descoperit un denar emis de Carol Robert.
[180]
b) Punctul Tufă.
În hotarul dintre Ciclova şi
Ilidia, la marginea zonei împădurite, s-au descoperit fragmente ceramice
preistorice atipice şi din secolele XI-XII d.Chr.
Pe aliniamentul stâlpilor de
înaltă tensiune, pe o lungime de aproximativ 2 km, se găsesc urmele
unei aşezări de secolele III-IV d.Chr.
Tot aici sunt semnalate trei
sau patru movile, cu diametrul de 5-6 m (pot fi movile de hotar).
[181]
3. Mine şi cariere.
a) Mina Ciclova Română.
Mina se află în Bazinul
Caraşului, Valea Ciclovei.
Zăcământul
de fier este exploatat, după toate aparenţele, din epoca romană
şi cea medievală.
[182]
¤
138.
Ciortea (comuna Vrani, judeţul
Caraş-Severin)
1. Vestigii
daco-romane.
a) În hotarul localităţii,
la cumpăna apelor Vicinic şi Caraş, la 800 m de sat, este semnalată
o aşezare daco-romană de secolele II-IV d.Chr.
[183]
b) Punctul Rât.
În zona pichetului de grăniceri
s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr.
[184]
2. Vestigii prefeudale.
a) Se aminteşte o
vatră medievală de secolele VIII-IX d.Chr.
[185]
¤
139.
Cireşa (oraş Oţelu Roşu, judeţul
Caraş-Severin)
¤
140. Cireşu Mic (comuna Criciova, judeţul Timiş)
¤
141.
Ciuchici (comună, judeţul
Caraş-Severin)
Aici s-au identificat urmele
unor aşezări din prima vârstă a fierului, secolele III-IV şi
XII-XIV d.Chr.
[186]
¤
142.
Ciudanoviţa (comună, judeţul Caraş-Severin)
¤
143.
Ciuta (comuna Obreja, judeţul
Caraş-Severin)
1. Situri arheologice cu stratigrafie
complexă.
a) Punctul
Cornul Dealului sau Grajduri CAP.
În hotarul localităţii
este o aşezare din epoca bronzului aparţinând culturii Vatina, grupului
cultural Balta Sărată şi Ha A1.
Aşezarea se întinde pe
1,5 ha.
[187]
2. Vestigii
preistorice.
a) La 1,5 km est de drumul Ciuta
– Maciova, în susul Văii Bistra, pe marginea unei terase, pe malul
din stânga unui pârâiaş, a fost identificat un tumul cu diametrul de
15-16 m şi înălţimea de 2,5 m.
Datarea movilei se face în
prima epocă a fierului.
[188]
¤
144. Cladova (comuna Bethausen, judeţul
Timiş)
1. Situri arheologice
cu stratigrafie complexă.
a) La nord de satul Cladova,
imediat lângă colţul sud-estic al Pădurii Cladova, lângă
cantonul silvic, în partea din stânga drumului ce duce spre Ohaba Lungă,
s-a constatat existenţa a trei movile de pământ. Pe mantaua tumulilor
s-au descoperit fragmente ceramice de mici dimensiuni databile în epoca bronzului.
[189]
2. Vestigii daco-romane.
a) La aproximativ 1 km
NV de localitate, la 200 m nord de gura Pârâului Drăgăneşti,
pe panta dealului de la vest, lângă pădurice, au fost descoperite
fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr.
[190]
¤
145. Cliciova (comuna Bethausen, judeţul Timiş)
¤
146.
Clocotici (comuna Lupac, judeţul Caraş-Severin)
1. Vestigii
preistorice.
a) La extremitatea sudică
a depresiunii Pârâului Gelug s-a descoperit ceramică preistorică
şi zgură.
[191]
¤
147. Clopodia (comuna Jamu Mare, judeţul
Timiş)
1. Vestigii de perioadă
romană.
a) Pe teritoriul localităţii
se semnalează descoperiri de epocă romană.
[192]
¤
148. Colonia Bulgară (comuna Dudeştii Vechi, judeţul
Timiş)
¤
149. Colonia Fabricii (comuna Tomeşti, judeţul Timiş)
¤
150. Colonia Mică (oraş Făget, judeţul
Timiş)
¤
151. Comeat (comuna Bogda, judeţul Timiş)
¤
152. Comloşu Mare (comună, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) În hotarul localităţii,
la circa 3 km de sat, s-a descoperit o aşezare neolitică de tip
tell (cultura Starčevo-Criş, fazele II, IV şi materiale ceramice
eneolitice).
[193]
b) În hotarul localităţii
s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului.
[194]
c) Aici se află un
câmp de urne.
[195]
2. Situri arheologice
cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Hunca
lui Şofron.
Movila de dimensiuni mijlocii
este amplasată la circa 2 km NV de Comloşu Mare şi la 0,6 km
nord de Lunga, în partea din stânga căii ferate Lovrin – Nerău,
aproape de malul Pârâului Galaţca şi de un iaz pentru topirea
cânepii. Cercetarea movilei a dus la descoperirea unui mormânt de inhumaţie
din epoca migraţiilor.
[196]
b) Punctul Hunca
Neţii.
Movila de pământ de aici
este de dimensiuni mijlocii şi se situează la circa 2 km NE de Comloşu
Mare, în partea din stânga căii ferate Lovrin – Nerău. În această
movilă s-a descoperit un mormânt, posibil avar.
[197]
c) La circa 3,2 km NE
de sat, în hotar cu satul Vizejdia, în partea din dreapta căii ferate
Lovrin – Nerău, există o movilă de pământ înaltă
de 1,8 m şi cu diametrul de circa 25 m. În tumul era un mormânt de călăreţ
jefuit şi un sicriu din lemn al altui mormânt.
[198]
3. Vestigii daco-romane.
a) În hotarul localităţii
s-a descoperit, în anul 1957, un sit arheologic de această epocă.
[199]
4. Movile de pământ.
a) La 1,2 km SV de Comloşu
Mare şi la 0,6 km de Lunga se află o movilă de pământ
cu diametrul de circa 20 m, înaltă de 1,5 m.
[200]
¤
153. Comloşu Mic (comuna Comloşu
Mare, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) În hotarul localităţii
se semnalează o aşezare Starčevo-Criş.
[201]
b) În cursul anului 1982
a fost achiziţionată de MC o sabie din bronz hallstattiană,
datată în Ha A – seria Cincu-Suseni.
[202]
2. Vestigii daco-romane.
a) În apropierea satului
s-a descoperit o aşezare daco-romană.
[203]
3. Movile de pământ.
a) La 1,5 km NV de sat
se află o movilă de pământ.
[204]
b) La 1,9 km nord de sat
şi la circa 1 km est de movila anterioară se află o movilă
de pământ, plasată pe linia de hotar cu Comloşu Mare.
[205]
¤
154.
Comorâşte (comuna Forotic, judeţul Caraş-Severin)
1. Vestigii preistorice.
a) Într-un loc situat pe direcţia
Ticvaniu Mare s-a descoperit un celt din bronz (1904).
[206]
2. Vestigii
daco-romane.
a) Punctul
Ogaşul cu Piatră.
În hotarul localităţii,
în acest punct, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele
III-IV d.Chr. (urme de prelucrare a fierului)
Drumul roman este folosit şi
astăzi pentru circulaţia în zonă.
[207]
3. Vestigii medievale.
a) Mănăstirea
ortodoxă este amintită cu un singur prilej, în anul 1579.
[208]
4. Descoperiri monetare.
a) În anul 1933 s-a descoperit
un tezaur monetar preroman.
[209]
Cariera se află la circa
2 km NNE de podul peste Timiş. S-au descoperit oase fosile şi galeţi
de cuarţit.
[210]
b) În hotarul localităţii
există o fortificaţie de pământ medievală, de formă
triunghiulară.
[213]
¤
156.
Copăcele (comună, judeţul
Caraş-Severin)
1. Vestigii preistorice.
a) În hotarul localităţii
există o aşezare neolitică.
[214]
¤
157.
Cornea (comună, judeţul Caraş-Severin)
1. Vestigii preistorice.
a) Gheorghe Lazarovici aminteşte
aici descoperiri aparţinând culturii Tiszapolgár.
[215]
158.
Cornereva (comună, judeţul
Caraş-Severin)
Ceramica descoperită aparţine
culturii Coţofeni.
[216]
b) Peştera
din Dealul Ierişorii.
Ceramica descoperită aici
aparţine culturii Coţofeni.
[217]
c) Peştera
Oilor – Bobot.
De aici provin vetre nedatabile
şi un silex atribuit aurignacianului.
[218]
4. Descoperiri monetare.
a) Mai multe monede ungureşti
de secolul XVI s-au descoperit pe teritoriul localităţii.
[219]
¤
159. Corneşti (comuna Orţişoara,
judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) Într-o carieră
de nisip de la marginea satului s-au descoperit „oase de mamut”. Astfel de
fosile s-au descoperit şi mai târziu de secolul XIX.
[220]
b) Punctul Jadani-Jugosloveni.
Staţiunea neolitică din acest punct se află
la marginea vestică a localităţii, de o parte şi de alta
a drumului unde s-au aşezat refugiaţii veniţi din Iugoslavia
în perioada interbelică. Situl a fost locuit în vremea culturii Bucovăţ,
Vinča C şi Tiszapolgár.
Tot aici se semnalează
şi materiale ceramice Coţofeni.
[221]
c) Punctul Ferma
Reiter.
Materialele arheologice de
aici aparţin culturii Vinča, faza C.
[222]
d) Punctul Pustă
sau Râtu cu Peri.
Aici s-a semnalat ceramică
aparţinând culturii Vatina.
[223]
e) Se menţionează
descoperirea, în hotarul satului (Jadani), a unui depozit format din
opt brăţări de aur dintre care şase din placă şi
două din sârmă răsucită, datat în seria Cincu-Suseni (Br
D-Ha A1).
[224]
f) Punctul Valea
Lacului.
La vest de acest punct şi
de Dealul Cornet s-au descoperit, la arătură, fragmente ceramice.
[225]
g) La Jadani s-a descoperit
un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A1).
[226]
2. Situri arheologice
cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Dealul
Cornet.
În acest punct se află
o mare aşezare fortificată, numită de localnici şi Iarc,
de foarte mari dimensiuni cu mai multe niveluri de folosire în epoca bronzului
şi cea a fierului. Fortificaţia are mai multe valuri (trei incinte
concentrice, după unii autori patru) intersectate de valea Pistrui
(Pistruia), spre sud, care la est de sat îşi schimbă
numele în Valea Luciului, Lacului sau Vâna Nerat. Spre
nord, fortificaţia este mărginită de Valea Caraniului.
Suprafaţa III şi cea mai mare are 578 ha.
Între alte materiale arheologice
s-a descoperit şi o daltă de cupru, dar şi materiale ceramice
reprezentând epoca de trecere de la cultura Tiszapolgár la Bodrogkeresztúr.
Materialele
arheologice de epoca bronzului de aici se încadrează în partea timpurie
şi mijlocie a perioadei.
Tot
aici s-au descoperit materiale ceramice care pot duce datarea fortificaţiei
până la sfârşitul epocii bronzului şi, poate, chiar în perioada
hallstattiană.
Dintr-o
descoperire întâmplătoare provine un topor de fier care poate fi încadrat
în Hallstatt.
În
incintă s-au descoperit şi fragmente ceramice dacice.
Unii
cercetători consideră fortificaţia un ring avar.
Ortansa Radu aminteşte
aici şi ceramică medievală târzie.
[227]
3. Vestigii dacice.
a) În hotarul localităţii
sunt amintite fragmente ceramice dacice.
[228]
4. Vestigii daco-romane.
a) La N de localitate,
în imediata apropiere a fortificaţiei preistorice (Iarcurilor)
se află o aşezare de secolele IV-V d.Chr.
[229]
5. Movile de pământ.
a) Pe traseul exterior
al fortificaţiei de pământ din punctul Dealul Cornet este
semnalată o movilă de pământ, plasată la 1,1 km nord de
sat, cu dimensiunile de 15 m diametru şi 1,5-2 m înălţime.
Este posibil să fie construită după terminarea ridicării
incintei deoarece se află pe coama acesteia.
[230]
6. Descoperiri monetare.
a) La sfârşitul secolului
XIX s-a descoperit trei denari, dintre care doi imperiali şi unul republican.
[231]
b) Cam tot în acelaşi
timp s-au descoperit două monede de secolul XVII care pot face parte
dintr-un tezaur.
[232]
c) Către sfârşitul
secolului XX s-a descoperit la Corneşti un tezaur monetar format din
taleri austrieci de argint.
[233]
¤
160.
Cornuşoru (comuna Băuţar, judeţul
Caraş-Severin)
¤
161.
Cornuţel (comuna Păltiniş,
judeţul Caraş-Severin)
1. Vestigii
preistorice.
a) Depozite
de bronzuri.
Punctul
Cozlar.
Pe platoul Dealului Cozlar s-a descoperit, în anul 1958, la
1 m adâncime, un depozit de bronzuri într-un vas bitronconic.
Acesta a fost încadrat în seria
Uriu-Domăneşti (Bz D-Ha A1).
[234]
b) La răsărit
de castrul roman (Caput Bubali),
în dreapta drumului Reşiţa – Caransebeş, s-a găsit ceramică
şi zgură din perioada hallstattiană.
[235]
2. Vestigii de epocă romană.
a) Punctul Cetăţuie.
Înainte cu 400 m de borna kilometrică
cu numărul 8, de la Brebu, pe şoseaua Caransebeş – Reşiţa,
se coteşte la dreapta, urcând un drum forestier ce duce spre vârf.
Pe platou se află castrul
roman (mai precis un castellum de pământ). Acesta are 48 / 50
m, iar pe latura nordică valul este dublat la exterior de un altul.
[236]
¤
162.
Coronini (comună, judeţul
Caraş-Severin)
1. Peşteri cu
urme de locuire.
La est de sat, pe malul Dunării, către Berzasca,
sunt mai multe peşteri:
a) Peştera Gura (Gaura)
Livodiţei sau Livadiţei.
A fost cercetată în anul
1972 de Vasile Boroneanţ.
Aici s-a descoperit un complex
musterian, ceramică de epoca bronzului, urme ale culturii Basarabi
şi altele medievale (secolele XIV-XV d.Chr.).
[237]
b) Peştera
(Gaura) Chindiei I.
Peştera se află la
6 km aval de localitate.
La 7 m sub ea se află
Gaura Chindiei II.
Aceasta a fost cercetată
tot în anul 1972. Locuirea din peşteră se încadrează cronologic
şi cultural în Hallstatt, perioada dacică şi cea medievală.
[238]
c) Peştera
(Gaura) Chindiei II.
În grotă s-au descoperit
picturi realizate cu ocru roşu, reprezentând păsări, motivul
bradului, figuri umane schematizate, diferite simboluri (cercuri, cruci,
simbol solar etc.). Picturile sunt preistorice sau medievale timpurii.
Materialele ceramice descoperite
aparţin culturii Basarabi şi perioadei medievale timpurii.
[239]
d) Peştera
Gaura cu Muscă.
Peştera se află aval
de Stânca Babacaia, în faţa
unui izvor cu apă de băut.
Locuirea este din Hallstatt
şi perioada medievală timpurie.
În peşteră se află
şi fortificaţii de secolele XV-XIX d.Chr.
[240]
e) Avenul Varniţei
(Gaura Ascunsă sau Gaura cu Podrum).
Avenul se află în Rolul
de la Varniţe, Sălaşul lui Gheorghe Buchici.
Materialele
arheologice care provin de aici aparţin Hallstattului şi epocii
medievale.
[241]
Dealul se află în partea
de sud şi SV a localităţii.
De aici provin materiale arheologice,
în peşteri, din neolitic până în perioada medievală.
[242]
Cetatea medievală se află
la capătul estic al satului, numit de localnici Culă.
În documentele medievale cetatea
poartă numele Zenthlázlówára.
Pintenul de deal se ridică cu aproximativ 40 m deasupra Dunării.
Pantele de vest şi sud
sunt inexpugnabile. Pe partea estică se află un pârâiaş.
Pe partea de nord se află un pinten barat cu şanţ săpat
în stânca nativă.
Poziţia strategică
a cetăţii este deosebită, ea având două rânduri de fortificaţie
din piatră.
Cercetările din acest
sit arată existenţa a cel puţin patru perioade de fortificare
ce se pot distinge în timp.
Primele urme de locuire datează
din epoca bronzului şi cea hallstattiană.
Într-o perioadă nedocumentată
direct sunt descoperirile de drahme dyrrhachiene.
În anul 1970 s-a descoperit,
pe panta cetăţii, un tezaur din perioada preromană.
Săpăturile arheologice
arată că aici a funcţionat o aşezare fortificată
dacică, cu două faze de construcţie. Urmele se încadrează
între secolele II î.Chr-I d.Chr.
Cetatea de pământ ce suprapune
vestigiile dacice datează din secolele V-VI d.Chr.
A treia fortificaţie de
pământ este încadrabilă în secolele VIII-X d.Chr.
A patra fortificaţie –
cea care se vede şi astăzi în picioare – este semnalată în
documente de abia din secolul XV d.Chr., o dată cu cetatea Golubaţ,
aflată pe malul opus, sârbesc. Cetatea a fost construită după
anul 1428.
În imediata apropiere a cetăţii
există o necropolă medievală timpurie de secolele XII-XIII
d.Chr.
[243]
3. Movile
de pământ.
a) În hotar se semnalează
microtoponimul Moila.
[245]
4. Vestigii preistorice.
a) Depozite de bronzuri.
a.1.) Punctul între Culă şi Alibeg.Între cele două puncte au fost descoperite, în anul 1972, trei celturi.
Piesele se încadrează în Ha A1-2 (seria Cincu-Suseni – Pescari II). [246]
b) Pe malul din stânga Dunării, între marginea satului
şi Culă, s-a semnalat
un strat de cultură cu fragmente ceramice grosiere, preistorice.
[248]
d) Din arealul localităţii
provine o piesă hallstattiană de centură, din argint.
[250]
b) Punctul Stânca Babacaia.
În anul 1895 s-a descoperit
pe malul Dunării, în dreptul Stâncii Babacaia, un tezaur din
monede de argint. Într-o cană de bronz se aflau 178 monede preromane.
[253]
7. Mine
şi cariere.
a) Mina
de aur, argint, cupru, plumb şi fier Vărad.
Mina este extrem de intens
exploatată în perioade preistorice, epoca dacică, romană
şi medievală.
[254]
b) Cariera
Coronini (Pescari).
Aceasta a fost exploatată
în epoca medievală.
[255]
163.
Costiş (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)
¤
164. Coşarii (comuna Brestovăţ, judeţul
Timiş)
¤
165.
Coşava (comuna Curtea, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) Punctul Podişul
Lipovei.
Pe un deal care marchează
sfârşitul podişului menţionat, alcătuit din două
înălţimi: Cuca Mare şi Cuca Mică se află
o aşezare aparţinând paleoliticului superior.
[256]
2. Movile de pământ.
a) Punctele Dâmburele
şi Dâmbul Tătarilor.
Aceste microtoponime se află
în hotarul localităţii.
[257]
b) Punctul Gomila
din Trei Hotare.
Pe Valea Năndrească
se află acest toponimic el arătând, foarte probabil, existenţa
unei movile de hotar medievale.
[258]
3. Mine şi cariere.
a) Punctul Cuca
Mare.
Aici s-ar fi exploatat silexuri
în preistorie.
[259]
¤
166. Coşeviţa (comuna Margina,
judeţul Timiş)
1. Vestigii prefeudale.
a) În hotar se semnalează
monede de secolele VI-VII d.Chr.
[260]
¤
167. Coşteiu (comună, judeţul
Timiş)
1. Vestigii daco-romane.
a) Pe malul înalt al râului
Timiş, la 400 m în aval de barajul Coştei şi 100 m în amonte
de podul de lemn peste râu, apar urmele unei aşezări de secolele
III-IV d.Chr.
[261]
¤
168. Coşteiu de Sus (comuna Margina, judeţul Timiş)
¤
169.
Covaci (comuna Sânandrei, judeţul Timiş)
1. Movile de pământ.
a) În hotarul localităţii
se semnalează, fără alte precizări, „ridicături
din pământ”.
[262]
¤
170.
Cozia (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)
171.
Cozla (comuna Berzasca, judeţul
Caraş-Severin)
1. Vestigii
preistorice.
a) Punctul
Sirina.
La est de sat, pe terasa din
stânga Pârâului Sirina, la nord de şosea, s-au descoperit câteva
artefacte din epoca neolitică.
[263]
b) Depozite
de bronzuri.
Punctul
Piatra Lungă.
De aici provine un depozit
de bronzuri, descoperit chiar pe malul fluviului.
Depozitul se poate încadra
în seria Cincu-Suseni (Ha A1).
[264]
2. Vestigii dacice.
a) În hotarul localităţii
s-au descoperit urme dacice.
[265]
3. Vestigii medievale.
a) Punctul La
Mănăstire.
Acesta este situat
pe malul din dreapta râului Sirina, foarte aproape de confluenţa lui
cu Dunărea. Aici s-a cercetat o biserică cu plan triconc, aparţinând
mănăstirii cu hramul Sfântul Nicolae, ridicată la cumpăna dintre secolele XIV-XV
d.Chr.
Necropola mănăstirii
pare a fi în punctul Călugăr,
din apropiere.
[266]
4. Descoperiri
monetare.
a) Punctul
Baloane.
În anul 1980 s-a descoperit
lângă sat un tezaur monetar preroman.
[267]
1. Vestigii medievale.
a) Punctul Cracul
Almăjului.
În locul lui Arsenie din Sicheviţa
a fost semnalat un cimitir.
[268]
175. Crai Nou (comuna Giulvăz, judeţul Timiş)
¤
176.
Craiovăţ (comuna Topolovăţu Mare,
judeţul Timiş)
1. Movile de pământ.
a) Punctul Unca.
În hotarul localităţii
găsim acest toponim care poate arăta existenţa unei movile
de pământ.
[269]
¤
177. Criciova (comună, judeţul
Timiş)
1. Vestigii daco-romane.
a) Punctul Râtul
lui Mocrean.
În marginea de SE a localităţii
se semnalează, încă din secolul XIX, descoperiri de epocă
romană.
În aşezare, care se află
la circa 300-350 m vest de calea ferată îngustă Găvojdia
– Nădrag, pe o terasă înaltă a Timişului, s-a descoperit
un cuptor de redus minereul de perioadă daco-romană.
[270]
b) Punctul Tramnic.
Aici
se semnalează urmele unei construcţii romane de secolul III d.Chr.
(villa rustica).
[271]
2. Vestigii medievale.
În hotarul localităţii
s-au efectuat sondaje arheologice în urma cărora s-au descoperit cuptoare
şi alte urme de locuire medievale timpurii.
[272]
3. Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localităţii
se semnalează descoperiri monetare preromane (80-100 tetradrahme, secolele
III-II î.Chr.).
[273]
4. Mine şi cariere.
a) Mina de fier Criciova.
Mina este localizată în
Munţii Poiana Ruscă, Valea Timişului.
Obiectivul a fost exploatat
în perioada romană.
[274]
¤
178. Crivina (comuna Nădrag, judeţul Timiş)
¤
179. Crivina de Sus (comuna Pietroasa, judeţul
Timiş)
1. Movile de pământ.
a) Punctul Goilă.
În hotarul localităţii
găsim acest toponim care poate arăta existenţa unei movile
de pământ.
[275]
¤
180. Crivobara (comuna Secaş, judeţul Timiş)
¤
181.
Cruceni (comună, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) În hotarul localităţii
s-a descoperit o aşezare neolitică aparţinând culturii Starčevo-Criş.
[276]
b) În localitate, lângă
grajdurile fostului CAP, se află o necropolă plană de incineraţie
datată în epoca bronzului. S-au cercetat 105 morminte care ilustrează
două faze de înmormântare (epoca mijlocie a bronzului şi epoca
târzie a bronzului) din cultura Cruceni-Belegiš.
Mormintele
sunt distribuite în şiruri aproape drepte pe direcţia NE-SV. În
urne sunt depuse şi obiectele de bronz incinerate o dată cu decedatul.
[277]
c) Punctul La Sondă.
Aici se află o aşezare
de epoca bronzului, cultura Vatina.
[278]
2. Situri arheologice
cu stratigrafie complexă.
a) Cu ocazia săpării
unui şanţ pentru îngroparea unui şanţ de telecomunicaţii,
pe Strada cimitirului, aflată perpendicular pe drumul judeţean
care leagă localităţile Toager şi Foeni, s-au descoperit
vestigii ţinând de mai multe epoci istorice sau culturi:
- ceramică Starčevo-Criş;
- ceramică Vinča;
- ceramică Tiszapolgár;
- ceramică daco-romană.
[279]
3. Vestigii daco-romane.
a) Punctul Stockbrunennen.
Aici se află urmele unei aşezări de
secolele III-IV d.Chr.
[280]
4. Vestigii medievale.
a) Aici este amintită
o aşezare de secolele XI-XIV d.Chr.
[281]
¤
182.
Cruceni (comuna
Şagu, judeţul Arad)
1. Vestigii preistorice.
a) În partea din dreapta
drumului care leagă Şagu de Cruceni, la mijlocul distanţei
dintre cele două localităţi, pe malul pârâului care se află
la circa 200 m de drum, se află o întinsă aşezare de epoca
bronzului.
[282]
2. Situri arheologice
cu stratigrafie complexă.
a) Din puncte neprecizate
provin fragmente ceramice din secolele III-IV şi XI-XII d.Chr.
[283]
b) Punctul Stockbrunnen
sau Fântâna de lemn.
La
circa 4 km est de sat s-a depistat o aşezare medievală timpurie
întinsă pe câteva hectare, datată între secolele X-XII d.Chr.
[284]
3. Vestigii medievale.
a) În secolul XIV d.Chr.
funcţiona aici o biserică cu hramul Santa Cruz.
[285]
¤
1. Vestigii
daco-romane.
a) Punctul
Luncă.
În hotarul localităţii,
la sud de sat, pe panta domoală a dealului Pogodinţi care închide
spre vest albia pârâului Mehadica, este semnalată o aşezare daco-romană
de secolele III-IV d.Chr.
[286]
a) Într-un loc neprecizat din hotarul localităţii s-au descoperit, în anul 1871, mai multe monede de secolul IV d.Chr. [287]
b) Tot în acelaşi
an s-a descoperit şi o monedă de aur de la împăratul Focas.
[288]
1. Situri arheologice cu stratigrafie
complexă.
a) Punctul
Sfogea.
Săpăturile efectuate
între anii 1975-1977 au dus la descoperirea unei aşezări eneolitice
(cultura Sălcuţa cu importuri Tiszapolgár; ceramică, plastică,
obiecte din cupru sau din alte materii prime), unui puţ eneolitic (cultura
Sălcuţa) şi a unei necropole medievale timpurii (437 – în
alte surse 347 – morminte de secolele XII-XIV d.Chr.).
De aici provine şi un
mormânt „getic” de secol V î.Chr.
În necropola medieval-timpurie
de aici s-au descoperit monede de la Issac II Angelos, Ştefan IV Dragutin
şi Sigismund I. Seria de monede care provin din acest sit s-a mărit
după fiecare campanie de cercetare arheologică.
[289]
b) În hotarul localităţii
este semnalată o monedă secolele III-IV d.Chr., dar şi o
alta de secolele VIII-X d.Chr.
[290]
2. Vestigii dacice.
a) Punctul Sălişte.
Aşezarea dacică se
află la extremitatea nordică a satului Cuptoare, în lunca îngustă
a Pârâului Mehadica.
[291]
b) Urcând, din acest punct, spre vest, se ajunge după
o oră de mers la o cetate dacică (?).
[292]
3. Vestigii daco-romane.
a) Cercetări de teren
au dus la descoperirea unor resturi de activitate metalurgică datate
între secolele III-IV d.Chr.
[293]
4. Vestigii medievale.
a) Punctul Sat
Bătrân.
Punctul este amplasat în aceeaşi
zonă a luncii Pârâului Mehadica, în culmea nordică a Săliştii.
Vatra satului medieval este confirmată prin apariţia ceramicii
de secolele XIII-XIV d.Chr.
[294]
5. Descoperiri monetare.
a) În hotarul satului
au fost descoperite, la o dată neprecizată, monede romane de bronz
emise în secolul IV d.Chr.
[295]
¤
1. Descoperiri monetare.
a) Punctul Piatra
Albă.
Muzeul din Reşiţa
a achiziţionat şase monede de argint provenind dintr-unul dintre
tezaurele descoperite în localitate (trei denari: Caracalla, Diadumenianus
şi Severus Alexander; trei antoninieni: doi de la Gordianus şi
unul de la Filip Arabul).
Mai apoi s-au mai descoperit
piese dintr-un tezaur format din peste 500 de monede din perioada preromană
şi romană, dar şi o ştanţă monetară.
[296]
188. Curtea (comună, judeţul Timiş)
1. Vestigii preistorice.
a) Punctul Dealul
Viei sau Dâmbul Viei.
În partea de E-SE a satului,
la circa 400 m în aceeaşi direcţie de Dealul de Pământ,
pe o terasă din partea stângă a Begăi înaltă de 25 m,
se află o aşezare paleolitică aurignaciană.
[297]
b) Punctul Dealul
de Pământ sau Pământ Roşu.
Pe versantul din stânga al
râului Bega, la circa 500 m SV de sat şi la aproximativ 600 m NV de
punctul Româneşti-Dumbrăviţa, se află o aşezare
aurignaciană.
[298]
¤
189. Cutina (comuna Bethausen, judeţul
Timiş)
1. Movile de pământ.
a) În stânga drumului
Cutina – Bethausen, pe coama de deal de la nord de valea Begăi, sunt
vizibile două movile de pământ dintre care una este în apropierea
cimitirului sătesc.
[299]
2. Vestigii daco-romane.
a) În partea din stânga
drumului Cutina – Bodo, pe o terasă aflată la circa 100 m de şosea,
au fost descoperite fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr.
[300]
¤
190.
Cuvejdia (comuna Şiştarovăţ, judeţul
Arad)
1. Vestigii preistorice.
a) Punctul Bucina
Mare.
De
aici provine un topor de piatră cu gaură de fixare.
[301]
¤
[1] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 115. [2] Drăgoescu 1995, p. 358. [3] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 115. [4] Uzum et alii 1973, p. 413; Petrovszky 1977, p. 454. [5] Uzum et alii 1973, p. 413, 416. [6] Rusu 1963, p. 207; Gudea şi Moţiu 1983, p. 192. [7] Popescu D. 1956, p. 199; Rusu 1972, p. 44; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193; Gumă 1993, p. 244, 286. [8] Gumă 1993, p. 251, 286. [9] Roska 1942, p. 26, nr. 98; Dörner 1971; Mărghitan 1980a, p. 46, 64; Gudea şi Moţiu 1983, p. 194; Medeleţ 1994a, p. 255; Geangu 2001, p. 170. [10] Geangu 2001, p. 170-171. [11] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 115. [12] Geangu 2001, p. 171. [13] Gudea şi Moţiu 1983, p. 195; Medeleţ 1994a, p. 255. [14] Medeleţ 1994a, p. 255; Geangu 2001, p. 170. [15] Medeleţ 1994a, p. 255. [16] Geangu 2001, p. 169; Toma-Demian 2002-2003, p. 175-176; Mare 2004, p. 162. [17] Geangu 2001, p. 169-170. [18] Toma-Demian 2002-2003, p. 175; Mare 2004, p. 162. [19] Petrovszky 1975, p. 365; Jungbert 1978, p. 9; Bejan şi Rogozea 1982, p. 220; Mărghitan 1985, p. 27; Dulea 2001, p. 229; Oţa 2004, p. 510; Mare 2004, p. 162; *** 1994, p. 252. [20] Iaroslavschi 1975; Petrovszky 1975, p. 365, 367; Jungbert 1978, p. 9-10; Ţeicu 1981, p. 491; Gumă 1983, p. 68; 1993, p. 212, 286; Bozu et El Susi 1987, fig. I/B; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 129; Benea 1996b, p. 238-239; Ţeicu 1993, p. 230; 1998, p. 125; Oţa 1998, p. 116; Mare 2002-2003, nr. 8; Pop 2003, p. 267, 271; 2004, p. 311; Oţa 2004, p. 510; IDR, III, 1, p. 141-145. [21] Gumă 1993, p. 286; *** 1982, p. 323. [22] Dumitraşcu 1969, p. 517-518; Comşa 1971, p. 17; Lazarovici 1971, p. 24; 1973, p. 30, 38-39; 1974, p. 55; 1975, p. 7; 1975a, p. 16, 17-18, 25, 29; 1976, p. 203; 1975b; 1977, p. 25; 1979b, p. 185; 1981, p. 172; 1983a, p. 14; 2003, p. 80; Lazarovici et alii 2003; 2004; Lazarovici şi Petrescu 2000, p. 16; 2002, p. 48-49; 2003, p. 74-76; Groza 1971, p. 61-75; Petrovszky 1975, p. 365-366; Petrovszky şi Gumă 1979, p. 56-58; Mărghitan 1979, p. 50-51; 1980, p. 73; 1985, p. 25-26, 27; Bălănescu 1982; Bejan 1985-1986, p. 230, 233; Bejan şi Rogozea 1982, p. 216-217, 220; Kalmar 1986-1987, p. 41; 1987-1988, p. 466; Kalmar şi Corbu 1989, p. 93 şi urm.; Benea şi Bona 1994, p. 13; Rogozea 1995a; 1997, p. 11; 1998, p. 183; El Susi 2000; Drăgoescu 1995, p. 322; Oprinescu 1995b, p. 58; Petrescu 2000b; Gumă 1993, p. 286; 1997, p. 15; Gumă şi Petrovszky 1979, p. 97; Gogâltan 1998, p. 17; 1999, p. 89; Gumă et alii 2000; Bădescu şi Băltean 2001; Moga şi Bochiş 2001, p. 86; Dulea 2001, p. 229; Ion 2003; Oţa 2004, p. 510; Mare 2004, p. 162; *** 1994, p. 154, 252. [23] Petrovszky 1975, p. 366; Bejan 1985-1986, p. 230, 233; Petrescu 2003. [24] Petrovszky 1975, p. 366-367, 367-368; Petrovszky şi Cădariu 1979, p. 35-37; Gumă şi Petrovszky 1979, p. 97-99; Gumă 1993, p. 286; Lazarovici 1979b, p. 185; 1983a, p. 14; Bejan 1985-1986, p. 230, 233; Bejan şi Rogozea 1982, p. 220, 222; Rogozea 1983, p. 142; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 115; Oprinescu 1995b, p. 58; Ciugudean 2000, p. 66; Oţa 2004, p. 510. [25] Petrovszky şi Petrovszky 1977; Bejan şi Rogozea 1982, p. 220; Mărghitan 1985, p. 26; Bălănescu şi Rogozea 1986, p. 222; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 129-130; Benea 1996b, p. 238-239; Rusu et Alicu 2000, p. 98-100, 172; Stanciu 2000, p. 153; Dulea 2001, p. 229; Mare 2004, p. 162; IDR, III, 1, p. 141-145. [26] Lazarovici 1979b, p. 185; Bejan şi Rogozea 1982, p. 217-218, 220; Mărghitan 1985, p. 26; Gumă 1993, p. 286; Benea şi Bona 1994, p. 14; Stanciu 2000, p. 152-153; Dulea 2001, p. 229; Mare 2004, p. 162. [27] *** 1988, p. 269. [28] Lazarovici 1979b, p. 190; Lazarovici et alii 1991, p. 31. [29] Ibidem. [30] Rusu 1963, p. 207; Petrovszky 1975, p. 367; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 87; Săcărin 1979a, p. 113; Mărghitan 1980, p. 76; Gumă 1993, p. 251, 286; Benea şi Bona 1994, p. 14; Szentmiklosi şi Draşovean 2004, p. 41; *** 1994, p. 252. [31] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 116. [32] Petrovszky 1975, p. 367; Mărghitan 1980, p. 76; Gumă 1993, p. 251, 286. [33] *** 1994, p. 252. [34] Ardeţ 1993a, p. 339. [35] Mare 2004, p. 162. [36] Ardeţ 1996; Ardeţ şi Popescu 1996; Ţeicu 1998, p. 212. [37] Iambor 1980, p. 174; Ţeicu 1990, p. 276; 1993, p. 230-231; 1998, p. 181-183; 2003b, p. 72-82; Mihat 1993; Urziceanu 1993; Rusu 1993, p. 141-143; Bona 1996; Timoc 1998; Rădulescu 1999-2001, p. 57. [38] Rusu et alii 2000, p. 87-88. [39] Idem., p. 89. [40] Ibidem. [41] Ibidem. [42] Winkler 1968, p. 39; Medeleţ 1994a, p. 255. [43] Mare 2004, p. 162. [44] Chirilă et Groza 1971. [45] Mogoşanu 1973, p. 13; Petrovszky 1975, p. 368; Petrovszky 1979a, p. 231-230; Petrovszky şi Cădariu 1979, p. 37-39; Mărghitan 1979, p. 13; Jungbert 1979, p. 400; Rogozea 1987, p. 358-359; Petrescu 2000a, p. 21-22; 2004, p. 17; Boroneanţ 2000, p. 25-26; Ciugudean 2000, p. 66; Păunescu 2001, p. 154-155. [46] Mogoşanu 1973, p. 13; Petrovszky 1975, p. 368; 1979a, p. 232; Mărghitan 1979, p. 13; Jungbert 1979, p. 400-401; Rogozea 1987, p. 358-359; Boroneanţ 2000, p. 27; Păunescu 2001, p. 55. [47] Cădariu şi Petrovszky 1975, p. 148, 151-154; Lazarovici 1975a, p. 25; 1979b, p. 190; 1983a, p. 14; Petrovszky 1975, p. 368; Mărghitan 1979, p. 27; Petrovszky et alii 1981, p. 431; Rogozea 1987, p. 358-359; Gumă 1993, p. 297; Petrescu 1997, p. 31; 2000a, p. 29; 2004, p. 26; Boroneanţ 2000, p. 26-27; Dulea 2001, p. 229; Mare 2004, p. 162-163, 180. [48] Cădariu şi Petrovszky 1975, p. 153. [49] Petrovszky et alii 1981, p. 432; Rogozea 1987, p. 358-359; Petrescu 2000a, p. 24; 2004, p. 21; Boroneanţ 2000, p. 26. [50] Petrovszky 1975, p. 369; Rogozea 1987, p. 358-359; Gumă 1993, p. 297; Petrescu 1997, p. 31; 2000a, p. 21, 27; Boroneanţ 2000, p. 26. [51] Petrovszky 1979a, p. 234-236; Petrovszky et alii 1981, p. 430-431; Rogozea 1987, p. 358-359; Petrescu 2000a, p. 23; 2004, p. 19; Boroneanţ 2000, p. 26; Păunescu 2001, p. 155. [52] Petrovszky et alii 1981, p. 433; Rogozea 1987, p. 358-359; Petrescu 2000a, p. 30; Boroneanţ 2000, p. 27. [53] Petrovszky et alii 1981, p. 432; Rogozea 1987, p. 358-359; Petrescu 2000a, p. 35; 2004, p. 36; Boroneanţ 2000, p. 27-28. [54] Petrescu 2004, p. 19. [55] Cădariu şi Petrovszky 1975, p. 148; Petrovszky 1975, p. 369; Ciugudean 2000, p. 66. [56] Matei 1979, p. 260-261; Iambor 1989-1993, p. 23-24; 2000-2001, p. 14-15; Ţeicu 1998, p. 211-212; Ţeicu et alii 2001, p. 59; 2002, p. 85; El Susi 2002-2003. [57] Medeleţ et Bugilan 1987, p. 116. [58] Rusu et alii 2000, p. 89. [59] Winkler 1968, p. 39; 1969, p. 70; Medeleţ 1994a, p. 256. [60] Mare 2004, p. 162. [61] Draşovean 1989, p. 37. [62] Medeleţ şi Bugilan 1974, p. 89. [63] Mare 2004, p. 163; *** 1999, p. 48. [64] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 116. [65] Crişan 1979, p. 197; *** 1999, p. 49. [66] *** 1999, p. 49. [67] Rogozea 1987, p. 353; Boroneanţ 2000, p. 3-4; Petrescu 2000, p. 32; 2004, p. 32; *** 1999, p. 49. [68] Glodariu 1974, p. 269; Rogozea 1987, p. 353; Boroneanţ 2000, p. 4; Petrescu 2000, p. 30; 2004, p. 27-28. [69] Rogozea 1987, p. 353; Boroneanţ 2000, p. 4; Ciugudean 2000, p. 66; *** 1999, p. 49. [70] Rogozea 1987, p. 353; Boroneanţ 2000, p. 4; Petrescu 2000, p. 19-20; 2004, p. 15. [71] *** 1999, p. 49. [72] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 116. [73] Rusu A.A. 2000, p. 72. [74] Roska 1942, p. 117, nr. 22; Glodariu 1971, p. 80; Medeleţ 1994a, p. 256; Drăgoescu 1995, p. 359-360; *** 1994, p. 270; *** 1999, p. 49. [75] Petrovszky 1975, p. 369. [76] Ibidem. [77] Ibidem. [78] Ibidem. [79] Petrovszky şi Cădariu 1979, p. 63; Bozu şi Săcărin 1979, p. 554; Ciugudean 2000, p. 66. [80] Bozu şi Săcărin 1979, p. 554; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 130. [81] Gudea şi Moţiu 1983, p. 193. [82] Glodariu 1974, p. 223; Gudea şi Moţiu 1983, p. 194; Mare 2004, p. 163. [83] Mare 2004, p. 163. [84] Ibidem. [85] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 116. [86] Petrovszky 1975, p. 370; Lazarovici 1979b, p. 192. [87] Petrovszky 1975, p. 370. [88] Idem., p. 370; Lazarovici şi Săcărin 1979, p. 83; Gumă 1993, p. 287; Benea 1996b, p. 242; Ţeicu 1999-2000, p. 455; Mare 2004, p. 163. [89] Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Ţeicu 2003, p. 360. [90] Ţeicu 1993, p. 231; 1995b; 1996; 1998, p. 131, 177; Bălănescu 1993, p. 323-324; Oţa 1998, p. 116; Rusu A.A. 1999, p. 278. [91] Rusu et alii 2000, p. 99; Ţeicu 2003b, p. 91. [92] Rusu 1971, p. 79; Lazarovici 1969, p. 3; 1971, p. 28-29, 30; 1973, p. 53; 1974, p. 63; 1975, p. 20; 1975a, p. 11, 23; 1977, p. 25; 1979b, p. 187, 190; 1981, p. 184; Kutzián 1972, p. 114, nr. 223; Moga şi Radu 1977, p. 233; Radu 1979, p. 72; Oprinescu 1981, p. 43; Gudea şi Moţiu 1983, p. 191; Lazarovici 1983a, p. 14; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 116; Beldiman 1999-2000; Draşovean 1991, p. 209; *** 1994, p. 277. [93] Daicoviciu 1939-1942, p. 104; Borza 1941-1944; Mitrea 1971, p. 198; Moga V. 1972, p. 156-157; Mărghitan 1974, p. 90; 1980a, p. 45, 47, 64, 133, 170; 1985, p. 28-29, 32-33; Moga şi Gudea 1975, p. 142-143; Wollmann 1977, p. 367; Iambor et alii 1995; 1982; Iambor şi Matei 1996; Gudea şi Moţiu 1983, p. 194; Bejan 1985-1986, p. 230, 233; 2004, p. 380; Benea 1994, p. 318; 1996b, p. 239-240; Drăgoescu 1995, p. 322; Németh 1999-2000, p. 388; Hügel 2000, p. 34; Dulea 2001, p. 229; Toma-Demian 2002-2003, p. 176; Regep 2002-2003; Oţa 2004, p. 504; Mare 2004, p. 163; *** 1994, p. 277; *** 2001b, p. 811. [94] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 116; Oţa 2004, p. 504; Mare 2004, p. 163; *** 1994, p. 277. [95] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 116; Bejan şi Mare 1998, p. 327; Oţa 2004, p. 504; *** 1994, p. 277. [96] Lazarovici 1971, p. 30; 1974, p. 63; 1975, p. 20. [97] Lazarovici 1975, p. 20, 25; 1983a, p. 14; 1985, p. 85; Luca 1998-2000, p. 307. [98] Gudea şi Moţiu 1983, p. 192; Gumă 1993, p. 286. [99] Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 121-122, 316-317; Gumă 1993, p. 252, 286. [100] *** 1994, p. 277. [101] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 116. [102] Ibidem. [103] Idem., p. 117. [104] Rusu 1977, p. 203; Dulea 2001-2002, p. 224; Oţa 2004, p. 504; Mare 2004, p. 115. [105] Rusu 1971a, p. 201; Matei 1973, p. 311; 1979, p. 256-257, 260; Săcară 1974, p. 168; Matei şi Iambor 1980, p. 512-513; Iambor 1980, p. 172; Iambor et alii 1982, p. 89; Gudea şi Ghiurco 1988, p. 39; Bejan 1995, p. 112-115; Rusu et alii 2000, p. 99-101; Ţeicu 2003b, p. 92; Oţa 2004, p. 504; Mare 2004, p. 163. [106] Gudea şi Moţiu 1983, p. 195; Medeleţ 1994a, p. 257. [107] Drăgoescu 1995, p. 359. [108] Toma-Demian 2002-2003, p. 176; Mare 2004, p. 163. [109] Ibidem. [110] Mitrea 1966, p. 405; 1966a, p. 421. [111] Mitrea 1967a, p. 386.
[112]
Lazarovici 1969, p. 5; 1979b, p. 190; Gudea şi Moţiu 1983, p. 191; Drăgoescu 1995, p. 322. [113] Mărghitan 1980, p. 75; Gudea şi Moţiu 1983, p. 192. [114] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 117. [115] Ibidem.
[116]
Idem., p. 118. [117] Ibidem. [118] Ibidem. [119] Ibidem. [120] Gudea şi Moţiu 1983, p. 194; Medeleţ 1994a, p. 257. [121] Toma-Demian 2002-2003, p. 176; Mare 2004, p. 163. [122] Benea 1996b, p. 240; Mare 2004, p. 164. [123] Ibidem. [124] Dulea 2001, p. 230. [125] Gudea şi Moţiu 1983, p. 192. [126] Rusu 1972, p. 45; Gumă 1993, p. 244, 286. [127] Mărghitan 1980a, p. 64; Gudea şi Moţiu 1983, p. 194; Draşovean et alii 2004, p. 16. [128] Draşovean et alii 2004, p. 17. [129] Medeleţ 1994a, p. 257. [130] Ibidem. [131] Mărghitan 1980, p. 75; Gudea şi Moţiu 1983, p. 192; Gudea 1993, p. 286-287. [132] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 120. [133] Glodariu 1974, p. 211, 245. [134] Benea 1996b, p. 240; Mare 2004, p. 164. [135] Mare 2004, p. 164. [136] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 120. [137] Ibidem. [138] Ibidem. [139] Ibidem. [140] Rusu 1977, p. 204; Gudea şi Moţiu 1983, p. 195. [141] Toma-Demian 2002-2003, p. 176. [142] Gudea şi Moţiu 1983, p. 193; Medeleţ 1994a, p. 257; Drăgoescu 1995, p. 323. [143] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 121. [144] Gudea şi Moţiu 1983, p. 192. [145] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 121. [146] Toma-Demian 2002-2003, p. 176; Mare 2004, p. 164. [147] Lazarovici 1975, p. 22; 1979b, p. 190; 1983a, p. 14; Gudea şi Moţiu 1983, p. 191; Luca 1998-2000, p. 312-313. [148] Gumă 1993, p. 287. [149] Dörner 1971, p. 687; Gudea şi Moţiu 1983, p. 195. [150] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 121. [151] Lazarovici 1979b, p. 190; Lazarovici şi Săcărin 1979, p. 74, n. 25; Pădureanu 1985, p. 32; 1988, p. 39; Luca 1985a, p. 286; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 121, nr. 2; *** 1999, p. 50. [152] Pădureanu 1982, p. 35; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 121; Gumă 1993, p. 213, 287; Ciugudean 2000, p. 67. [153] Pădureanu 1985, p. 32; 1990, p. 141; Gumă 1993, p. 213, 287, nr. 28; *** 1999, p. 51. [154] *** 1999, p. 51. [155] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 121; *** 1999, p. 50. [156] Branga 1980, p. 106; Pădureanu 1985, p. 32; 1988a, p. 384; Mare 2004, p. 164; *** 1999, p. 51. [157] Blăjan şi Dörner 1978, p. 124; Pădureanu 1985, p. 32; 1988a, p. 384; *** 1999, p. 51; Oţa 2004, p. 504. [158] Rusu A.A. 2000, p. 73. [159] *** 1999, p. 51. [160] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 122. [161] Mărghitan 1979, p. 60; Radu 1979; Lazarovici 1979b, p. 190; 1987; 1990, p. 21; Lazarovici şi Kalmar 1993, p. 41, 42; Oprinescu 1981, p. 45; Gudea şi Moţiu 1983, p. 191; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 122; Draşovean 1991, p. 209, 210, 211; 1994, p. 139, 140; 1996, p. 109; 1996a, p. 273, 275; 2003, p. 41; Draşovean şi Mariş 1998, p. 100; Gogâltan 2004a, p. 66, n. 185; 67. [162] Vulpe 1975, p. 52; Lazarovici 1975, p. 28; Mărghitan 1979, p. 60. [163] Gumă 1993, p. 287. [164] Moroz-Pop 1983a, p. 471; Gumă 1993, p. 287. [165] Moroz-Pop 1983a, p. 472. [166] Vulpe 1975, p. 30, 39; Lazarovici 1975, p. 28; 1985, p. 85. [167] Radu 1972a; Gumă 1993, p. 287; Dulea 2001-2002, p. 224. [168] Săcară 1970; Anghel 1980, p. 205-206; Rădulescu 1999-2001, p. 67. [169] Gudea şi Moţiu 1983, p. 194; Medeleţ 1994a, p. 257. [170] Mitrea 1965, p. 496; 1965a, p. 613. [171] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 122; Gumă 1993, p. 287. [172] Petrovszky 1975, p. 369. [173] Rogozea 1987, p. 360; Petrescu 2000a, p. 24; 2004, p. 20; Boroneanţ 2000, p. 28. [174] Rogozea 1987, p. 360; Petrescu 2000a, p. 29; 2004, p. 26; Boroneanţ 2000, p. 28-29; Bozu 2000, p. 154. [175] Rusu et alii 2000, p. 103-104. [176] Boroneanţ 2000, p. 120. [177] Mărghitan 1985, p. 34; Bejan 1985-1986, p. 233; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Ţeicu 1987, p. 320; 341; 1999-2000, p. 455; Gumă 1993, p. 287; Benea 1996b, p. 240-241; Mare 2004, p. 164. [178] Uzum 1981a, p. 212, fig. 1; Mărghitan 1985, p. 34; Bejan 1985-1986, p. 233; Ţeicu 1987, p. 341-342; 1999-2000, p. 455; Benea 1996b, p. 241; Dulea 2001, p. 230; Mare 2004, p. 164-165. [179] Benea 1996b, p. 241; Mare 2004, p. 164-165. [180] Bălănescu 1981, p. 148; Uzum 1981a; Mărghitan 1985, p. 34; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 122; Ţeicu 1987, p. 341; 1993, p. 231; 1998, p. 95, 129; Oţa 1998, p. 116; Mare 2004, p. 164-165. [181] Mărghitan 1985, p. 34; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 122; Benea 1996b, p. 241; Mare 2004, p. 164-165. [182] Benea şi Bejan 1989-1993, p. 130; Drăgoescu 1995, p. 323; Wollmann 1996, p. 235; Boroneanţ 2000, p. 121. [183] Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 131; Benea 1996b, p. 242; Mare 2004, p. 165. [184] Benea 1996b, p. 242; Mare 2004, p. 165. [185] Bejan 1985-1986, p. 233; Dulea 2001, p. 230; Mare 2004, p. 165. [186] Ţeicu 1987, p. 336; 1998, p. 95; Gumă 1993, p. 287; Mare 2004, p. 165. [187] Petrovszky şi Gumă 1979, p. 54; Gumă 1993, p. 287; 1997, p. 15; Petrescu 1988; 1995; Rogozea 1992, p. 50-51; 1994, p. 181; 1995a; 1996; 1998, p. 185; Crăciunescu 2000, p. 264; Gogâltan 2004, p. 103; *** 1982, p. 324. [188] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 122-123; Gumă 1993, p. 287; *** 1979, p. 432. [189] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 123. [190] Mare 2004, p. 165. [191] Ţeicu 2003, p. 360-361. [192] Gudea şi Moţiu 1983, p. 194. [193] Lazarovici 1979b, p. 192; Gudea şi Moţiu 1983, p. 192. [194] Gudea şi Moţiu 1983, p. 192. [195] Gumă 1993, p. 287. [196] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 123; Mare 2004, p. 165. [197] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 124; Dulea 2001-2002, p. 225; Mare 2004, p. 165-166. [198] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 124; Mare 2004, p. 165-166. [199] Benea 1996b, p. 242; Mare 2004, p. 165. [200] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 124. [201] Lazarovici 1969, p. 3. [202] Rogozea 1983, p. 139-140; Gumă 1993, p. 252, 287. [203] Benea 1996b, p. 242; Mare 2004, p. 165. [204] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 124. [205] Ibidem. [206] Petrovszky 1975, p. 370; Săcărin 1979a, p. 111; Gumă 1993, p. 251, 287. [207] Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Drăgoescu 1995, p. 324; Benea 1996b, p. 243; Ţeicu 1999-2000, p. 455; Mare 2004, p. 166. [208] Rusu et alii 2000, p. 119. [209] Medeleţ 1994a, p. 257. [210] Păunescu 2001, p. 148. [211] Wollmann 1977, p. 371. [212] Ţeicu 1990, p. 276, 1998, p. 180-181; Rusu A.A. 1999, p. 278; Rădulescu 1999-2001, p. 54. [213] Matei şi Iambor 1980, p. 514. [214] Lazarovici 1979b, p. 194. [215] Lazarovici şi Munteanu 1982, p. 124; Lazarovici 1983a, p. 15. [216] Rogozea 1987, p. 358-359; Petrescu 2000a, p. 21; 2004, p. 16; Boroneanţ 2000, p. 29. [217] Rogozea 1987, p. 358-359; Petrescu 2000a, p. 24; Boroneanţ 2000, p. 29. [218] Petrescu 2000a, p. 31. [219] Bakić 1997, p. 57. [220] Medeleţ 1993, p. 119. [221] Popescu D. 1969, p. 530; Mărghitan 1979, p. 88-92; Lazarovici 1979b, p. 193; 1983a, p. 14; Lazarovici şi Kalmar 1993, p. 43; Medeleţ 1993, p. 121; Oprinescu 1995b, p. 58; Draşovean 1996, p. 109; Ciugudean 2000, p. 73. [222] Lazarovici 1979b, p. 193; 1996, p. 109; Lazarovici şi Kalmar 1993, p. 43. [223] Medeleţ 1993, p. 120. [224] Rusu 1972, p. 45; Gumă 1993, p. 244, 287; Medeleţ 1993, p. 119. [225] Medeleţ 1993, p. 120. [226] Rusu 1963, p. 207. [227] Babeş 1971, p. 369; Morintz 1972, p. 335; Radu 1972; 1972b; Lazarovici 1975, p. 22, 25; 1979b, p. 193; 1983a, p. 14; 1985, p. 85, 88; Vulpe 1975, p. 61; Soroceanu şi Radu 1975; Mărghitan 1980, p. 73, 79; Gudea şi Moţiu 1983, p. 192, 193; Gumă 1993, p. 287; 1997, p. 15, 43; Medeleţ 1993; Boroffka 1994, p. 33; Drăgoescu 1995, p. 332; Crăciunescu 1998, p. 174; 2000, p. 264; Luca 1998-2000, p. 307; Gogâltan 1993b, p. 62; 1999, p. 93, 205, 207; 2004, p. 88, 91, 96, 97, 98, 103; Dulea 2001, p. 244-245; Szentmiklosi şi Draşovean 2004, p. 71. [228] Medeleţ 1993, p. 120. [229] Mărghitan 1980a, p. 155; Medeleţ 1993, p. 120; Medeleţ şi Bugilan 1974, p. 82; Benea 1996b, p. 243; Mare 2004, p. 166. [230] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 124-125. [231] Medeleţ 1993, p. 119; 1994a, p. 257. [232] Medeleţ 1993, p. 119. [233] Idem., p. 120. [234] Rusu 1963, p. 205; Stratan 1964; Petrovszky 1975, p. 370-371; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 55; Gumă 1977a, p. 256-258; 1993, p. 252, 287; 1995, p. 102; Săcărin 1979a, p. 112; Mărghitan 1979, p. 100; 1980, p. 75; Bozu 1982, p. 149; Szentmiklosi 1995, p. 84; Rogozea 1997, p. 11-12; *** 1994, p. 356. [235] Petrovszky 1975, p. 371. [236] Petru et alii 2001. [237] Morintz 1973, p. 384; Petrovszky 1977, p. 448; Jungbert 1982, p. 551; Rogozea 1987, p. 358; Gumă 1993, p. 217, 293; Petrescu 2000a, p. 29-30; 2004, p. 26; Boroneanţ 2000, p. 20; Păunescu 2001, p. 159-162; *** 2000, p. 302. [238] Morintz 1973, p. 384; Petrovszky 1977, p. 449; Mărghitan 1979, p. 30-32; Rogozea 1987, p. 358; Petrescu 2000a, p. 25; 2004, p. 21; Boroneanţ 2000, p. 35; Mare 2004, p. 166; *** 2000, p. 302. [239] Morintz 1973, p. 384; Petrovszky 1977, p. 449; Rogozea 1987, p. 358; Petrescu 2000a, p. 25; 2004, p. 22; Boroneanţ 2000, p. 35-36; Rusu et alii 2000, p. 208; Mare 2004, p. 166; *** 2000, p. 302. [240] Lazarovici 1979b, p. 201-202; Rogozea 1987, p. 358; Boroneanţ 2000, p. 37; Petrescu 2004, p. 22-23; Mare 2004, p. 166. [241] Petrescu 2000a, p. 21; 2004, p. 16; Boroneanţ 2000, p. 108. [242] Roska 1942, p. 145, nr. 12; Săcărin 1977, p. 11; Petrescu 2000a, p. 23. [243] Babeş 1971, p. 383; Medeleţ et alii 1971; Morintz 1972, p. 348; Chirilă şi Gudea 1972, p. 713-714; Glodariu 1974, p. 239; 1983, p. 7, 54, 61, 63, 66, 74, 154; 2004, p. 540; 2004a, p. 184; Matei 1979, p. 258-259; Matei şi Iambor 1980, p. 508; Matei şi Uzum 1973; Uzum 1980, p. 128; Petrovszky 1977, p. 449; Lazarovici şi Săcărin 1979, p. 85; Mărghitan 1980, p. 80; Mărghitan 1985, p. 100-103; Boroneanţ 1985, p. 117; Bejan 1985-1986, p. 232, 234; Ţeicu 1993, p. 239; 1998, p. 127, 200, 203; Medeleţ 1994a, p. 274, 275; Rustoiu 1995, p. 214; Fâc 1998; Pinca 1999-2001; Bozu 2000, p. 154, 155; Dulea 2001, p. 238; Pinca 2002-2003; Oţa 2004, p. 511; Mare 2004, p. 166. [244] Morintz 1972, p. 348; Boroneanţ 1973, p. 10-11; 2000a, p. 13, 100-102, 129, 144-145, 180-183; Petrovszky 1977, p. 448; Lazarovici 1979b, p. 205; 1983, p. 16; Gumă 1983, p. 70; 1993, p. 214, 293; *** 2000, p. 302; Păunescu 2001, p. 156-159. [245] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 157. [246] Matei şi Uzum 1973, p. 141; Săcărin 1977; 1979a, p. 114; Petrovszky 1977, p. 449; Gumă 1993, p. 256, 293; 1997, p. 15. [247] Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 150; Gumă 1993, p. 256, 293. [248] Petrovszky 1977, p. 449. [249] Idem., p. 447. [250] Gogâltan 1994. [251] Branga 1980, p. 106; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 142. [252] Tudor et alii 1965, p. 402, 403; Gudea 1971, p. 142; Chirilă et Gudea 1972, p. 716; Mitrea 1973, p. 412; 1973a, p. 149; Glodariu 1974, p. 288; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Medeleţ 1994a, p. 275; Bakić 1997, p. 56. [253] Roska 1942, p. 145, nr. 12; Glodariu 1974, p. 272; Săcărin 1977, p. 11; Medeleţ 1994a, p. 274-275; Drăgoescu 1995, p. 359; Bordea 1996-1998, p. 434; *** 2000, p. 302. [254] Branga 1980, p. 106; Boroneanţ 2000, p. 123. [255] Boroneanţ 2000, p. 135. [256] Popescu D. 1962, p. 515; 1962a, p. 201; 1963, p. 451; 1963a, p. 569; 1965, p. 469; 1965a, p. 589; 1968, p. 677; 1970, p. 493; 1970a, p. 431; Mogoşanu şi Stratan 1966, p. 341; Stratan 1970, p. 12-18; Mărghitan 1979, p. 15; Jungbert 1979, p. 389-391; Gudea şi Moţiu 1983, p. 191; Păunescu 2001, p. 172-181; *** 1994, p. 364. [257] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 125. [258] Ibidem. [259] Comşa 1971a, p. 16. [260] Rusu 1977, p. 204. [261] Mare 2004, p. 166. [262] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 125. [263] Petrovszky 1975, p. 371; Lazarovici 1977b, p. 13; 1979b, p. 194; 1983, p. 17. [264] Petrovszky 1975, p. 371; Săcărin 1979; 1979a, p. 114; *** 1994, p. 368; Gumă 1993, p. 252, 287; 1997, p. 15. [265] Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 47, 126. [266] Ţeicu 2002-2003; 2003, p. 347-348; 2003a, p. 113. [267] Medeleţ 1994a, p. 257. [268] Uzum et alii 1973, p. 413. [269] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 125. [270] Branga 1980, p. 106; Gudea şi Moţiu 1983, p. 194; Moroz-Pop 1983a, p. 472; Sânpetru 1992, p. 136; Benea 1993b; 1996b, p. 243-244; Mare 2004, p. 166-167. [271] Babeş 1971, p. 369; Mărghitan 1980a, p. 64; Branga 1980, p. 106; Benea şi Bejan 1987-1988, p. 250; Benea 1993b, p. 84; 1996b, p. 120; Mare 2004, p. 166-167. [272] Moroz-Pop 1983a, p. 472; Bejan 2004, p. 380; Mare 2004, p. 166-167. [273] Winkler 1969, p. 69, 70; Glodariu 1971, p. 76; 1974, p. 263; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193; Moroz-Pop 1983a, p. 472; Medeleţ 1994a, p. 257-259; *** 1994, p. 373-374. [274] Boroneanţ 2000, p. 130. [275] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 125. [276] Gudea şi Moţiu 1983, p. 192; Lazarovici 1969, p. 3; 1979b, p. 194; Lazarovici şi Sfetcu 1990, p. 50; Draşovean 2001, p. 35. [277] Popescu D. 1969, p. 512; Radu 1970; 1973a; Mărghitan 1980, p. 74; Gudea şi Moţiu 1983, p. 192, 193; Lazarovici şi Sfetcu 1990, p. 50; Gogâltan 1993; Medeleţ 1995a, p. 289 şi urm.; Gumă 1993, p. 151 şi urm., 288; 1997, p. 15; Rogozea 1997, p. 12; Draşovean şi Fota 2003, p. 55; Şandor-Chicideanu 2003, p. 225; *** 1994, p. 382. [278] Gogâltan 2004, p. 103. [279] Draşovean 2001, p. 35; Draşovean şi Fota 2003. [280] Mare 2004, p. 167 (se pare că se confundă cu punctul din hotarul satului Cruceni, comuna Şagu, judeţul Arad). [281] Oţa 2004, p. 505. [282] *** 1999, p. 62. [283] Mare 2004, p. 167; *** 1999, p. 62. [284] Blăjan şi Dörner 1978, p. 126; Mărghitan 1985, p. 37-38; Bejan 1995, p. 137; Benea 1996b, p. 244-245. [285] Rusu A.A. şi Hurezan 2000, p. 83. [286] Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea 1996b, p. 245; Ţeicu 2003, p. 369; Mare 2004, p. 167. [287] Mare 2004, p. 167. [288] Ibidem. [289] Stoia 1976, p. 277; Lazarovici 1979b, p. 194; 1981; 1983a, p. 15; Lazarovici şi Uzum 1977; Bălănescu 1981, p. 148; 1983, p. 236; 1985, p. 174-178; Oprinescu 1981, p. 45-46; 1993; 1995; 1995a; 1995b, p. 60-61; El Susi 1981; 1993; Mărghitan 1985, p. 39-40; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 125-126; Uzum 1987; Uzum et alii 1996; Ţeicu 1981, p. 491; 1993, p. 231-235; 1998, p. 93, 125-126, 132-144; 2003, p. 368; Gumă 1991, p. 93-102; Bordea şi Mitrea 1991, p. 227; Comşa 1993, p. 16; Ardeţ 1993a, p. 340; Bejan 1995, p. 136; Oţa 1998, p. 116; Radu 2002, p. 27-28; 2003, p. 157, 163; *** 1994, p. 392. [290] Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Bordea şi Mitrea 1991, p. 227. [291] Bozu 2000, p. 154; Ţeicu 2003, p. 368. [292] Periegheză 1982: O. Bozu, A. Oprinescu, S.A. Luca. [293] Mare 2004, p. 167. [294] Ţeicu 2003, p. 369. [295] Mare 2004, p. 167. [296] Gudea 1971, p. 139; Mitrea 1973, p. 411; 1973a, p. 147; Glodariu 1974, p. 299; Kalmar et alii 1978, p. 66; Medeleţ 1994a, p. 259, 275; Bălănescu 1995, p. 197; Drăgoescu 1995, p. 368-369. [297] Păunescu 2001, p. 181. [298] Jungbert 1979, p. 392; Păunescu 2001, p. 181-182. [299] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 126. [300] Mare 2004, p. 167. [301] *** 1999, p. 64.
|
